Le Monde: Remarcile rasiste ale unui general provoacă scandal major în guvernul italian

Calea spre normalizare dorită de președintele Consiliului italian, Giorgia Meloni, continuă să sufere din cauza contradicțiilor din propria sa tabără, pe măsură ce se apropie campania pentru alegerile europene din 2024. Astfel, au apărut disensiuni în rândurile partidului său, Fratelli d’Italia, luni 21 august, în urma sancțiunilor luate împotriva unui militar activ, generalul Roberto Vannacci. Autor al unei cărți care susține poziții rasiste și homofobe, Vanacci a fost dezavuat de ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, chiar dacă unii dintre susținătorii doamnei Meloni nu neagă conținutul acesteia, scrie publicația franceză Le Monde.

Cartea sa, publicată pe propria cheltuială și lansată pe 10 august, poartă titlul „Il mondo al contrario” („Lumea cu susul în jos”) și ocupă primul loc la vânzări pe Amazon în Italia. Este o compilație de atacuri asupra a ceea ce generalul Vannacci numește „lobby-ul internațional gay” și a celor responsabili pentru presupusa „spălare a creierului”, a „eliminării tuturor diferențelor, inclusiv între grupuri etnice, ca să nu spunem între rase”. Acest discurs însoțește pozițiile reacționare privind problemele de gen și protecția mediului.

Într-o țară al cărei executiv este dominat de extrema dreaptă, militarul își arogă o postură în care amestecă spiritul provocator și bunul simț popular și se plânge de „regulile de incluziune și toleranță impuse de minorități”. O atacă și pe campioana Italiei de volei, Paola Egonu. Ținta unor atacuri rasiste obsesive din cauza originilor sale nigeriene, sportiva se află în mod regulat în centrul atacurilor de panică identitară prin care țara trece ciclic. Generalul Vannacci revine asupra cazului ei pentru a-și detalia opiniile cu privire la această chestiune, spunând că ea este, în opinia sa, „italiană prin cetățenie”, dar că este „evident că trăsăturile ei somatice nu reprezintă italianitatea”.

Dacă discursul nu este original, preluând temele populismului de dreapta față de care doamna Meloni a luat în ultimul timp o oarecare distanță, poziția oficială a autorului său a forțat guvernul să reacționeze. La o săptămână după publicarea lucrării, Guido Crosetto a afirmat joi, 17 august, pe contul său X (fostul Twitter) că „generalul Vannacci a exprimat opinii care discreditează armata, apărarea națională și Constituția” și a anunțat o „măsuri disciplinare” împotriva lui. Suspendarea ofițerului din funcțiile de conducere de la Institutul de Geografie Militară a fost anunțată vineri, 18 august, ceea ce a determinat reacții privind acuzațiile de cenzură la adresa susținătorilor „corectitudinii politice” să se angajeze în exerciții dureroase de contorsionare.

„Dacă stabilim că este la latitudinea politicii să decidă dacă ideile sunt bune sau rele, va fi sfârșitul democrației”, a declarat Giovanni Donzelli, un deputat important al FdI într-un interviu acordat Corriere della Sera, considerând în același timp legitimă decizia domnului Crosetto. Aleșii FdI au încercat, de asemenea, să deturneze atenția către Partidul Democrat (PD, centru stânga) în pozițiile lor în favoarea generalului Vannacci. Acuzați că doresc „să se întoarcă în gulag” și că sunt „mai mult sovietici decât democratici”, reprezentanții săi oferă un paratrăsnet convenabil într-o controversă care opune o parte a arcului guvernamental cu o parte a electoratului care se recunoaşte în tezele generalului.

Într-un interviu pentru cotidianul național La Repubblica, luni, 21 august, Gianni Alemanno, fost primar al Romei, o figură istorică din familia politică a doamnei Meloni și acum rival la dreapta premierului, l-a acuzat pe domnul Crosetto că „a umilit o bună parte a armatei”. El a denunțat actualul executiv, care dorește să fie „elevul premiant în relația atlantică, la nivel european și în ceea ce privește corectitudinea politică”, poziție care, potrivit lui, „va exploda în foarte multe contradicții”, producând o linie de falie.

La începutul lunii august, în timpul unei controverse anterioare, același Gianni Alemanno îl apărase pe Marcello De Angelis, șeful de comunicare al președintelui FdI al regiunii Lazio. Acesta din urmă pusese la îndoială adevărul judiciar despre atentatul cu bombă asupra stației Bologna din 2 august 1980, efectuat de activiști de extremă dreapta. La comemorarea acestui atac, care a ucis 85 de persoane și a cărui memorie încă bântuie societatea italiană, președintele Senatului, Ignazio La Russa (FdI), a recunoscut totuși „matricea neofascistă” a atentatului. În această chestiune, care se referă la porozitățile istorice dintre lumea politică de astăzi și „terorismul negru” din anii de plumb, ca și în controversa actuală, care ilustrează dificultățile partidului său de a întoarce spatele ideilor respinse oficial, președintele Consiliului de Miniștri, Giorgia Meloni, s-a abținut să ia o poziție.