Le Monde: Rivalitate crescândă între Volodimir Zelenski și șeful statului major / Tot mai popular în țară, generalul Valeri Zalujni îl irită pe președintele Ucrainei

Niciodată intriga din jurul tensiunilor dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și șeful statului major, Valeri Zalujni, nu a atins o asemenea intensitate de la începutul invaziei ruse ca acum. Chiar dacă administrația prezidențială neagă orice formă de conflict între cele mai populare două personalități din Ucraina aflată în război, dezbaterea îngrijorează tot mai mult populația, scrie Le Monde, citată de Rador Radio România.

Disensiunile sunt comentate pe larg în mass-media ucraineană. Într-o rubrică publicată pe 30 noiembrie pe site-ul Ukrainska Pravda, Alina Mihailova, văduva legendarului sublocotenent Dmitro Kotsiubailo, cu numele de război „Da Vinci”, ucis în martie la Bahmut, reamintește că victoria nu depunde de arsenalul militar al Ucrainei, ci de „unitatea guvernului, a poporului și a armatei”. Totuși, adaugă acest politolog de profesie, ales în consiliul municipal din Kiev, „dacă cel puțin un element din acest puzzle dispare, nimeni nu va mai avea putere, oamenii poate nu vor mai exista, iar armata rusă va cuceri întreg teritoriul nostru”.

„Păstrarea unității”

Nici directorul think tank-ului Fundației pentru Inițiative Democratice Ilko Kuceriv, Petro Burkovski, nu își ascunde îngrijorarea, întrucât țara sa se confruntă cu mari dificultăți în mobilizarea de noi soldați. „Pentru a putea face acest lucru, guvernul trebuie să păstreze unitatea și coeziunea dintre liderii militari și civili”, ne spune analistul politic, care avertizează și asupra consecințelor pe care acest lucru le-ar avea asupra imaginii Ucrainei la nivel internațional: „Nimeni nu va sprijini o țară a cărei armată și ai cărei lideri politici nu sunt în acord”.

Nu este prima dată când în spațiul public ucrainean se menționează existența unor tensiuni între președinte și șeful său de cabinet. Potrivit lui Volodimir Fesenko, analist politic și director al Centrului de Studii Politice „Penta”, biroul prezidențial a menținut timp de un an și jumătate o formă de „gelozie politică” față de Valeri Zalujni, datorită popularității sale puțin mai mari față de cea a șefului statului. Cabinetului președintelui „nu-i place concurența”, dă asigurări politologul. Și dacă „cei apropiați lui Zalujni spun că nu are nicio ambiție politică, există persoane care cred că el ar putea deveni un bun președinte”.

După ce, în primele luni ale invaziei, s-a mulțumit să valideze deciziile militare, Volodimir Zelenski a continuat să se implice din ce în ce mai direct în acest domeniu. Într-un articol care urmărește relația celor doi, publicat de Ukrainska Pravda, luni 4 decembrie, autorii anchetei dau asigurări că președintele ucrainean „ar fi creat astfel canale paralele de comunicare cu comandanții diferitelor ramuri ale armatei”, cum ar fi comandantul forțelor terestre, Oleksandr Sirski, și cel al forțelor aeriene, Mikola Olesciuk, pentru a-l ocoli pe șeful statului major.

În aceeași zi, consilierul special al președintelui, Mihailo Podoliak, a abordat problema organizării frontului ucrainean. Într-un comentariu publicat pe rețeaua de socializare X, acesta afirmă că iarna, precum și analiza capacităților militare ale Ucrainei comparativ cu cele ale Rusiei fac necesare „ajustări de tactică”, inclusiv „o apărare antirachetă îmbunătățită semnificativ pentru infrastructura critică”.

Un test militar răsunător

Până acum, rivalitatea dintre politică și armată a rămas cel puțin discretă. Dar situația s-a înrăutățit în urmă cu o lună, odată cu publicarea unui eseu militar al lui Valeri Zalujni, însoțit de un interviu despre starea frontului apărute în săptămânalul britanic The Economist la 1 noiembrie. Remarcile generalului asupra eșecului contraofensivei lansate la începutul lunii iunie au avut un impact puternic în țară.

Generalul a afirmat că Ucraina nu are în prezent mijloacele de a obține o victorie și de a inversa tendința pe front, acolo unde cele două armate inamice duc lupte extrem de violente. „La fel ca în Primul Război Mondial, am atins un nivel-plafon tehnologic care ne-a adus într-un impas”, a declarat el. Pentru a evita un război de uzură pe care Ucraina nu l-ar putea câștiga, el a vorbit despre necesitatea unui impuls tehnologic, a unui ajutor suplimentar din partea aliaților și a unei reforme a sistemului de mobilizare.

Reacția administrației prezidențiale a fost imediată și glacială. Încă din 4 noiembrie, adjunctul șefului de stat major al președintelui, Ihor Jovka, a criticat eseul generalului, spunând că un militar nu trebuie să facă astfel de remarci, „pentru că atunci dăm apă la moară agresorului”. În aceeași zi, președintele ucrainean a negat în public comentariile lui Valeri Zalujni, dând asigurări că, în ceea ce privește frontul, /situația/ „nu este o fundătură”.

Militarii, dați la o parte

Aceste critici exprimate la adresa opiniei șefului de stat major au fost însoțite de schimbări în cadrul aparatului militar. Pe 3 noiembrie, comandantul Forțelor de Operațiuni Speciale, Viktor Korenko, a fost demis fără alte explicații din partea președinției. Acesta din urmă a declarat presei că nu cunoaște motivele demiterii sale și că Valeri Zalujni nu a putut să i le ofere.

Pe 19 noiembrie, Volodimir Zelenski a concediat-o și pe Tetiana Ostașcenko, comandantul forțelor medicale ale armatei ucrainene. Dacă această ultimă plecare era „iminentă” în ochii analistului politic Petro Burkovski, deoarece șeful forțelor medicale fusese „criticată în mod public pentru incapacitatea ei de a organiza munca forțelor medicale” de luni de zile, plecarea comandantului Forțelor de Operațiuni Speciale rămâne învăluită în mister.

Doi deputați ai formațiunii parlamentare Servitorul Poporului, partidul lui Volodimir Zelenski, au criticat și ei în mod public conducerea militară a țării și lipsa de planificare a activităților forțelor armate. Unul dintre cei doi aleși, Mariana Bezuhla, membră a comisiei de apărare a parlamentului, a cerut chiar demisia generalului Zalujhni.

În biroul său aflat în zona de înaltă securitate a președinției, Podoliak se arată enervat. „Nu există niciun conflict și nu poate exista unul prin definiție, deoarece există o verticală clară a subordonării: președintele Zelenski este comandantul suprem, iar Zalujni este subordonatul său”, spune el. Prin urmare, „au comunicare directă și regulată în fiecare zi pe diferite platforme”.

„Testarea terenului”

Declarațiile Marianei Bejula? „Este deputat al poporului, are dreptul să-și exprime poziția”, spune consilierul. „Ea observă unele dintre problemele din armată și vorbește despre ele. Dar, desigur, este ciudat că face astfel de declarații, pentru că pe timp de război trebuie să arăți reținere”.

Deputatul nu a încetat însă să-l critice pe comandantul șef al forțelor armate, propunând chiar, într-un sondaj publicat recent pe Facebook, să fie aleasă cea mai bună personalitate care să-l înlocuiască.

„Poate că cineva o trimite, sau poate că vrea pur și simplu să fie de folos”, spune jurnalistul și politologul Vitali Portnikov. Dar, adaugă el imediat, acești oficiali aleși din partidul prezidențial „nu înseamnă nimic fără Zelenski. Dacă văd că ceva amenință autoritatea șefului lor, acționează imediat, pentru că se gândesc la propriul viitor”. Deputatul partidului de opoziție Holos („Glasul”), Solomiia Bobrovska, dă asigurări, la rândul ei, că Mariana Bezuhla „are o agendă care vizează testarea terenului și a reacției oamenilor”, asta în timp ce „de doi ani încoace, biroul președintelui a fost perfect capabil să reducă la tăcere parlamentarii”.

Potrivit analistului politic Petro Burkovski, de când s-a constatat eșecul contraofensivei, „birocrații au căutat pe cineva pe care să dea vina. Există două strategii: fie împarți responsabilitatea, fie încerci să o transmiți altora. Cred că această dezbatere este încă în desfășurare în administrația prezidențială”.

Pentru Solomiia Bobrovska, unitatea trebuie să prevaleze. „Trebuie să-i vedem pe președinte și pe general împreună. Ei pot face ce vor în spatele ușilor închise, dar în fața oamenilor trebuie să fie uniți până la victorie”.

Sursa: Le Monde/ Rador Radio România/ Traducerea: Ruxandra Lambru