Le Monde: România încearcă să depășească „mareea populistă” / Românii vor vota din nou la începutul lunii mai, într-un climat marcat de neîncredere față de partidele tradiționale

Preocupați de ascensiunea extremei drepte în România, câteva mii de manifestanți s-au adunat sâmbătă, 15 martie, în Piața Victoriei din București pentru a-și proclama atașamentul față de Uniunea Europeană și respingerea „mareei brune” (culoarea național-socialiștilor din Germania din timpul celui de-al doilea război mondial, n. ed.), relatează Le Monde, citată de Rador Radio România.

Campioane ale nemulțumirilor și discursului instigator la ură, partidele de extremă dreapta au câștigat teren în România ultimilor ani, trecând de la 9% din voturi la alegerile legislative din 2020 la 32% din voturi la alegerile din 2024.

Andra, 28 de ani, fluturând drapelul Uniunii, susține că a simțit „un mare sentiment de ușurare” după ce candidatul de extremă dreaptă Călin Georgescu, un critic fervent al UE și NATO și admirator al președintelui rus Vladimir Putin, a fost exclus din cursa viitoarelor alegeri prezidențiale, programate pentru 4 mai.

Răzvan, 21 de ani, îi împărtășește sentimentul. „Invalidarea candidaturii lui Georgescu este justificată, pentru că acesta susține mișcarea fascistă legionară, modelată după cea afiliată naziștilor din România în timpul celui de-al doilea război mondial. Mai mult decât atât, finanțarea campaniei sale a fost sulfuroasă, iar el este subordonat Moscovei. Omul acesta este periculos”.

„Ascensiunea extremei drepte nu înseamnă că alegătorii resping UE; este mai degrabă o problemă internă. Politicienii noștri sunt corupți, oamenii nu mai au încredere în ei, vor să-i vadă îndepărtați și, pentru a reuși acest lucru, sunt pregătiți să voteze pentru prima persoană antisistem care apare”. „Este vina partidelor tradiționale centriste că am ajuns în acest punct”, spune Mihaela Brebinaru Gheorghe, activistă la ONG-ul anticorupție Declic, unul dintre organizatorii manifestației.

Succesul neașteptat al lui Călin Georgescu, care a obținut 22,9% din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, apoi anularea turului doi al alegerilor de către Curtea Constituțională au aruncat România într-o criză politică gravă din care speră să iasă după alegerile prezidențiale din luna mai.

„Candidat TikTok”

La prima vedere, pericolul reprezentat de Georgescu a fost evitat, candidatura sa fiind invalidată pe 11 martie de Curtea Constituțională. Cu toate acestea, o altă figură a extremei drepte locale a preluat ștafeta. George Simion, 38 de ani, liderul Alianței pentru Unitatea Românilor (AUR), este acum favorit în primul tur, potrivit sondajelor care îi dau în jur de 30% din intențiile de vot.
Primind reporterii Le Monde în biroul său din Parlament, unde au fost aleși și 28 de membri ai partidului său, Simion a insistat ca interviul să fie filmat pentru a fi apoi postat pe TikTok.

Trebuie spus că rețeaua de socializare a devenit noua fixație a politicienilor români de la succesul electoral răsunător al lui Călin Georgescu, care a folosit-o pe scară largă în timpul campaniei sale din toamna anului trecut, până în punctul de a fi supranumit „candidatul TikTok”. „A fost fenomenal, în ultimele trei zile de campanie a acumulat 85 de milioane de vizualizări, a fost al 8-lea tag de pe rețea în întreaga lume, înaintea lui Lionel Messi” explică Barbu Mateescu, autorul unui studiu sociologic care analizează în detaliu nemulțumirea românească, și care a fost publicat în ianuarie de Fundația Konrad Adenauer.

O altă aberație a acestei campanii a fost aceea că „alegătorii care și-au votat pentru Georgescu nu au putut spune celor din jur, a doua zi după vot, numele corect al candidatului pentru care au votat. Unii l-au confundat pe Călin Georgescu cu George Călinescu, un scriitor român care nu a avut nicio legătură cu alegerile”, continuă sociologul.

„Politicieni corupți”

Ana, 66 de ani, florăreasă pensionară, știe cu cine a votat pe 24 noiembrie 2024. E plină de laude la adresa lui Călin Georgescu, pe care îl vede un „mesia”, cel care va salva țara „din ghearele sistemului politic tradițional și ale politicienilor corupți care guvernează de treizeci și cinci de ani și își bat joc de noi”. Ea crede că țara se confruntă cu „un punct de cotitură istoric” care va vedea înlocuirea sistemului liberal cu suveraniştii. Pentru că NATO, la fel ca UE, este „condamnată să dispară în viitorul apropiat, în același mod în care URSS și blocul socialist sovietic, din care România a făcut parte cândva, s-au prăbușit la începutul anilor 1990. „Veți avea aceeași soartă!” prezice ea, bătând cu pumnul în blatul din bucătărie.

Războiul din Ucraina nu o îngrijorează atât de mult. „Rusia nu este agresorul. Problema este că Ucraina a îmbrățișat inamicul occidental. Moscova a pedepsit-o pentru asta! Totul e din vina Kievului, n-ar fi trebuit să zgândăre ursul rus. Nouă, în România, nu ne pasă de Putin, nu ne-a făcut niciodată vreun rău”. Nu-i pasă că eroul ei, Călin Georgescu, nu poate candida; îi va da votul „candidatului suveranist care apără aceleași idei”.

George Simion, noul candidat de extremă dreapta, speră să moștenească sprijinul „candidatului TikTok” Georgescu, recent plasat sub supraveghere judiciară. „Unii dintre susținătorii săi mă vor susține, alții nu, depinde de instrucțiunile de vot pe care le va da acesta”. „Mai presus de toate, sunt un moderat, vreau să împiedic țara mea să repete greșelile trecutului, să se îndrepte spre totalitarism”, explică acest tip înalt, cu discurs exaltat.

„Ascensiune incredibilă”

Cu gesturile sale largi și vocea puternică, bărbatului îi place să pozeze în fața camerelor de filmat. Fost membru al unei galerii de fotbal, a apărut pe scena politică în 2020, când partidul său, AUR, creat cu un an mai devreme cu discurs despre valorile creștine, familia și România Mare, a intrat pentru prima dată în Parlament. „O ascensiune incredibilă realizată în câteva săptămâni, grație abordării temelor tradiționale ale extremei drepte: religia, nostalgia măreției pierdute și nerecunoașterea granițelor actuale ale țării.

„În plină pandemie de Covid-19, partidul AUR s-a opus măsurilor de sănătate, susținând că vaccinul este otravă”, își amintește profesorul Cristian Preda, de la Universitatea din București.
Cel mai incredibil lucru, spune el, este modul în care „aceste curente politice extremiste reușesc să răstoarne realitatea”. „Această inversare a valorilor! În ultima vreme, președintele Macron a devenit țapul lor ispășitor. Ne fac să credem că el este cel care vrea război și că va trage toată Europa în conflict!”

În biroul lui Simion de la etajul trei al Parlamentului, o clădire atât de vastă încât fiecare grup politic are un etaj doar pentru sine, ecranele de televiziune difuzează încontinuu canalul partidului, Realitatea Plus, care îl critică pe Emmanuel Macron și îl laudă pe Donald Trump. Cu toate acestea, George Simion este dornic să arate că nu este atât de antieuropean și pro-rus pe cât ne-ar face să credem reputația sa.

Celălalt candidat în cursa pentru alegerile din 4 mai este Nicușor Dan, 55 de ani, primarul Bucureștiului, un matematician de formație franceză, descris de unii tineri români drept „cel mai curat dintre toți politicienii”. Primind corespondenții Le Monde în biroul său, primarul cu aspect tineresc și blajin se străduiește să-și descrie țara într-o lumină pozitivă. „Sectorul privat se dezvoltă bine, țara și-a ajuns din urmă vecinii din Europa Centrală și de Est, iar universitățile noastre formează specialiști excelenți”, explică el într-o franceză perfectă. Printre aceste instituții se numără și Școala Normală Superioară din București, la cărei creare a contribuit.

Prinși și ei de febra TikTok, comunicatorii lui N. Dan mai insistă ca interviul să fie filmat și apoi postat pe această rețea de socializare, care are 9 milioane de utilizatori în rândul celor 19 milioane de români. Potrivit lui N. Dan, două probleme majore întunecă perspectivele țării sale: ascensiunea partidelor extremiste și eșecul partidelor tradiționale de centru, care, „cufundate în birocrație și corupție”, au pierdut încrederea alegătorilor.

Potrivit unui sondaj lansat pe 17 martie de către AtlasIntel, Nicușor Dan este într-o poziție bună. Apare ca intrat în primul tur din 4 mai alături de George Simion și câștigător în turul doi, în vot de baraj împotriva extremei drepte. O estimare care trebuie luată cu precauție, deoarece mai mult de o cincime dintre alegători sunt indeciși sau tentați să se abțină.

Sursa: Le Monde/ Rador Radio România/ Traducerea: Ruxandra Lambru