Le Monde: Ungaria obține o derogare de la NATO pentru nu-i acorda sprijin militar Ucrainei / Budapesta a prins gustul blocajelor

După Uniunea Europeană, urmează ca partenerii din Alianța Atlantică să fie iritați de atitudinea Ungariei, potrivit Rador Radio România.

Pe măsură ce aliații perfecționează pachetul de ajutor pe care NATO dorește să îl ofere Kievului la summitul organizației militare de la Washington, din 9-11 iulie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a luat o decizie în favoarea Ungariei care, pe termen lung, nu putea rămâne fără consecințe.

Întrucât Statele Unite și Germania încă nu doresc să invite Ucraina să se alăture oficial Alianței Atlantice, Stoltenberg a propus, între timp, integrarea în cadrul NATO a unei părți a misiunilor Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei. Creată în aprilie 2022, această structură sub conducere americană pregătește, coordonează și livrează Ucrainei toate armele pe care Occidentul le furnizează acestei țări aflate în război.

Pentru a integra aceste servicii în cadrul NATO, este nevoie de consens între aliați. Numai unul rezistă însă în fața acestei propuneri: Ungaria lui Viktor Orban, ostilă încă de la începutul conflictului oricărui ajutor militar acordat Ucrainei. În cursul lunii mai, omul forte de la Budapesta acuza Alianța Atlantică că își conduce membrii „spre o conflagrație globală”.

De atunci, pentru a-și câștiga sprijinul, Stoltenberg a negociat o derogare. Și, miercuri, 13 iunie, a putut anunța, după o întâlnire cu Orban, un „acord privind condițiile de neparticipare a Ungariei la sprijinul NATO pentru Ucraina”. „În același timp”, spune Stoltenberg, „prim-ministrul m-a asigurat că Ungaria nu se va opune acestor eforturi, permițând astfel altor aliați să avanseze”.

Budapesta a prins gustul blocajelor

Ungaria „nu poate schimba deciziile celorlalte 31 de state membre”, a declarat șeful guvernului ungar, dar Budapesta „nu va contribui financiar și nu va trimite niciun om în acest război”. Concret, Ungaria nu va finanța programul de coordonare, înființat în prezent în Germania, și niciun personal maghiar din cadrul NATO nu poate fi alocat acestuia.

Pentru unii diplomați, care doresc să asigure succesul următorului summit de la Washington, Stoltenberg a găsit modul de operare ideal pentru a debloca situația cu Ungaria. După cum ne reamintește Julianne Smith, ambasadorul american la NATO, „nu toți membrii Alianței participă întotdeauna la toate activitățile sau misiunile NATO”.

Pentru alți diplomați, însă, introducerea unei derogări și acceptarea faptului că unul dintre aliați se disociază de sprijinul politic pentru Ucraina ridică semne de întrebare. Nu numai că „am aflat despre această derogare din presă”, a protestat un diplomat, dar, mai mult, „acest lucru autorizează Ungaria să aibă pretenții tot mai mari”.

De fapt, în cadrul Uniunii Europene, Budapesta este obișnuită să facă acest lucru. Ungaria încă blochează o serie de chestiuni legate de Ucraina, inclusiv finanțarea ajutorului militar pentru Kiev sau deschiderea negocierilor de aderare la UE, de exemplu. La fel, Ungaria a fost ultima care a validat, la începutul lui 2024, intrarea Suediei în NATO.

„La NATO, această derogare va permite Ungariei să ridice toate celelalte obiecții, cum ar fi refuzul de a sprijini numirea următorului secretar general?” se întreabă o sursă NATO. În timp ce douăzeci și nouă de aliați îl susțin deja pe olandezul Mark Rutte pentru acest post, Ungaria îl sprijină, alături de România, pe actualul președinte român, Klaus Iohannis. Doar Slovacia nu și-a făcut încă cunoscută opțiunea.

Riscul unui precedent

„NATO operează numai pe baza consensului. În tratat nu este prevăzută nicio derogare”, continuă un diplomat, care declară că „nu este ostil unei derogări în principiu, dar este stânjenit” de situație. Astfel de diferențe între aliați nu sunt fără precedent. În 2011, când NATO a participat la o campanie militară în Libia, Turcia și Germania nu au vrut să fie implicate. Nici Ankara, nici Berlinul nu au participat, dar aceste două țări nu au pus sub semnul întrebării participarea lor financiară la operațiune.

Totuși, acest lucru ar putea crea un precedent pentru Alianța Atlantică. Stoltenberg, care urmează să-și părăsească postul în toamnă, minimizează deocamdată acest risc În ce privește sprijinul pentru Ucraina. „A existat un consens larg între țări de mulți ani (…) că trebuie să oferim sprijin militar Ucrainei”. Pe măsură ce conflictul durează, este plauzibil să-ți imaginezi că aliații își pot schimba orientarea politică și că ar putea solicita derogări.

Astfel, Slovacia, de la revenirea lui Robert Fico, ales în urma unui program electoral pro-rus, și-a modificat într-adevăr politica de ajutor față de Ucraina, prin oprirea livrărilor de arme către Kiev. Pe de altă parte, Slovacia nu s-a opus actualului pachet de ajutor NATO pentru Ucraina.

Alți aliați, mai importanți, aflați în plin proces electoral, precum Franța, ar putea experimenta și ei o schimbare a orientării politice. „Când punem în aplicare o nouă regulă”, spune un diplomat, „trebuie să cântărim toate implicațiile”.

La Bruxelles, însă, o schimbare de guvern în Franța îngrijorează prea tare. Potrivit lui Stoltenberg, experiența demonstrează că aliații NATO au reușit întotdeauna să rămână uniți, indiferent de diferitele partide aflate la putere și de diferitele majorități din parlamente”.

Sursa: LE MONDE / Rador Radio România /Traducerea: Ruxandra Lambru