Le Monde: Unitatea europeană este pusă la încercare de Donald Trump

Analiză Le Monde preluată de Rador:

Reuniți luni la Bruxelles pentru o întâlnire informală, șefii de stat și de guvern ai Vechiului Continent s-au confruntat din nou cu pozițiile lor divergente în chestiunile de apărare.

De când Donald Trump a fost ales, europenii au știut că unitatea lor va fi pusă la încercare pe fondul războiului din Ucraina, al amenințării rusești, al ofensivei comerciale chineze și al declinului economic. Ei cunosc metodele președintelui american, care disprețuiește instituțiile de la Bruxelles – Ursula von der Leyen, președintele Comisiei, așteaptă încă să-i acorde o întâlnire telefonică – și caută să le divizeze negociind bilateral. Ei mai știu că de la Berlin la Paris via Varșovia, legătura transatlantică nu are aceeași valoare.

Luni, 3 februarie, în timpul întâlnirii de la Bruxelles, șefii de stat și de guvern europeni și-au putut compara pozițiile pentru prima dată de la întoarcerea miliardarului republican la Casa Albă, în urmă cu două săptămâni. „Este un test al unității europene, asta este clar. Dar, pentru moment, ceea ce s-a întâmplat în ultimele două săptămâni are mai mult efectul de a aduce cei Douăzeci și șapte împreună”, mărturisește un diplomat european.

Nu toți europenii sunt de acord cu privire la răspunsul care trebuie dat dacă Donald Trump și-ar pune în aplicare promisiunile de campanie (inclusiv o creștere a taxelor vamale și mai puțină responsabilitate pentru securitatea europeană). Germania, a cărei industrie aflată în criză depinde în mare măsură de exporturi, sau statele baltice, Scandinavia și Polonia, pentru care ajutorul american de securitate este esențial, preferă metoda soft. Franța militează pentru o abordare mai ofensivă. Cât despre Ungaria lui Viktor Orban și Italia Giorgiei Meloni, aceștia își revendică apropierea de noul președinte american.

Dar liniile încep să se schimbe. Pentru că Donald Trump, chiar dacă nu a luat încă nicio decizie în privința lor, a transmis europenilor semnale susceptibile de a-i destabiliza chiar și pe cei mai transatlantici dintre ei. Proiectele sale cu Groenlanda i-au uimit, printre altele, pe cei Douăzeci și șapte. „Groenlanda nu este de vânzare”, a spus Mette Frederiksen luni. Danemarca este unul dintre „cei mai importanți și cei mai buni aliați ai Statelor Unite”, a adăugat premierul danez, în timp ce, cu doar o zi înainte, vicepreședintele american, J. D. Vance, descria țara scandinavă drept „un aliat rău”.

Europenii au fost, de asemenea, nemulțumiți de anunțul Washingtonului din 13 ianuarie că intenționează să restricționeze exporturile SUA de cipuri avansate de computere care sunt folosite pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Majoritatea statelor membre, inclusiv Polonia cea foarte pro-americană, s-au trezit „tratați asemenea Chinei”, mărturisește iritat un diplomat european.

Anunțurile făcute de Donald Trump duminică privind impunerea unei suprataxe de 25% la exporturile canadiene și mexicane au ajutat, de asemenea, la apropierea europenilor. Mai exact, reacțiile robuste ale autorităților de la Ottawa și Mexic – care amenință cu măsuri de retorsiune – au oferit argumente celor care, în cadrul Uniunii, sunt în favoarea unui răspuns dur la atacurile președintelui american. Mai ales că, luni, Donald Trump a decis să-și amâne decretul cu o lună. Dincolo de concesiile pe care le-a obţinut de la cele două ţări, declinul pieţelor financiare a contribuit, fără îndoială, la această suspendare.

„Aliatul nostru [american] ne rezervă câteva surprize”, a recunoscut luni premierul polonez Donald Tusk. „Trebuie cu orice preț să evităm aceste (…) războaie comerciale total inutile și stupide”, a continuat el, în timp ce, duminică, Donald Trump dădea asigurări că europenii sunt următorii pe lista țărilor care vor primi noi taxe vamale. „Dacă vom fi atacați pe chestiuni comerciale, Europa, ca orice mare putere, va trebui să fie respectată și, prin urmare, să reacționeze”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron, campion al suveranității europene.

„Dacă Trump va reuși să rupă un acord comercial pe care el însuși l-a renegociat în timpul primului său mandat [cu Canada și Mexic], ce va face cu un acord care a fost semnat la sfârșitul celui de-al doilea război mondial între aliații NATO? În curând vor fi Statele Unite împotriva restului lumii. Până și Ursula von der Leyen a înțeles”, insistă un diplomat european, amintind că președinta Comisiei este de multă vreme convinsă de necesitatea de a-l cruța pe Donald Trump.

De altfel, fosta ministră a Angelei Merkel și-a schimbat discursul în ultimele săptămâni. La Davos, pe 21 ianuarie, ea apăra necesitatea ca Bătrânul Continent să-și extindă comerțul la alte regiuni decât Statele Unite, invocând, printre altele, recentul acord de liber schimb cu Mexic. Comisia studiază și posibilitatea aprofundării relațiilor Uniunii Europene cu Canada, chiar dacă aceasta înseamnă modificarea CETA – acordul de liber schimb care leagă Uniunea Europeană și țara nord-americană. Luni seara, Ursula von der Leyen a adăugat: „Uniunea Europeană va răspunde ferm” dacă Washingtonul va decide să-și suprataxeze exporturile. „Trebuie să fim pregătiți și vă spun că suntem pregătiți”, a adăugat ea.

Dificultatea de a menține ritmul

Există un domeniu în care consensul va fi și mai greu de găsit: apărarea. Dacă cei Douăzeci și șapte sunt convinși că Europa trebuie să facă mai mult pentru propria sa securitate și, prin urmare, să finanțeze anumite proiecte strategice, cei mai mulți dintre ei nu vor să-și asume riscul de a înfuria Statele Unite ale lui Donald Trump, organizându-se pentru a cumpăra mai puține arme de la el. Ei subliniază, în frunte cu Polonia, că industria europeană se luptă să țină pasul, că o mare parte din armatele europene se aprovizionează de peste Atlantic și, prin urmare, consideră că nu ar trebui puse în aplicare criterii de cheltuieli prea stricte pentru finanțarea achizițiilor la nivel comunitar. Franța, la rândul ei, insistă ca orice fonduri europene care ar fi alocate apărării Vechiului Continent să fie utilizate pentru finanțarea echipamentelor militare locale.

„Prin decizia de a cumpăra, de a prefera achizițiile europene, Europa va fi mai independentă, este destul de simplu”, a amintit Emmanuel Macron.

Discuția de luni lasă subiectul deschis, chiar dacă Ursula von der Leyen apreciază că „dacă cheltuim miliarde de euro din banii contribuabililor europeni pentru apărare, trebuie să existe o revenire în materie de know-how și locuri de muncă” pentru Bătrânul Continent.

Nici chestiunea unui împrumut comun între cei douăzeci și șapte pentru finanțarea proiectelor comunitare de apărare aeriană sau de securitate cibernetică nu a înregistrat niciun progres. Probabil că va trebui să așteptăm până la alegerile germane din 23 februarie înainte ca subiectul să poată fi dezbătut cu adevărat.

Pe de altă parte, cei douăzeci și șapte au convenit că cheltuielile de apărare ale statelor membre ar trebui să beneficieze de un tratament bugetar preferențial, care să le permită să scape parțial de regulile Pactului de Stabilitate și Creștere, conform cărora deficitul nu poate depăși 3% din PIB.

Traducerea: Ruxandra Lambru