Le Monde: Violențe fără precedent la adresa militarilor NATO din Kosovo, în urma victoriei unor primari albanezi

Un asemenea nivel de violență nu a fost văzut în Kosovo de ani de zile, scrie publicația Le Monde citată de agenția Rador. Luni, sute de manifestanți din partea minorității sârbe din nordul țării au atacat violent militarii NATO responsabili pentru evitarea ciocnirilor cu forțele locale de poliție, în mare parte albanofone. Potrivit KFOR, numele forței NATO desfășurate în regiunea balcanică de la războiul din 1999, treizeci de militari internaționali au fost răniți, inclusiv militari maghiari și italieni.

Premierul italian Giorgia Meloni a denunțat un atac „inacceptabil și iresponsabil” al militarilor italieni, în timp ce Ungaria a anunțat repatrierea răniților pe calea aerului. Videoclipurile ciocnirilor arată militari suferind lovituri și explozii de dispozitive incendiare, lansate de o populație sârbă furioasă. Mai multe vehicule ale jurnaliştilor albanezi care au venit să acopere evenimentele au fost atacate. Aproximativ cincizeci de locuitori au fost răniți.

Creșterea tensiunilor

Aceste ciocniri au fost declanșate de înscăunarea a patru primari vorbitori de limbă albaneză în cele patru municipalități din jurul municipiului Mitrovica, unde sârbii sunt majoritari. Încă dependenți de Belgrad, cei 40.000 de locuitori din nordul Kosovo trăiesc de mai bine de douăzeci de ani cumva în afara legii, din lipsa posibilității autorităților de la Pristina de a interveni la fața locului. Asemenea jucătorului de tenis Novak Djokovic, care a reacționat la ciocnirile de luni transmițând mesajul „Kosovo este inima Serbiei” după un meci de la Roland Garros, majoritatea sârbilor nu recunosc independența Kosovo, proclamată în 2008.

De la venirea sa la putere, la începutul lui 2021, noul prim-ministru kosovar, naționalistul de stânga Albin Kurti, a dorit să pună capăt acestei stări de lucruri, chiar dacă aceasta înseamnă destabilizarea regiunii. Confruntările de luni sunt rezultatul mai multor luni de escaladare a tensiunii.

În noiembrie 2022, toți ofițerii de poliție și primarii sârbi au demisionat în semn de protest față de decizia Kosovo de a nu mai recunoaște plăcuțele de înmatriculare sârbe pe care ei le folosesc încă.

Apel pentru „dezescaladare”

Pristina a răspuns prin organizarea de noi alegeri municipale, boicotate de sârbi. Amânate de mai multe ori la cererea susținătorilor occidentali ai acestui mic stat de două milioane de locuitori, scrutinul a avut în sfârșit loc pe 23 aprilie. Au participat doar 1.500 de albanofoni, care au ales patru primari din rândurile comunității lor. Vineri, aceștia din urmă au vrut să preia mandatul. Ei au început prin îndepărtarea steagurilor sârbe care încă împodobesc instituțiile municipale și înlocuirea lor cu steaguri kosovare, declanșând furia sârbilor. Alte proteste au avut loc și marți, 30 mai.

„De luni de zile spunem că premierul Kurti are o singură dorință, să provoace conflicte în Kosovo, să conducă regiunea la vărsare de sânge”, a enunțat președintele sârb Aleksandar Vucic, în timp ce Kurti a criticat violența „unui grup de extremiști sub conducerea Belgradului”, subliniind „prezența graffiti-urilor pro-Kremlin”, Moscova fiind un susținător istoric al Serbiei.Dornice să evite o revenire la conflicte sângeroase în Balcani, puterile occidentale au cerut Pristinei „dezescaladarea tensiunilor”. Americanii i-au cerut vineri lui Kurti să-i retragă pe cei patru primari, dar acesta nu pare să reacționeze deocamdată. Nu mai mult decât europenii care se luptă fără succes de luni de zile să stabilească un acord între cele două țări.