Le Point: Fără Trump, o revenire la normal mult aşteptată a reuniunilor G7 și G20

Primele reuniuni pregătitoare ale G7 și G20 şi-au schimbat atmosfera. Americanii sunt deschiși la cooperare în ceea ce privește dosarele restante.

Următorul summit G7 va avea loc pe 12 februarie, iar cel al G20 va urma pe 26 februarie, dar deja, în cadrul ședințelor pregătitoare de săptămâna trecută, tonul s-a schimbat, atmosfera, de asemenea! Francezii prezenți la aceste şedinţe au remarcat „o schimbare a stării de spirit, în special datorită atitudinii reprezentanților Statelor Unite”, motiv de bucurie la Bercy. Bruno Le Maire a putut discuta telefonic cu omologul său, Janet Yellen, joi după-amiază, şi aceasta a confirmat cele mai bune dispoziții ale americanilor cu privire la dosarele restante.

De fapt, reprezentantul american care a acționat ca interimar în cadrul ședințelor la nivelul „supleanților” (director al trezoreriei…) era deja acolo în timpul preşedinţiei lui Trump, dar instrucțiunile s-au schimbat. Martorii relatează o anecdotă amuzantă: delegatul american a început prin a citi o lucrare reluând pozițiile lui Trump, apoi și-a dat seama că a ales documentul greșit și a citit documentul corect.

Mai multe subiecte blocate până acum de Donald Trump sunt privite „cu un spirit de deschidere”, notează francezii, care aşteaptă, desigur, fapte concrete la summiturile viitoare. Prima surpriză frumoasă a fost că reprezentanţii administraţiei Biden acceptă să reia lucrările pe tema fiscalităţii mondiale cu un calendar precis: este vorba de a ajunge la un acord cu privire la „principiile unei impozitări a giganţilor informatici” şi „o impozitare minimă a companiilor” (pentru a limita optimizarea fiscală) până în vară.

Pentru Franța, taxa Gafa a fost un subiect de mare tensiune cu Donald Trump. Impozitul francez provocase ciocniri comerciale. Joe Biden este de acord să deschidă subiectul „cu o dorință reală de a se angaja” se spune la Bercy. Lucrările tehnice au fost efectuate de OCDE. Dacă va fi o voință politică, atunci G20 s-ar putea încheia într-un format extins la sfârșitul primei jumătăți a anului 2021. Ar fi vorba doar de ajungerea la un „acord de principiu”, deoarece implementarea ar mai dura.

Franța este foarte implicată în acest dosar în cadrul Uniunii Europene. Ea este susţinută puternic de Italia, Austria, Polonia, Germania, Regatul Unit. În absența unei impozitări digitale „cooperante”, ar fi mare riscul de fragmentare a impozitării internaționale cu o înflorire a impozitelor digitale naționale …

Al doilea subiect de deschidere din partea reprezentanților lui Biden: coordonarea politicilor economice, care va fi pe agenda summitului G20 pe 26 februarie. Uniunea Europeană face progrese lente în finalizarea planului său de redresare, NGUE (Next generation UE). La rândul său, Joe Biden a anunțat un pachet de stimulare de 1,9 trilioane de dolari, care corespunde cu aproximativ 9% din PIB-ul Statelor Unite. Din nou, americanii arată un apetit pentru o mai bună coordonare a măsurilor de sprijin bugetar, în special în contextul mai general al problemelor climatice. Revenirea Statelor Unite în Acordul de la Paris pune lucrurile în mişcare între cele două ţărmuri ale Atlanticului.

În cele din urmă, un ultim subiect care a fost blocat de Donald Trump: ajutorul acordat țărilor sărace, în special țărilor africane, prin creșterea drepturilor speciale de tragere (DST) ale FMI. Este vorba despre o propunere franceză făcută de Emmanuel Macron și Bruno Le Maire. Africa este afectată de pandemie din cauza încetinirii comerțului mondial și a scăderii prețurilor materiilor prime în țările extrem de dependente. De la mijlocul lunii aprilie, Bruno Le Maire a presat o creștere a DST la 500 de miliarde de dolari. Americanii, sub Trump, nu au văzut acest pas necesar. Atât chinezii, cât și nemții sunt în sprijinul acestei propuneri franceze care, potrivit Palatului Bercy, ar aduce o „gură de aer proaspăt” și ar crește rezervele tuturor țărilor din lume, din care 16 miliarde de dolari ar aduce beneficii celor mai sărace țări. În 2008, în timpul crizei financiare, Washingtonul a fost de acord să mărească DST-urile FMI cu 250 miliarde de dolari. Donald Trump a plecat, subiectul este astfel deblocat și Washingtonul este de acord să examineze propunerea „cu o minte deschisă”, se spune la Bercy. Vom vedea ce se va întâmpla cu adevărat în timpul summiturilor pe tema finanțelor: al G7 (sub președinție britanică) și al G20 (sub președinție italiană) pe 12 și, respectiv, pe 16 februarie, care vor avea loc prin videoconferință.

Sursa: Le Point / Articol de Emmanuel Berretta / Traducerea: Rodezia Costea (Rador)

sursa foto: REUTERS/Carlos Barria via Agerpres.ro