Vladimir Putin a fost reales cu peste 75% din voturi și o prezență foarte mare la vot, dar, pentru cel de-al patrulea mandat al său, Putin vrea să revoluţioneze economia, scrie Le Point, citat de Rador. Într-adevăr, deşi situația țării s-a stabilizat după recesiunea din 2015-2016, previziunile de creștere sunt limitate la 1%, sau chiar 2%, sub obiectivele stabilite de Kremlin. Le Point publică o prezentare generală a celor 5 proiecte esențiale care îl așteaptă pe președintele rus, la putere de peste 18 ani.

1. O criză demografică. Dacă Vladimir Putin a menționat politica de familie de mai multe ori în timpul campaniei sale, aceasta se datorează faptului că această chestiune este una fundamentală. Rusia, care are în prezent 146,9 milioane de locuitori, a pierdut peste cinci milioane de oameni din 1991 până în prezent, o consecință a gravei crize demografice care a urmat căderii URSS. Generația născută în primii anii post-sovietici, marcată de o scădere a ratei natalității, intră pe piața muncii în prezent, fapt care ar putea duce la o penurie de forță de muncă calificată şi ar putea încetini creșterea economică. Această generație mai puţin numeroasă are și vârsta de a avea copii, ceea ce înseamnă, prin ricoşeu, o nouă scădere a natalității în 2017. “Vom avea mai puțini tineri în următorii 10-15 ani. Prin urmare, un tânăr specialist cu noi abilități – relaționale și tehnice, inclusiv programarea pe calculator – va valora aur”, a avertizat recent fostul ministru liberal deFinanțe, Aleksei Kudrin.

2. Un sistem de pensii la capătul puterilor. Vârsta de pensionare în Rusia, moștenită din epoca sovietică, este de 55 de ani pentru femei și de 60 de ani pentru bărbați şi este una dintre cele mai scăzute din lume. Având în vedere declinul demografic, pensiile, deși foarte mici, afectează tot mai mult bugetul federal. În mai multe ocazii, Vladimir Putin a recunoscut că este necesară o reformă, dar a spus că nu a venit încă momentul acesteia. Dacă liberalii, cum ar fi Aleksei Kudrin, susțin o creștere treptată a vârstei de pensionare la 63 de ani, atingerea acestui obiectiv social ar putea să se dovedească nepopulară într-o țară în care mulți pensionari întâmpină adesea dificultăți în a-și satisface nevoile cu veniturile lor slabe. Într-un gest făcut pentru o clasă a populației care a suferit în mod deosebit din cauza creșterii prețurilor din ultimii ani, Kremlinul a anunțat vineri că pregătește măsuri pentru a permite creșterea pensiilor mai rapid decât inflația.

3. Investiţii străine în bernă. Pentru a depăși obstacolele interne, Vladimir Putin le face în mod regulat ochi dulci investitorilor străini în timpul conferințelor economice, promițându-le să îmbunătățească un climat de afaceri subminat de birocrație, dar și, potrivit propriului său raport, de procese uneori nejustificate. Potrivit lui Chris Weafer, fondatorul firmei de consultanță Macro Advisory, “Rusia trebuie să atragă mai multe investiții străine. Ea trebuie să creeze un mediu concurențial favorabil (rubla slabă, impozite mai scăzute pentru industrie și stimulente pentru investiții) și să reducă birocrația”. Potrivit analistului, “nevoia de investiții străine este și motivul pentru care Kremlinul nu a răspuns la sancțiunile americane recente, el nedorind să facă mai dificilă venirea investitorilor străini în Rusia”. Vineri, Kremlinul a mai spus că i-a cerut premierului Dmitri Medvedev și președintei băncii centrale, Elvira Nabiullina, să elaboreze un “plan de acțiune” până pe 15 iulie, pentru a spori semnificativ cota investițiilor într-o economie dependentă de hidrocarburi. Dacă în 2017, investițiile au crescut cu 4,4%, potrivit agenției statistice Rosstat, această creștere a fost susținută de mari proiecte temporare, cum ar fi podul în construcție cu Crimeea sau Cupa Mondială de Fotbal.

4. O economie dependentă de hidrocarburi. În ciuda promisiunilor repetate ale puterii, nimic nu funcționează. Rusia, bogată în rezerve uriașe de hidrocarburi, rămâne subiectul unor fluctuații ale prețurilor lor, după cum a arătat şi criza din 2015-2016. “Acest lucru este în mod clar negativ pentru perspectivele de creștere”, potrivit Alfa Bank. Pentru a scăpa de această dependență, Chris Weafer sugerează să se mizeze pe antreprenoriat și pe întreprinderile mici, făcând creditele pentru acestea “mai abordabile și ușor accesibile”. De asemenea, el încurajează investițiile în robotică, tehnologii inteligente și inteligență artificială. Lev Jakobson, profesor la Școala Superioară de Economie din Moscova, citează ca o cale de urmat exemplul "creșterii impresionante a productivității sectorului agricol", care bate recordul recoltelor și exporturilor în ultimii ani.

5. O productivitate scăzută. “Economia este foarte ineficientă. Acest lucru se datorează moștenirii sistemului sovietic și creșterii facile determinate de bogăția petrolieră din anii 2000-2013”, a spus Chris Weafer. “Există o mulțime de ineficiențe în sistem care, dacă sunt corectate, ar putea duce la o creștere puternică”. El citează exemplul sectorului petrolier care, constrâns de criză, și-a mărit producția zilnică cu o medie de 740.000 de barili pe zi între august 2014 și noiembrie 2016: “Industria a fost forțată să devină mai eficientă și inovatoare”. Pentru a moderniza companiile mari, guvernul a lansat mai multe planuri de privatizare, însă cota statului în economie a fost