Legătura dintre creier și stomac / Zece sfaturi despre dietă atunci când ești stresat sau nervos

Fără poate să facem legătură între anumite informații pe care le avem, știm despre stomacul nostru că simte tot. Atunci când ne îndrăgostim, spunem că avem fluturi în stomac. Atunci când avem emoții în fața unui examen sau al unui interviu, știm că vom merge rapid la baie fară să fi conștientizat înainte această nevoie. Când mergem în concediu sau schimbăm locul în care stăm, digestia noastră pare că a luat o pauză de la a funcționa.

• În producția video G4Media „Fântâna de sănătate”, realizată de Tania Fântână, nutriționist dietetician, vorbim despre legătura dintre creier și stomac și ce pericole te pândesc atunci când mănânci nervos sau stresat.

„Fie că suntem mai tari de stomac sau nu, cu toții am experimentat diverse simptome ce ne-au surprins.
Referitor la balonare am tot citit că posible cauze sunt diverse intoleranțe alimentare, digerarea defectuoasă a lactozei, dezechilibrele hormonale, mâncatul haotic sau combinații nefericite de mâncare. Dar ați observat oare cum reacționează abdomenul vostru inferior în momentele de stres maxim? Nu vi se pare că orice ați mânca reacția este tot una de balonare, de disconfort?

Tubul nostru digestiv este interconectat la creierul nostru printr-o rețea complexă de nervi. Atunci când suntem stresați, sistemul nervos trimite semnale către tubul digestiv, forțând mușchii implicați în digestie să intre într-o stare de “luptă sau fugi”. Reacțiile imediate pe care noi le simțim sunt fie de eliminare rapidă a deșeurilor, fie greață sau vărsături, fie crampe sau balonare.

De cele mai multe ori, aceste stări neplăcute sunt temporare și încetează de îndată ce nivelul de stres scade.

Totuși, stresul cronic, de care suferim cu toții, lasă urmări negative și poate duce la complicații mai serioase. Este bine dacă vă confruntați des cu aceste simptome neplăcute să mergeți și la medic pentru investigații mai elaborate.

Atunci când suntem stresați, în corp se eliberează hormoni și neurotransmițători specifici. Aceștia afectează negativ capacitatea de digestie, motilitatea și echilibrul florei bacteriene. Ce agravează și mai mult aceste simptome este că oamenii stresați tind să mănânce mai mult cantitativ, să combine nefericit alimentele, să fumeze, să consume mult alcool, să bea multă cafea.

Cum poți controla efectele negative ale stresului asupra sistemului tău digestiv?

1. Identifică factorul sau factorii stresori. Te simți mult mai stăpân pe tine atunci când nu ești luat prin surprindere de aceste efecte negative;

2. Ai un program de mese așezat și nu alterna zilele în care nu mănânci mai nimic cu cele în care mănânci încontinuu;

3. Nu mânca între mese. De stres simțim nevoia să facem ceva cu mâinile noastre. De cele mai multe ori dacă ele nu duc țigara la gură, duc cana de cafea sau câte ceva de ronțăit. Există o influență uriașă în bine asupra balonării dacă nu ronțăiți nimic între mese în afară de apă și eventual câteva guri de cafea neagră. Nici măcar 5 migdale sau jumătate de măr nu ar trebui mâncate între mese.

4. În zilele stresante alege să mănânci mai puțin decât de obicei. Corpul tău încearcă deja să metabolizeze pericolul iminent cauzat de stres. Nu va avea resurse să digere mese complicate și mai ales mari cantitativ;

5. Mănâncă mai simplu. Nu combina mai mult de 3 categorii de ingrediente în farfurie. Orez, pește și legume de exemplu sau pui cu humus și salată;

6. Nu exagera cu cruditățile. Alege mâncare gătită mai ales. Mâncarea gătită preia din munca stomacului de a mărunți alimentele și a le pregăti pentru digestie. Sunt sigură că o porție de supă cremă de exemplu nu a balonat niciodată mai mult decât o salată de crudități cu ou, carne și multe alte ingrediente;

7. Atenție la mărimea porției de fructe. Deși pare că sunt ușor de digerat și prietenoase cu stomacul, nu este mereu așa și în realitate. Fructele balonează foarte ușor pentru că ele fermentează foarte rapid. Atenție la mere și la fructele acide, acrișoare. Ele dau cel mai mare disconfort. Dacă vă e musai poftă de ele, alegeți o banană sau 1 cană de compot.

8. Atenție la numărul de cafele băute. Un stomac deja “nervos” nu are nevoie de stimuli externi ca să îl activeze și mai mult.

9. Încearcă să diminuezi conștient nivelul stresului prin care treci. Stai puțin cu tine și spuneți câteva mantre care să te încurajeze. Găsește răspunsuri concrete la întrebarea “care este cel mai mare rău care mi se poate întâmpla? Am mai trecut eu până acum prin așa ceva și am fost bine? Este asta cea mai grea provocare din viața mea?”.

10. Ai grijă de bacteriile prietenoase din tubul tău digestiv. Nu le îmbăta de prea mult zahăr, mănâncă iaurt ori de câte ori poți, alege alimentele integrale cu conținut ridicat de fibre, nu ocoli murăturile și dacă nu reușești să faci asta cu consecvență, un supliment alimentar de simbiotice cu spectru cât mai larg o să te ajute în acest sens.

Atunci când suntem stresați avem un nivel ridicat de cortizol în corp. Acesta influențează sistemul digestiv în mai multe moduri:

– distruge echilibrul microbiotei;
– modifică timpul tranzitului intestinal, accelerându-l;
– contribuie la instalarea afecțiunii numită intestin permeabil (leaky gut);
– afectează absorbția nutrienților

Se pare că stresul devine tot mai prezent în viața noastră de zi cu zi. Să înțelegem factorii care ne afectează echilibrul emoțional și sănătatea este o componenta esențială a stării noastre de bine de zi cu zi. Aflați ce funcționează concret în cazul vostru și faceți zilnic pași pentru a înlătură treptat efectele lui negative asupra stării noastre de bine.”

Notă: Tania Fântână este Nutritionist Dietetician la FantanadeSanatate.com