Legăturile liderului AfD cu Rusia Unită, partidul lui Putin

Mulţi se tem că Rusia ar putea influenţa alegerile europene. Ce rol joacă partidul populist de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) în acest context? O analiză despre legăturile liderului AfD cu Rusia Unită, partidul lui Putin, realizată de postul de radio Deutsche  Welle.

La doar 28 de ani, Markus Cornel Frohnmaier a făcut carieră în partidul „Alternativa pentru Germania” (AfD). Politicianul născut la Craiova a condus organizaţia de tineret a AfD, a fost purtătorul de cuvânt al partidului şi a ajuns parlamentar în Bundestag. În copilărie a fost adoptat de un cuplu german, astăzi e însurat cu o jurnalistă din Rusia. Markus Cornel Frohnmaier are legături internaţionale şi la nivel politic. De pildă, a încercat să stabilească nişte contacte pentru AfD în Franţa şi Serbia, şi a pregătit un acord de cooperare cu partidul lui Putin, „Rusia Unită”.

Criticilor săi le-a răspuns că în Germania ar exista o „mobilizare mentală împotriva Rusiei, pe care încercăm să o contrabalansăm”. Dar această strategie i-a adus probleme, există relatări în mass-media despre un mesaj primit prin e-mail din cercurile conducerii ruse, potrivit cărora Frohnmaier ar fi ghidat de Kremlin. Politicianul dezminte astfel de acuzaţii şi solicită nişte dovezi concrete. Pe moment nu dă interviuri.

Face AfD o politică pro-rusă, poate chiar cu bani primiţi din partea Moscovei, ca Marine Le Pen în Franţa? Sau cu obiectivul unui acord de cooperare, de tipul celui pe care l-a stabilit partidul „Rusia Unită” cu FPÖ din Austria sau Lega din Italia?

Deja la scurt timp după înfiinţarea partidului, membrul fondator al AfD Alexander Gauland a oferit un prilej pentru speculaţii. În 2013 a organizat o conferinţă de presă despre relaţiile internaţionale ale „Alternativei pentru Germania” – un gest surprinzător pentru un partid care avea doar cinci la sută din voturi în acea perioadă. Gauland argumenta că Germania ar trebui, conform tradiţiei Prusiei secolului 19, să apropie Rusia din nou de Europa.

În 2014, au urmat anexiunea Crimeei de către Rusia şi criza din Ucraina. AfD a intrat în mai multe parlamente regionale, iar în 2017 a reuşit să intre şi în Bundestag. Apropierea de Rusia a devenit o parte a profilului acestui partid.

Multă simpatie în estul Germaniei

„Da, noi vedem unele lucruri altfel în disputa cu Rusia”, a spus Gauland într-un interviu acordat postului DW. „Relaţiile bune cu Rusia sunt mai degrabă un subiect cu care se câştigă, nu unul cu care se pierde.”

Mai ales germanii din est au reputaţia de a fi rusofili – tocmai acolo unde sunt fiefurile partidului AfD. „Alternativa pentru Germania” s-a pronunţat împotriva politicii germane în relaţia cu Rusia, şi le-a făcut pe plac propriilor susţinători.

„După sancţiunile impuse de vechii parteneri – cum ar fi CDU (Uniunea Creştin-Democrată), Kremlinul şi-a căutat urgent noi legături şi persoane de contact”, a spus Frauke Petry, care a condus partidul AfD până în toamna anului 2017. „Au vrut să se laude cu noi.” Potrivit ei, nu s-a ajuns însă la o legătură oficială.

Puţine obstacole

Markus Frohnmaier nu e singurul parlamentar din AfD care se pronunţă public împotriva sancţiunilor UE impuse Russiei, justificând astfel, în mod indirect, politica lui Putin. Mass-media şi politicienii germani din alte partide au criticat această atitudine, vorbind despre limitele politice şi morale. Deputaţii din AfD au acţionat însă în cadrul demersurilor permise.

Probabil, acesta e unul dintre motivele pentru care Oficiul Federal pentru Protecţia Constituţiei, serviciul german de informaţii interne, a avut iniţial o atitudine reţinută faţă de AfD, cu toate că e vorba de o instituţie care se ocupă, printre altele, de influenţele nepermise din străinătate. Oficiul a luat în vizor partidul AfD în mod sistematic de abia după schimbarea conducerii instituţiei, în urmă cu un an. Aceasta reacţionează în continuare cu o oarecare reticenţă când vine vorba de subiectul Rusia şi AfD.

În primul raport despre AfD al Oficiului Federal pentru Protecţia Constituţiei, care a ajuns public în primăvară, apare şi numele Frohnmaier – pe baza contactelor sale cu extremişti de dreapta. Numele său apare însă în contextul Rusiei doar de cinci ori pe 436 pagini – iar referinţele nu sunt deloc spectaculoase. Potrivit relatărilor din mass-media, partidul AfD nu joacă niciun rol în noul raport al Oficiului Federal pentru Protecţia Constituţiei despre influenţa Moscovei asupra alegerilor europene.

O reprezentantă a Kremlinului a confirmat oficial angajamentul AfD în iulie 2018: „Le place să facă pelerinaje la Moscova, chiar şi pe Peninsula Crimeea, cer ridicarea sancţiunilor, se prezintă ca observatori loiali la alegeri şi comentează în mod regulat evenimentele la televiziunea rusă în favoarea Rusiei”, a spus lidera secţiei de politică externă a partidului „Rusia Unită”, Veronika Kraşeninikova. „Nu-i costă nimic să trimită nişte cuvinte încurajatoare la adresa Moscovei. Ei primesc în schimb publicitate gratuită în mediile ruseşti şi apreciere publică.”

Ea a mai adăugat că partidul AfD e legitimat în acest fel „nu doar la nivel naţional, ci şi internaţional”, iar câştiul politic e mare.

AfD a devenit prudent

La nivel de conţinut, AfD-ul se angajează mai puţin în politica privind Rusia. În Bundestag, Rusia nu a jucat un rol prea mare în iniţiativele parlamentare ale acestui partid. De obicei, e vorba de sprijinul pentru etnicii germani din Rusia care trăiesc astăzi în Germania sau de schimburi de experienţă pentru tinerii din cele două ţări.

Întrebat de perspectivele pentru viitor, liderul AfD, Gauland, a declarat că nu doreşte o „colaborare formalizată” şi că nici nu există „avansuri” ruseşti. Liderul organizaţiei de tineret a partidului AfD, Damian Lohr, a spus că Rusia „nu are prioritate”, adăugând: „Eu nu am fost niciodată în Rusia, nu există un acord şi, pe moment, nu există un contact”. Potrivit lui, AfD e singurul partid din Germania care pledează pentru o relaţie echilibrată cu Rusia.

Gauland a subliniat că respinge bani de la „puteri străine”. Partidul pe care îl conduce trebuie să dovedească în administraţia Bundestagului că lucrurile stau, într-adevar, aşa: există suspiciunea unor donaţii ilegale din străinătate pentru campania electorală.

„Alternativa pentru Germania” e precaută în privinţa oricăror demersuri care ar putea duce la acuzaţii de influenţă străină. Unul dintre motive ar putea să fie şi faptul că Oficiul Federal pentru Protecţia Constituţiei adună material pentru a decide dacă să pună sub observaţie acest partid sau nu.

O „Internaţională” populistă?

Politologul ucrainean Anton Sehovţov a scris despre legăturile dintre populiştii de dreapta din Europa şi Rusia. Potrivit lui, această căutare a unor parteneri strategici e periculoasă pentru că Moscova urmăreşte să destabilizeze politic ţările respective. În schimb, ascensiunea populiştilor de dreapta în Europa nu se datorează Kremlinului, ci „problemelor interne ale UE”, spune politologul.

Artur Wagner, german originar din Rusia, un „insider” al AfD, spune că AfD îl ajută pe Putin, iar obiectivul unei politici autoritare e un element comun. Potrivit lui Wagner, e vorba de o luptă dintre o lume occidental-liberală şi una neo-autoritară – deci de pericolul unei „Internaţionale” populiste, care vrea un alt sistem politic.

Rusia e o parte importantă a acestei reţele. Din acest motiv, AfD îşi va continua echilibristica politică. S-ar putea să-i fie mai uşor după alegerile europarlamentare, alături de nişte parteneri noi cu aceleaşi opinii în Parlamentul European.

Sursa Foto: Facebook