Legea care crește cheltuielile bugetare cu 0,4% din PIB pentru șomaj și alte ajutoare sociale a fost votată în Parlament și merge la promulgare

Plenul Camerei Deputaților a adoptat marți un proiect de lege care majorează Indicatorul Social de Referință (ISR) de la 500 de lei la 1.200 de lei în trei ani, practic o creștere cu 140% a indicatorului în funcție de care sunt calculate ajutorul de șomaj și alte ajutoare sociale. Proiectul merge acum la promulgare și ar putea fi atacat la CCR.

Potrivit raportului adoptat de Comisia de muncă, majorarea va fi una etapizată pe următorii trei ani: de la 1 ianuarie 2021 ISR crește la 780 de lei, din 2022 la 990 de lei, iar din 2023 la 1.200 de lei, după care se indexează cu inflația.

Impactul bugetar al creșterii într-un singur an era calculat de inițiatorul legii la 10,4 miliarde lei anual, sau 0,99 puncte procentuale din PIB (2019), în timp ce guvernul estima un impact bugetar anual de 856 milioane de lei lunar, adică peste 10 miliarde de lei anual. Dat fiind că parlamentul a votat o creștere etapizată, impactul bugetar ar urma să fie de circa 0,4% din PIB, potrivit inițiatorului proiectului, Adrian Dohotaru.

Proiectul, votat în plină criză economică provocată de pandemia de coronavirus, a trecut cu 167 voturi pentru și 91 împotrivă.

Propunerea legislativă, care modifică legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forței de muncă, a fost inițiată de deputatul Adrian Dohotaru (plecat din USR) și a primit sprijinul PSD, Pro România și UDMR.

”Pentru anul 2021, se estimează un impact bugetar echivalent la 0,40% din PIB. Întrucât acești bani se vor reîntoarce aproape integral în circuitul economic și vor stimula cererea agregată, pentru anul 2021 estimăm un impact pozitiv al majorării ISR de 0,37% din PIB”, a arătat Dohotaru într-un comunicat de presă.

Guvernul a transmis un aviz negativ pentru proiectul de lege, arătând că inițiatorii nu prevăd sursa banilor necesari pentru creșterea ajutoarelor sociale.

Proiectul vine pe fondul creșterii rapide a deficitului bugetar prognozat pentru 2020 și 2021, creștere provocată atât de consecințele pandemiei de Covid-19, cât și de creșterile de pensii, alocații și salarii în mediul public.

Foto: Adrian Dohotaru / Facebook