Legea care interzice „propaganda LGBT+” în școlile din Bulgaria provoacă indignare / Ungaria și Rusia au adoptat și ele legi care reprimă minoritățile sexuale

Miercuri, 7 august, parlamentarii din Bulgaria au adoptat o lege care interzice „propaganda și promovarea LGBT+” în școli, stârnind indignare în țară. De joi, 8 august, manifestanții au denunțat acest atac împotriva minorităților sexuale. Sute de oameni s-au adunat joi în fața Parlamentului de la Sofia pentru a-și exprima indignarea fluturând steaguri multicolore și scandând lozinci ostile legii, potrivit Rador Radio România.

Introdus la propunerea partidului de extremă dreaptă prorus Vazrajdane (Renaștere), amendamentul legislativ a fost adoptat cu o mare majoritate cu 159 de voturi (22 de voturi împotrivă și 13 abțineri). Acesta face ilegală „încurajarea” unei „orientări sexuale netradiționale” și a unei identități de gen „diferită de cea biologică”. Raportorii au justificat necesitatea de a legifera rapid în această problemă din cauza unei „normalizări inacceptabile a orientării sexuale netradiționale”, realizată prin „propaganda” în rândul studenților bulgari. Denitsa Lubenova, avocatul asociației LGBT+ Deistvie (Acțiune), ale cărei comentarii au fost preluate de Agence France-Presse, crede că deputații „au profitat” de contextul actual de „război cultural” în jurul Jocurilor Olimpice pentru a trece această reformă.

Bulgaria, aflată în strânsoarea unei grave instabilități politice, își cheamă alegătorii la urne în această toamnă pentru a șaptea oară din 2021. Această trecere fulgerătoare a unei legi deosebit de controversate este considerată, de detractorii ei, un instrument de propagandă electorală. O manevră politică care ar putea aduce beneficii extremei drepte în timpul alegerilor legislative.

În Bulgaria, unde opinia publică este în mare parte ostilă LGBT+, nu sunt permise nici căsătoriile, nici uniunile civile între persoane de același sex. În 2023, Bulgaria, alături de România și Polonia, făcea parte din trio-ul celor mai prost performanți din Uniunea Europeană în ceea ce privește drepturile minorităților sexuale, potrivit ILGA-Europe, care reunește asociații LGBT+ de pe Bătrânul Continent.

„Îngrijorare profundă”

Această ofensivă anti-LGBT+ amintește cu tărie de legea maghiară care, în cadrul unui plan de combatere a pedofiliei, interzisese menționarea homosexualității în fața minorilor sub pedeapsa cu amendă, în vara anului 2021. Premierul Viktor Orban a fost el însuși inspirat de legislația folosită în Rusia lui Vladimir Putin pentru a reprima minoritățile sexuale. Considerând că Ungaria a încălcat regulile pieței unice și drepturile fundamentale ale Uniunii Europene, executivul european a demarat o procedură de încălcare a dreptului comunitar împotriva Budapestei. Cazul a ajuns în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, care și-ar putea pronunța verdictul în iunie 2025. Cincisprezece state membre, printre care Franța și Germania, precum și Parlamentul European, s-au alăturat acestei acțiuni în justiție, semn al indignării fără precedent cauzate de această legislaţie maghiară.

Deși relațiile dintre Bruxelles și Sofia sunt mai puțin tensionate decât cu Budapesta, nu sunt lipsite de ciocniri. În 2022, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a criticat puternic legislația bulgară, considerată prea tolerantă față de autorii crimelor homofobe. Această lege adoptată de parlamentul bulgar a stârnit „îngrijorarea profundă” a copreședinților intergrupului LGBTI al Parlamentului European, care au contestat legea. „Această lege este un atac direct la adresa comunității LGBTIQ+”și contribuie „la crearea unui mediu amenințător” pentru aceștia, a scris Kim van Sparrentak, europarlamentar olandez din grupul Verzilor, într-o scrisoare cosemnată de socialistul luxemburghez Marc Angel. Ambii au cerut Ursulei von der Leyen, președintele Comisiei, să „condamne de urgență” această măsură și să cheme guvernul bulgar la ordine. „Este foarte îngrijorător și trebuie să conducă la o reacție din partea Comisiei”, a adăugat Nathalie Loiseau, europarlamentar francez din grupul Renew Europe, contactată de Le Monde.

Cu toate acestea, executivul european nu pare să se grăbească să acționeze, reticent să comenteze legislația „în curs de adoptare”. Într-adevăr, acesta ar putea fi în continuare respins de președintele Rumen Radev – un scenariu improbabil, având în vedere apropierea sa de Partidul Socialist Bulgar, care a susținut textul, și afinitățile sale cu Moscova. Dacă va intra în vigoare, „Comisia va efectua o evaluare a acestui text pentru a verifica dacă acesta respectă legislația UE”, a promis, vineri, 9 august, Iliana Ivanova, comisarul european pentru educație din partea partidului conservator GERB, care a reamintit „poziția clară” a instituției cu privire la „nediscriminare și egalitate”. „Apărăm o Uniune în care poți fi ceea ce ești”, a mai indicat Anitta Hipper, purtătorul de cuvânt al executivului european.

Sursa: LE MONDE / Rador Radio România /Traducerea: Ruxandra Lambru