Legea care restricționează masiv interceptările din dosarele penale a fost atacată la Curtea Constituțională de PNL

PNL a sesizat marți Curtea Constituțională în legătură cu proiectul de lege care restricționează masiv interceptările din dosarele penale. Este vorba despre inițiativa senatorului PSD, Șerban Nicolae, referitoare la protecţia datelor cu caracter personal în procesul penal, adoptată săptămâna trecută de Parlament.

„De fapt această lege, această iniţiativă a lui Şerban Nicolae – PSD modifică printr-o lege ordinară o lege organică şi anume Codul de procedură penală şi transformă operatorii de telefonie mobilă în agenţi de informare cu privire la mandatele de ascultare care sunt secrete şi sunt date de judecători”, a explicat liderul deputaților PNL, Raluca Turcan, motivele sesizării de neconstituționalitate.

Ea a arătat că guvernarea PSD – ALDE foloseşte cadrul european ca pretext pentru măsuri antiromâneşti şi antieuropene.

„Iată un nou exemplu de cum actuala guvernare PSD – ALDE foloseşte cadrul european ca pretext pentru măsuri antiromâneşti şi antieuropene. Este o realitate care, evident, te duce cu gândul inclusiv la manifestaţiile publice care vor fi din ce în ce mai numeroase, pentru că românii nu vor mai îndura mult în acest tip de guvernare antiromânească şi antieuropeană”, a adăugat Turcan.

Citește aici sesizarea PNL la CCR: Sesizare la CCR pe Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal

Camera Deputaților a adoptat pe 10 octombrie, în calitate de for decizional, o inițiativă legislativă a senatorului PSD Șerban Nicolae prin care interceptările suspecților din dosare penale sunt masiv restricționate. Potrivit actului normativ, operatorii sunt obligați să comunice persoanelor vizate, în termen de maximum 60 de zile, faptul că sunt interceptați, de către cine și în ce scop.

Legea a fost adoptată cu 178 de voturi ”pentru” (PSD, ALDE, UDMR, minorități), 84 de voturi ”împotrivă” (PNL, USR) și 16 abțineri (PMP, neafiliați).

Șerban Nicolae își justifică inițiativa prin obligativitatea transpunerii în legislația internă a Directivei europene privind GDPR.

Liderul deputaților liberali, Raluca Turcan, a atras atenția de la tribuna Parlamentului că actul normativ reprezintă practic un protocol între operatorii de date personale și inculpații sau suspecții în dosare de corupție.

”Povestea inventată de majoritatea parlamentară încă de la preluarea mandatului  pentru a justifica atacul la Justiție a fost o așa-zisă luptă cu statul paralel și cu protocoalele secrete. Ce s-a întâmplat azi: exact majoritatea parlamentară care se luptă cu protocoalele și cu statul paralel a votat înființarea unor protocoale, mai multe, între operatorii de date personale și inculpații sau persoanele suspectate de corupție. Ați dat votul pe un proiect de lege în care apar următoarele lucruri: orice persoane care știe că a încălcat legea și bănuiește că ar putea fi interceptată, face solicitare în scris la operatorul de date personale și acesta este obligat să îi răspundă. Oare în favoarea cui este un astfel de text de lege?”, a punctat Raluca Turcan.

Legea prevede obligativitatea operatorilor de date personale să răspundă în maximum 60 de zile celor interesați dacă sunt sau nu interceptați:

• Art. 12 (1) Operatorii sunt obligați să instituie măsurile organizatorice, tehnice și de procedură pentru a furniza persoanei vizate informațiile necesare (…) și pentru a asigura transmiterea unui răspuns în legătură cu prelucrările desfășurate (…) sau în legătură cu notificarea persoanelor vizate în cazul apariției unui incident de securitate.
• (5) Operatorul are obligația de a informa persoana vizată, în scris (…) Răspunsul se transmite în mod gratuit, în cel mult 60 de zile calendaristice.

De asemenea, operatorul va trebui să transmită solicitantului cine a solicitat interceptarea, pe ce motiv și pentru ce perioadă:

• Art. 14 La cerere, atunci când legea nu prevede altfel, operatorul comunică persoanei vizate (…) următoarele informații suplimentare:
  • Temeiul juridic al prelucrării;
  • Perioada pentru care sunt stocate datele cu caracter personal sau, în cazul în care nu este posibil, criteriile utilizate pentru a stabili perioada respectivă;
  • Dacă este cazul, categoriile de destinatari ai datelor cu caracter personal, inclusiv din state terțe sau organizații internaționale;
  • Orice alte informații suplimentare, în funcție de specificul activităților de prelucrare, în special atunci când datele cu caracter personal sunt colectate fără știrea persoanei vizate.
• Art. 16 (2) Operatorul este obligat (…) să comunice (…) și următoarele informații:
  1. Scopurile și temeiul juridic al prelucrării;
  2. Categoriile de date cu caracter personal vizate;
  3. Destinatarii sau categoriile de destinatari cărora le-au fost divulgate datele cu caracter personal.

Operatorul poate, nefiind obligat, să amâne, să restricționeze sau să omită, pentru o perioadă de maximum un an, furnizarea informațiilor referitoare la interceptări persoanei solicitante pentru cazuri precum evitarea obstrucționării bunei desfășurări a procesului penal sau a cercetării și urmăririi penale: 

• Art. 15 (1) Operatorul poate dispune, după caz, măsura amânării, restricționării sau omiterii furnizării de informații persoanei vizate (…) numai dacă (…) o astfel de măsură este necesară (…) pentru:
  • Evitarea obstrucționării bunei desfășurări a procesului penal;
  • Evitarea prejudicierii, prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterii infracțiunilor sau a executării pedepselor;
  • Protejarea ordinii și siguranței publice;
  • Protejarea securității naționale;
  • Protejarea drepturilor și libertăților celorlalți
• (2) Măsura amânării furnizării de informații se dispune pe o perioadă ce nu poate depăși un an (…) Măsura amânării poate fi prelungită în interiorul termenului de un an. La împlinirea termenului pentru care măsura amânării furnizării de informații a fost dispusă, operatorul transmite informațiile prevăzute de lege.
• (4) Măsura restricționării furnizării de informații se dispune în situația în care incidența condițiilor care fac imposibilă comunicarea nu este limitată în timp. În situația restricționării furnizării de informații, operatorul transmite persoanei vizate un răspuns. Forma și conținutul răspunsului sunt stabilite de fiecare operator în parte.
• (5) Măsura omisiunii (…) se dispune în situația în care chiar și simpla informare a persoanei vizate cu privire la una sau mai multe operațiuni de prelucrare este de natură să afecteze una dintre activitățile prevăzute la alin. (1) lit. a) – d).
• (6) Omisiunea furnizării de informații poate să fie parțială sau totală. În situația omisiunii parțiale, persoana vizată este informată, în termen de cel mult 60 de zile calendaristice de la înregistrarea solicitării, cu privire la categoriile de prelucrări care nu sunt de natură a afecta activitățile prevăzute la alin. (1). În situația omisiunii totale, operatorul transmite persoanei vizate un răspuns. Forma și conținutul răspunsului sunt stabilite de fiecare operator în parte.