Legea controversată care prevede instituirea datei de 4 iunie drept ”Ziua Tratatului de la Trianon” a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea pentru declararea datei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon.

Legea prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei acestui Tratat. În acest sens, autorităţile centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale şi reprezentanţii societăţii civile pot contribui la organizarea acţiunilor prin acordarea de sprijin material şi logistic. Totodată, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.

Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat în mai această lege iniţiată de senatorii PSD Titus Corlăţean şi Şerban Nicolae.

În iunie, şeful statului a sesizat la Curtea Constituţională a României (CCR) actul normativ, însă CCR a respins sesizarea de neconstituţionalitate.

În septembrie, preşedintele Iohannis a cerut reexaminarea actului normativ, însă legea a fost adoptată în forma iniţială, Parlamentul respingând solicitarea şefului statului.

Astfel, Camera Deputaților a respins pe 3 noiembrie, în calitate de for decizional, cererea președintelui Iohannis de reexaminare a legii privind declararea datei de 4 iunie drept Ziua Tratatului de la Trianon. Doar deputații UDMR au votat împotriva propunerii legislative inițiate de PSD, în vreme ce PNL și USR au anunțat, prin liderii de grup, că se abțin.

Cererea de reexaminare a legii a fost respinsă cu 175 de voturi ”pentru”, 23 ”împotrivă” și 85 de abțineri.

Anterior votului final, deputaţii UDMR, susţinuţi şi de cei ai PNL şi USR, au solicitat amânarea dezbaterii proiectului, invocând faptul că raportul comisiei la acest proiect a fost adoptat neregulamentar, dar cererea a fost respinsă în plen prin vot.

Deputaţii PSD şi PMP s-au exprimat în favoarea adoptării acestui proiect, în timp ce reprezentanţii UDMR s-au poziţionat împotrivă, fiind mai multe schimburi de replici pe această temă.

Marton Arpad, deputat UDMR, a spus că şedinţa Comisiei de cultură, sesizată în fond cu cererea preşedintelui Klaus Iohannis de reexaminare a acestui proiect, a fost convocată neregulamentar de către comitetul liderilor de grup.

„Solicit să retrimitem la comisie, ca această lege să nu fie adoptată împotriva prevederilor regulamentare şi să fie atacabilă la Curtea Constituţională”, a spus Marton Arpad. Solicitarea a fost susţinută şi de reprezentanţii PNL şi USR, care au apreciat că e evident că această şedinţă a fost neregulamentară.

Cererea a fost însă respinsă prin vot, reprezentanţii PMP şi cei ai PSD fiind împotriva acestui demers.

La dezbaterile generale, liderul deputaţilor PMP, Marius Paşcan, a spus că proiectul de lege a fost adoptat de Parlament în luna iunie, iar preşedintele României, din motive inexplicabile şi neavenite, a sesizat Curtea Constituţională.

„Evident, CCR a respins obiecţiunile de neconstituţionalitate. Ulterior, preşedintele a retrimis la Parlament proiectul. Vă întreb: ce înţelegeri politice de culise cu politicenii supăraţi pe istorie ai UDMR pot prevala istoriei şi intereselor României? Cine are interesul să-şi bată joc de memoria şi faptele de glorie ale înaintaşilor noştri, aruncând la gunoi, prin trocuri politice prezente, chiar evenimentele care au condus la recunoaşterea internaţională a graniţelor României? Tratatul de la Trianon din 1920 s-a parafat în urma mişcărilor de emancipare naţională şi drept consecinţă a aplicării principiului autodeterminării naţionale, considerat pilon al doctrinei păcii la sfârşitul Primului Război Mondial”, a afirmat Paşcan.

Liderul grupului UDMR, Benedek Zacharie, a spus că acest proiect constituie o temă de campanie, menţionând că trecutul trebuie lăsat în urmă.

„Ca în toate campaniile electorale, fără excepţie, de la Revoluţie încoace, asistăm la iniţiative parlamentare cu iz naţionalist, patriotard. Sloganul ‘nicio campanie fără propagandă antimaghiară’ a devenit un principiu fără de care alegerile ar fi ca mâncarea fără sare şi piper şi salata fără dressing. Trec peste neregulile cu care a fost dezbătută această propunere legislativă în comisie, dar UDMR nu va vota această propunere legislativă şi vă rog să nu votaţi nici dumneavoastră. Am obosit să subliniem că aceste demersuri sunt simple iniţiative politicianisme, care sună bine şi dau bine, dar în realitatea României moderne sunt fără semnificaţie, că trecutul este trecut şi ar trebui lăsat în urmă”, a arătat acesta.

Liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis, a declarat că nu înţelege ‘agresivitatea’ în a bloca această lege, menţionând că iniţiativa nu este din campanie, ci are 2 ani.

„Nu venim să facem nimic împotriva nimănui, dar aşa cum statul maghiar a considerat că această zi pentru naţiunea maghiară este o zi tragică şi are o lege care se numeşte aşa, ‘Ziua tragediei naţiunii maghiare’, şi respectăm acest drept al dânşilor de a avea regrete în legătură cu acea zi, aşa avem şi noi dreptul, cei care dorim, să putem sărbători această perioadă, acel tratat. Suntem la 100 de ani. Nu vreau să mă gândesc de unde vine şi ce este în spatele acestei agresivităţi a celor de la PNL, a celor de la USR, care nu doresc nicicum ca această lege să ajungă la votul final. Până la urmă, astăzi suntem în faza următoare, în faza votării acestei legi, şi anume de a acorda dreptul statului român de a sărbători de fiecare dată ziua de 4 iunie ca ziua Trianon-ului sau votaţi împotrivă şi să interziceţi statului român să sărbătorească această zi. De aceea, astăzi poate fi un moment istoric în Parlament. Stimaţi membri ai grupului USR şi PNL, vă rog să nu ascultaţi consemnul de vot dat din partea liderilor grupurilor dumneavoastră, dacă acesta este de vot împotriva acestei legi”, a susţinut Simonis.

Florin Roman, de la PNL, a declarat că reprezentanţii PSD dau dovadă de ipocrizie.

„Mândri că sunt români, acesta era sloganul PSD. Şi în perioada aceea, PSD împreună cu cei de la UDMR şi cu dumneavoastră, domnul Iordache, măcelăreaţi Codul penal, Codul de procedură penală, adoptaţi recursul compensatoriu, 20.000 de criminali, de violatori şi de tâlhari erau lăsaţi liberi pe stradă (…) Despre ce vorbim? Cât populism, câtă ipocrizie, câtă demagogie!”, a spus Roman.

Inițiativa legislativă a PSD care prevede declararea datei de 4 iunie drept ”Ziua Tratatului de la Trianon”, actul adoptat în 1920 prin care comunitatea internațională a recunoscut unirea din 1918 a Transilvaniei cu România, a fost votată pe 13 mai de Camera Deputaților în calitate de for decizional.

Ulterior adoptării de către Parlament a legii privind Ziua Tratatului de la Trianon, preşedintele Iohannis a sesizat Curtea Constituţională, însă asceasta a respins obiecţiile de neconstituţionalitate.

Șeful statului a retrimis apoi Parlamentului legea spre reexaminare, dar forul legislativ a respins-o definitiv.

În motivarea cererii de reexaminare se arăta că legea trimisă la promulgare a generat numeroase critici, atât din partea experţilor, cât şi a organizaţiilor neguvernamentale.

„Reacţiile produse la nivelul societăţii civile, precum şi amploarea acestora au pus în evidenţă faptul că această lege, în forma adoptată de Parlament, nu a reprezentat rezultatul unui proces autentic şi consistent de consultare şi dezbatere publică”, a precizat Klaus Iohannis.

Preşedintele a considerat că se impune reanalizarea legii prin reluarea de către Parlament a întregului proces deliberativ asupra legii şi iniţierea unei largi analize şi consultări, în care sa fie implicaţi specialişti, istorici, cercetători, profesori, academicieni, instituţii de învăţământ, instituţii publice, reprezentanţi ai societăţii civile.

Foto: Semnararea Tratatului de la Trianon, 4 iunie 1920 / Sursa: Rador