Legea de modificare a Codului penal privind sancţionarea protestelor – constituţională

Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, sesizarea USR şi Forţa Dreptei în legătură cu legea de modificare a Codului penal privind sancţionarea protestelor, stabilind că actul normativ este constituţional.

Potrivit unui comunicat al CCR transmis Agerpres, în şedinţa de miercuri, Curtea Constituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi deputaţi neafiliaţi şi constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, în ansamblul său, şi, în special, dispoziţiile articolului unic pct.10 – cu referire la modificarea art. 371 din Codul penal – din aceeaşi lege sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

„În esenţă, Curtea a reţinut că majorarea limitelor speciale ale pedepselor penale şi reglementarea unor forme agravate ale infracţiunilor este de competenţa exclusivă a legiuitorului, conform atribuţiei sale constituţionale prevăzute la art.61 alin.(1) din Constituţie, atribuţie pe care acesta o exercită în acord cu politica penală a statului. Totodată, Curtea a constatat că dispoziţiile Articolului unic pct.10 – cu referire la modificarea art.371 din Codul penal – din Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal sunt clare, precise şi previzibile, nefiind contrare principiului securităţii juridice”, se precizează în comunicat.

Parlamentarii USR şi Forţa Dreptei au anunţat, pe 25 mai, că au sesizat Curtea Constituţională privind Legea de modificare a Codului penal, iniţiată de premierul Nicolae Ciucă şi ministrul Lucian Bode, privind infracţiunile referitoare la tulburarea ordinii şi liniştii publice.

Potrivit celor două partide, prin această lege s-ar fi încălcat mai multe prevederi din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi din Constituţia României.

„Potrivit legii Bode-Ciucă, tulburarea ordinii şi liniştii publice ar urma să se pedepsească, în anumite condiţii (dacă persoana are, de exemplu, asupra sa ‘un obiect, un dispozitiv, o substanţă sau un animal ce pot pune în pericol viaţa’), cu închisoare cuprinsă între 1 an şi 4 luni şi 6 ani şi 8 luni, în timp ce pedeapsa prevăzută pentru ucidere din culpă este închisoarea de la 1 la 5 ani”, explica USR.

„Totodată, redactarea propusă dovedeşte carenţe din punct de vedere al clarităţii şi preciziei normei penale de incriminare, fapt care permite o interpretare echivocă şi aplicarea sa în mod discreţionar şi abuziv. Acest lucru contravine bogatei jurisprudenţe a Curţii Constituţionale referitoare la accesibilitatea şi previzibilitatea legii, atribute fundamentale pentru respectarea principiului securităţii raporturilor juridice şi pentru garanţiile constituţionale împotriva arbitrariului”, menţiona şi Forţa Dreptei.