Legea internshipului adoptată de Camera Deputaţilor deschide ușa muncii la negru. Ce alte probleme au identificat specialiștii

Proiectul de lege privind internshipul, adoptat săptămâna trecută de Camera Deputaţilor (cameră decizională), deschide posibilitatea muncii la negru, declară pentru G4Media.ro Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR). Legea urmează să fie promulgată de Preşedinte şi să intre în vigoare la 30 de zile după ce este publicată în Monitorul Oficial.

„Legea e bună, dar nu se duce până la capăt pentru că dă dreptul oricui să facă stagiatură, nu numai studenţilor. În plus, deschide posibilitatea muncii la negru pentru că dă posibilitatea companiilor să facă un contract la jumătatea salariului minim pe economie și munca prestată poate fi de opt ore sau plătită suplimentar la negru”, spune Jianu.

Proiectul va introduce în domeniul raporturilor de muncă contractul de internship, arată o analiză avocatnet.ro, prin intermediul căruia o persoană fizică se pregăteşte profesional şi lucrează la o companie privată sau autoritate publică în schimbul unei indemnizaţii lunare de cel puţin 50% din salariul minim de economie, care în prezent este de 1.900 de lei.

Noua legislaţie privind internshipul, care reglementează modalitatea de efectuare a programelor de internship pentru persoanele care au împlinit vârsta de 16 ani, generează o inflaţie de reglementare căci, potrivit CNIPMMR, se suprapune peste alte trei legi care conţin elemente similare, care vor crea probleme în aplicare: Legea nr. 258/2007 privind practica elevilor şi studenţilor, Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior şi Legea voluntariatului nr. 78/2014 .

Problemele identificate de CNIPMMR:

• Nu este specificată o limită maximă de vârstă până la care se pot încheia de către intern contracte de internship. Nu este stabilit niciun număr maxim de contracte de internship pe care o persoană le poate încheia.
• Nu este clar pentru angajatori când se încheie contracte de stagiu şi când se încheie cele de internship, finalitatea fiind aceeaşi. Mai mult, având în vedere că perioada de internship este considerată vechime în muncă, un absolvent după un astfel de contract nu mai poate fi considerat în perioada de stagiu.
• Nu este clarificată legătura cu dispoziţiile din Codul Muncii privind perioada de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere, perioadă în care contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la iniţiativa oricăreia dintre părţi, fără a fi necesară motivarea acesteia.

Scopul acestui act normativ, așa cum se arată în nota de fundamentare, este să le ușureze tinerilor intrarea pe piața muncii. În programul de internship, aceștia ar dobândi nu doar cunoștințe teoretice și practice, experiență profesională, dar ar fi inclusiv plătiți pentru asta. Spre deosebire de stagiile obișnuite de practică, care de cele mai multe ori nu se desfășoară pe hârtie, internshipul ar presupune un angajament serios atât din partea internului, cât și din partea organizației gazdă.

Sursa: Pexels.com