Legea prin care Ungaria obligă ONG-urile să declare dacă primesc donații din străinătate încălcă legislația europeană – decizie definitivă a Curții de Justiție a UE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis joi că legea adoptată de Ungaria prin care ONG-urile trebuie să declare finanțarea externă încalcă legislația europeană și trebuie abrogată, potrivit unui comunicat de presă al curții.

Legea respectivă, care a provocat numeroase controverse, sporeşte controlul guvernamental asupra organizaţiilor neguvernamentale care beneficiază de finanţare externă, proiect criticat de Uniunea Europeană şi de ONU şi care vizează în mod special organizaţiile susţinute de miliardarul american de origine ungară George Soros.

CJUE a constatat că, prin impunerea unor obligații de înregistrare, de declarare și de publicitate anumitor categorii de organizații ale societății civile care beneficiază în mod direct sau indirect de un ajutor străin care depășește un anumit prag și prin faptul că a prevăzut posibilitatea de a aplica sancțiuni organizațiilor care nu respectă aceste obligații, Ungaria a introdus restricții discriminatorii și nejustificate atât în privința organizațiilor în cauză, cât și a persoanelor care le acordă un asemenea ajutor.

În plus, Curtea de Justiție a UE arată că legea maghiară ”e de natură să creeze un climat de neîncredere în privința acestor asociații și fundații. Divulgarea publică a unor informații privind persoane stabilite în alte state membre sau în țări terțe care acordă ajutoare financiare acelorași asociații și fundații este, pe de altă parte, de natură să le descurajeze să furnizeze asemenea ajutoare. În consecință, obligațiile de înregistrare, de declarare și de publicitate, precum și sancțiunile prevăzute de Legea privind transparența constituie, avute în vedere împreună, o restricție privind libertatea de circulație a capitalurilor, interzisă de articolul 63 din Tratatul de Funcționare a UE”.

Pe 16 iunie 2017, preşedintele ungar Janos Ader a promulgat noua lege referitoare la organizaţiile neguvernamentale care beneficiază de finanţare externă, act normativ adoptat antterior de parlamentul de la Budapesta la propunerea premierului Viktor Orban.

ONG-urile şi grupurile pentru apărarea drepturilor omului susţin că legea le stigmatizează şi încearcă să le reducă la tăcere.

Experţii Consiliului Europei ceruseră Ungariei să modifice proiectul de lege, estimând că sancţiunile suportate de ONG-uri, în special posibila lor dizolvare, în caz de încălcare a legii sunt ‘disproporţionate’.

Ce efect are decizia CJUE. Ungaria este obligată să abroge sau să modifice legea în sensul cerut de Curte. Dacă nu o va face, Comisia Europeană poate depune o nouă plângere la CJUE, care poate aplica sancțiuni pecuniare.