Legea privind desecretizarea protocoalelor, care care le permite infractorilor să ceară revizuirea sentințelor definitive, a fost adoptată de Parlament / Liberalii au anunțat că o atacă la CCR

Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat miercuri proiectul inițiat de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu privind declasificarea protocoalelor încheiate între serviciile de informații și instituțiile judiciare.

Liberalii au anunțat că vor ataca la Curtea Constituţională proiectul de lege.

„Vă anunţ că PNL, prin grupul senatorial, va ataca la Curtea Constituţională această reglementare, pentru că, din păcate, pe procedură aţi greşit, aţi introdus o serie de amendamente sau cel puţin unul dintre amendamente este un amendament de conţinut care ar fi trebuit în mod evident discutat şi în prima Cameră şi, totodată, pentru că v-a fost teamă că nu aveţi numărul de voturi necesare i-aţi conferit legii un caracter ordinar, deşi, în mod evident, dacă vom analiza conţinutul reglementărilor vom vedea că se referă la modificarea sau completarea unor acte normative care au caracter organic”, a declarat Andronache, în plenul Camerei Deputaţilor.

Propunerea legislativă privind declasificarea unor documente vizează Hotărârea CSAT 17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor, precum şi toate documentele care conţin informaţii clasificate în baza acesteia.

Un amendament adoptat de deputaţii juriști pe 30 octombrie prevede că de la data intrării în vigoare a prezentei legi se desecretizează toate protocoalele şi/sau acordurile de colaborare şi cooperare încheiate între instituţiile statului român, Serviciul Român de Informaţii, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Documentele la care face referire proiectul sunt centralizate de Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI şi pot fi consultate de persoanele interesate la sediul acesteia. Acest drept se exercită la cerere şi constă în studierea nemijlocită a documentelor şi eliberarea de copii de pe acestea.

„Lucrătorii din SRI, precum şi cei din toate instituţiile emitente care pun la dispoziţia Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI documente şi declaraţii care au ca temei Hotărârea nr.17/2005 a CSAT nu răspund penal, disciplinar, administrativ sau financiar pentru acţiunile întreprinse în acest sens”, prevede un alt amendament adoptat pe 30 octombrie.

Iniţiativa legislativă mai stipulează că persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele prevăzute la art. 1 au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit.

„Cauzele în care au fost pronunţate hotărâri definitive şi în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la art. 1 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competenţa revine primei instanţe care a soluţionat fondul cauzei”, este o altă prevedere.

Experții consultați de G4Media.ro au explicat că, dacă acest proiect ar deveni lege, toți cei condamnați pe baza interceptărilor sau filajelor, indiferent că e vorba de dosare de omor, violență, crimă organizată sau corupție, ar putea cerea revizuirea în instanțe. Revizuirea este o cale excepțională de atac, prin care procese cu sentințe definitive pot fi rejudecate (detalii aici).