G4Media.ro

Legea PSD care îi scapă pe evazioniști de închisoare a fost adoptată…

Sursa foto: Inquam Photos/ George Calin

Legea PSD care îi scapă pe evazioniști de închisoare a fost adoptată de Camera Deputaților în ultima zi a legislaturii

Camera Deputaților a adoptat marți, în calitate de for decizional, legea inițiată de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, supranumit ”Mitralieră”, care prevede că cei inculpați pentru evaziune fiscală de până la 100.000 de euro, infracțiune care în prezent se pedepsește cu închisoarea, scapă doar cu amendă dacă achită integral prejudiciul, iar dacă dau și 20% în plus, fapta nu se mai pedepsește deloc, indiferent de cuantumul evaziunii.

Deputații PNL și USR au votat împotriva inițiativei.

Potrivit înregistrării electronice a voturilor, au votat ”pentru” deputații PSD, Pro România și ALDE și ”împotrivă” cei de la PNL și USR. Deputații UDMR s-au abținut. Totuși, deputata PNL Viorica Cherecheș, mama primarului Cătălin Cherecheș din Baia Mare a votat în favoarea inițiativei. Viorica Cherecheș nu a mai fost pusă pe lista PNL de candidați la alegerile parlamentare din 6 decembrie.

Potrivit proiectului de act normativ, care modifică legea 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale:

  • La art. 10, alin. (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
    • (1) În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică pedeapsa cu amenda.
    • După alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alin.(1 ) – (13 ), cu următorul cuprins:
      • „(1 prim ) În cazul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește, făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare;
    • Dispozițiile prezentului articol se aplică tuturor inculpaților chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului prevăzut la alin.(1) și (1 prim).

Inițiativa, semnată de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, a intrat în dezbaterea parlamentară la finalul lui 2017, pe vremea când partidul era condus de Liviu Dragnea, între timp condamnat la trei ani și jumătate de închisoare cu executare. Adoptată în iarna lui 2018, cu voturile PSD, ALDE și UDMR, legea a fost atacată la Curtea Constituțională de PNL, USR și PMP.

În aprilie anul trecut, CCR – cu majoritate de voturi – a declarat legea neconstituțională.

Foto: Inquam Photos / George Călin

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

54 comentarii

  1. Doamna ținută în brațe de Citu a dat un ordin (ANAF nr. 4077/2020) potrivit căruia dacă există un conflict de interpretare a legislației intre echipa de control și șeful de serviciu sau de administrație, echipa de control trebuie să facă așa cum decide șeful. Cum se traduce asta? O intervenție cu picioarele în actul de control de către politic că doar ei numesc șefii de administrație. Presa văd că nu are niciun cuvânt de zis.

    • O lege buna.
      Colectam bani multi la bugetul de stat.
      Facem autostrăzi.

    • Pentru juriști.

      Cei care cunosc codul penal inteleg ca e de fapt o întoarcere la o prevedere a vechiul cod penal care spunea ca cel care achita prejudiciul primește amenda si nu pușcărie.
      Se mențin limitele de 2-8 ani de condamnare si prescripție.

      Deci citiți legea si realizari.

    • A mai ”înfrânt” pentru ultima dată ”partidul câștigător” al mafiei PRO-USL-PSD, în favoarea infractorilor, spre bucuria trolilor pesederaști.

    • Modificarea legii evaziunii reprezintă o masura liberală .
      Concret, ne întoarcem la vechiul cod penal unde la art 10 scrie ca cine achită prejudiciul pana la primul termen de judecată primește amenda penală în cazier.

      Adică se oferă posibilitatea unei reconcilieri care există și în codul fiscal de corectare a erorilor contabile si sanctionarea conform art 219 cod procedură fiscala cu amenda.

      Modificarea legii reprezintă doar adăugarea un alineat din vechiul cod penal art10.

      Referitor la prevedere de 20%
      Statul primește în plus 20% dar și penalizări si accesorii la un debit×120% principal.
      Statul primește toți banii pe loc cash.

      Dacă legea era scrisa de Român PNL sau de Stelian Ion USR era exceptionala!!

      Deci,Klaus Johhanis sa o promulga în 20 zile sau sa o trimită la CCR.

    • De ce a făcut ANAF o modă din sesizările penale: Încasează sume în plus blocând accesul companiilor la justiție

      De ce a făcut ANAF o modă din sesizările penale: Încasează sume în plus blocând accesul companiilor la justițieDe ce a făcut ANAF o modă din sesizările penale: Încasează sume în plus blocând accesul companiilor la justiție

      Sumele stabilite în plus de controalele fiscale, prin decizii de impunere, devin executorii și trebuie plătite, contestarea lor fiind suspendată, dacă inspectorii înaintează și o sesizare penală, în urma verificării. Motivul este că orice cauză penală suspendă, până când instanța emite o hotărâre definitivă, soluționarea contestației împotriva actului fiscal.
      Cum s-a ajuns la moda sesizărilor penale și care sunt efectele pentru business. Fenomenul sesizărilor penale a fost reclamat de mediul de business, în repetate rânduri, în ultima vreme. Principala nemulțumire este că blochează accesul la justiție. Practic, “penalul vine înaintea civilului”, și, din acest motiv, până nu se judecă cauza penală, cea civilă rămâne suspendată. Prin urmare, decizia de impunere, prin care inspectorii pun sume în plus în sarcina contribaubilului, trebuie achitată fără posibilitatea de a-ți fi analizată contestația într-un termen rezonabil.

      Remarcăm cu îngrijorare creșterea numărului de dosare penale întocmite ca urmare a controalelor fiscale

      Remarcăm cu îngrijorare creșterea numărului de dosare penale întocmite ca urmare a controalelor fiscale Într-un numar din ce în ce mai mare de controale, inspectorii înaintează un proces verbal de sesizare penală care conține constatările din raportul de inspecție fiscală, făcând, de regulă, trimitere la art 9 lit c din legea 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale care prevede că sunt infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 8 ani “evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive”. Procedura administrativă obligă contribuabilul să facă contestație la decizia de impunere către direcția de soluționarea contestațiilor din cadrul ANAF. Insă, totodată, conform legii, soluționarea se suspendă până când se lămurește cauza penală. Fără o soluție din partea direcției de specialitate a ANAF, contribuabilul nu poate ataca în instanță decizia de impunere. Practic, este forțat să achite suma și să aștepte hotărârea instanței care poate veni după 4 sau 5 ani. Abia apoi atacă decizia de impunere la ANAF și, dacă are o soluție nefavorabilă, se adresează instanței. Procesul poate dura alți 4-5 ani. Astfel, contribuabilii ajung să achite sume pe care le pot recâștiga în instanță după ani de zile. EXCLUSIV ANAF va reanaliza sesizările penale ale inspectorilor, după ce firmele au reclamat tendința de a fi întocmite dosare pentru orice problemă fiscală ANAF va reanaliza sesizările penale ale inspectorilor, după ce firmele au reclamat tendința de a fi întocmite dosare pentru orice problemă fiscală Cei care au o situație financiară solidă sau datorează sume mai mici pot rezista, ceilalți ajung în insolvență sau faliment,
      De ce există această practică? “Nu știu dacă este o direcție trasată de parchete sau dacă inspectorii o fac pentru că le este frică să nu fie penalizați ierarhic. Însă, este clar că ar trebui să facă sesizare penală atunci când există suspiciunea fundamentată de evaziune și fraudă. Or, în foarte multe cazuri este vorba despre companii care au producție, mulți angajați, taxe plătite la stat în cuantum ridicat”,
      În opinia sa, aceste sesizări nu vizează evazioniști în adevăratul sens al cuvântului, ci diverse situații unde inspectorii au constatat o diminuare a bazei impozabile care poate fi din eroare sau pentru că lipsesc documente justificative. Sesizările ar trebui făcute doar dacă există în mod real o incidență a faptelor cercetate asupra sarcinii fiscale. Un exemplu frecvent este cel al companiilor parte a unor grupuri multinaționale. “Inspectorii urmăresc, în special, prestările de servicii în grup și, în multe cazuri, le califică drept fictive, taie dreptul de deducere și, pe motiv că sunt fictive, fac și sesizări penale. În practică, este vorba de specificul business-ului. În cazul corporațiilor, headquarter-ul are anumite functii centralizate, cum ar fi cele de HR, IT, achiziții, și alocă niște costuri pentru toate entitățile din grup. Acestea facturează serviciile în funcție de cheia de alocare care poate fi stabilită în funcție de cifra de afaceri, de numărul de angajați etc. În România, Codul fiscal cere documente justificative prin care să se demonstreze că serviciul a fost prestat si că a fost în beneficiul companiei. Dacă inspectorii consideră că documentele justificative sunt insuficiente, spun că serviciul e fictiv. Implicit, cheltuielile devin nedeductibile, dar se face și sesizare penală. Sunt situații în care obligațiile în plus găsite de inspector reprezintă 1% din totalul taxelor achitate de o companie, nu poate fi vorba de o intenție de fraudă, de un circuit economic cu intenția de a extrage bani din buget

      Se constată o tendință de criminalizare a problemelor fiscale Chiar dacă există jurisprudență, scrisori de clarificare de la Ministerul Finanțelor sau decizii din instanță, inspectorii nu le iau în considerare și lasă contribuabilii să urmeze calea justiției. Numai că și aceasta este blocată din cauza sesizării penale. “Impactul este că nu te poți judeca pe fond pentru că sesizarea penală blochează procesul civil. Procesele pot dura câte 4-5 ani fiecare și, atunci, efectul este că unii, dacă nu au bani să plătească ajung în insolvență
      Practica ANAF aduce o creștere temporară a colectării. Însă, peste câțiva ani, când procesele se vor judeca este posibil ca statul să dea acești bani înapoi plus dobânzile aferente. “Nu scapi de evaziune aglomerând penalul cu situații de genul nu ai plătit 1% din toate taxele datorate.

      LEGEA ESTE SUPER BUNĂ

    • O lege care incurajeaza hotii. Daca te prinde, aia e. Dai banii inapoi, si scapi. Lege marca PSDragnea.

    • https://www.google.com/amp/s/m.zf.ro/amp/eveniment/ministerul-finante-directia-generala-antifrauda-fiscala-unul-dintre-principalele-instrumente-combatere-evaziunii-fiscale-adus-buget-116-milioane-lei-cheltuieli-707-milioane-18789593

      Funcţionarea DGAF în actuala structură organizatorică nu a produs efectele aşteptate în combaterea evaziunii fiscale, arată Ministerul Finanţelor, care precizeză că direcţia a adus la buget 116 milioane lei iar cheltuielile aferente funcţionării structurii au fost de 707 milioane lei.

      Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică proiectul de ordonanţă de urgenţă privind măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

      Expunerea de motive arată că funcţionarea Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală în actuala structură organizatorică nu a produs efectele aşteptate în ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale şi a întăririi capacităţii administrative a ANAF, care să genereze creşterea conformării voluntare şi a colectării veniturilor. Deşi scopul DGAF a fost recuperarea cu celeritate a prejudiciilor aduse bugetului de stat prin activitatea infracţională din zona evaziunii fiscale, precum şi specializarea unui personal dedicat combaterii acestui fenomen, analizând activitatea DGAF de la înfiinţare până în prezent raportat la obiectivele strategice ale ANAF se constată că din totalul sumelor estimate în actele încheiate de această structură în valoare de peste 16 mld. lei, peste 90% sunt sume care au făcut obiectul unor acte de sesizare transmise organelor de urmărire penală competente.

      71% din totalul sesizărilor penale au reprezentat soluţii de clasare/renunţare la urmărirea penală, iar 29% soluţii de trimitere în judecată.

      Concluzie trageți voi.

    • @Băsescu
      @România

      Adevarul este ca faptele nu sunt penale ci fiscale dar ANAF nu aplica legea care spune că sunt contraventii conform ART 219 cod procedură fiscala doar ca Parchetul la cererea
      ANAF le încadrează la evaziune fiscală..

      ARTICOLUL 219 cod procedură fiscala

      Contraventii

      (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte:

      a) nedepunerea la termenele prevazute de lege a declaratiilor de inregistrare fiscala sau de mentiuni;

      b) neindeplinirea la termen a obligatiilor de declarare prevazute de lege, a bunurilor si veniturilor impozabile sau, dupa caz, a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume;

      b1) nedepunerea la termenele prevazute de lege a declaratiilor recapitulative reglementate la titlul VI din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare;

      b2) corectarea declaratiilor fiscale depuse la 3 termene de declarare din cadrul unui an fiscal sau consecutive, in sensul majorarii obligatiilor de plata datorate;

      b3) declararea, din eroare, de sume de plata, reprezentand obligatii fiscale la bugetele administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, mai mici decat cele datorate si care astfel ar intra sub incidenta prevederilor art. 114 alin. (8) privind acordarea bonificatiei;

      c) nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 56 si art. 57 alin. (2);

      d) nerespectarea obligatiei prevazute la art. 105 alin. (8);

      e) neducerea la indeplinire a masurilor stabilite potrivit art. 79 alin. (2), art. 80 alin. (4) si art. 105 alin. (9);

      f) nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 53;
      g) nerespectarea obligatiei inscrierii codului de identificare fiscala pe documente, potrivit art. 73;

      h) nerespectarea de catre platitorii de salarii si venituri asimilate salariilor a obligatiilor privind completarea si pastrarea fiselor fiscale;

      i) neindeplinirea obligatiilor privind transmiterea la organul fiscal competent sau, dupa caz, la terte persoane a formularelor si documentelor prevazute de legea fiscala, altele decat declaratiile fiscale si declaratiile de inregistrare fiscala sau de mentiuni;

      j) nerespectarea de catre banci a obligatiilor privind furnizarea informatiilor si a obligatiilor de decontare prevazute de prezentul cod;

      k) nerespectarea obligatiilor ce-i revin tertului poprit, potrivit prezentului cod;

      l) nerespectarea obligatiei de comunicare prevazute la art. 154 alin. (9);
      m) refuzul debitorului supus executarii silite de a preda bunurile organului de executare spre a fi sechestrate sau de a le pune la dispozitie acestuia pentru a fi identificate si evaluate;

      n) refuzul de a prezenta organului financiar-fiscal bunurile materiale supuse impozitelor, taxelor, contributiilor datorate bugetului general consolidat, in vederea stabilirii realitatii declaratiei fiscale;

      o) neretinerea, potrivit legii, de catre platitorii obligatiilor fiscale, a sumelor reprezentand impozite si contributii cu retinere la sursa;

      p) retinerea si nevarsarea in totalitate, de catre platitorii obligatiilor fiscale, a sumelor reprezentand impozite si contributii cu retinere la sursa, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii, sa fie considerate infractiuni;

      r) refuzul de a indeplini obligatia prevazuta la art. 52 alin. (1).

      (2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza astfel:

      a) cu amenda de la 6.000 lei la 8.000 lei, pentru persoanele fizice, si cu amenda de la 25.000 lei la 27.000 lei, pentru persoanele juridice, in cazul savarsirii faptelor prevazute la alin. (1) lit. c);

      b) cu amenda de la 1.000 lei la 1.500 lei, pentru persoanele fizice, si cu amenda de la 5.000 lei la 7.000 lei, pentru persoanele juridice, in cazul savarsirii faptei prevazute la alin. (1) lit. d);

      c) cu amenda de la 2.000 lei la 3.500 lei, pentru persoanele fizice, si cu amenda de la 12.000 lei la 14.000 lei, pentru persoanele juridice, in cazul savarsirii faptei prevazute la alin. (1) lit. e) si f);

      d) cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei, pentru persoanele fizice, si cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei, pentru persoanele juridice, in cazul savarsirii faptelor prevazute la alin. (1) lit. a), b), g)-m);

      d1) cu amenda intre 4% si 5% din sumele reprezentand diferente declarate in plus, in cazul savarsirii faptelor prevazute la alin. (1) lit. b2);

      d2) cu amenda intre 4% si 5% din sumele reprezentand diferentele constatate ca urmare a efectuarii inspectiei fiscale, in cazul savarsirii faptelor prevazute la alin. (1) lit. b3);

      e) cu amenda de la 1.000 lei la 1.500 lei, pentru persoanele fizice, si cu amenda de la 4.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele juridice, in cazul savarsirii faptelor prevazute la alin. (1) lit. n)-r), daca obligatiile fiscale sustrase la plata sunt de pana la 50.000 lei inclusiv;

      f) cu amenda de la 4.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice, si cu amenda de la 12.000 lei la 14.000 lei, pentru persoanele juridice, in cazul savarsirii faptelor prevazute la alin. (1) lit. n)-r), daca obligatiile fiscale sustrase la plata sunt cuprinse intre 50.000 lei si 100.000 lei inclusiv;

      g) cu amenda de la 6.000 lei la 8.000 lei, pentru persoanele fizice, si cu amenda de la 25.000 lei la 27.000 lei, pentru persoanele juridice, in cazul savarsirii faptelor prevazute la alin. (1) lit. n)-r), daca obligatiile fiscale sustrase la plata sunt mai mari de 100.000 lei;

      h) cu amenda de la 12.000 lei la 14.000 lei, in cazul savarsirii faptei prevazute la alin. (1) lit. b1).

      (3) In cazul persoanelor fizice nedepunerea la termenele prevazute de lege a declaratiilor de venit constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 10 lei la 100 lei.

      (4) In cazul asocierilor si al altor entitati fara personalitate juridica, contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza cu amenda prevazuta pentru persoanele fizice.

      (5) Nedepunerea la termen a declaratiilor fiscale pentru obligatiile datorate bugetelor locale se sanctioneaza potrivit Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

      (6) Sumele incasate in conditiile prezentului titlu se fac venit la bugetul de stat sau bugetele locale, dupa caz.

    • @Realitatea
      @România
      @Băsescula
      @All

      Majoritatea dosarelor de evaziune fiscală sunt realizate in baza sesizării ANAF,printr un proces verbal de constatare în urma unei inspecții fiscale. ANAF calculează sume enorme care nu sunt corecte,omul nu plătește și face contestatie fiscala la organul de soluționare a contestatiei care suspendă soluționarea ei deoarece se face o sesizare penală pe evaziune.
      Pana se cercetează sau se judeca penalul durează 4-5ani .iar firma nu poate să apere în civil.
      Penalul tine în loc civilul.

      Concluzia e ori plătește sume exorbitante cat vrea ANAF ori nu si primesti dosar penal de evaziune.

  2. Prima treaba e ok, desi sumele sunt cam mari, dar in rest nu vad nici o problema, trebuie facuta o distinctie aici, nu poti sa ii tratezi pe toti la fel, ca la codul rutier, ca omori doi oameni, sau ca ai baut o bere in plus, tot cu suspendare iei, pai e normal asa ceva?

    La a doua, nu sunt de acord, cum adica nu se mai pedepseste? Trebuie la fel, cu amenda penala.

    • Pai nu e ok, ca nu e greu sa spargi o spaga mare in mai multe mici. Ca la achizitii. Daca ii suma mica ii da cu suspendare, daca sunt mai multe se duce la inchisoare.

    • Cce a zis foarte bine. Nu e in regula. E ditai bugul. Si e cu intentie asa.

    • Conform codului de procedură fiscală organul fiscal poate aplica o penalitate de 100% in cazul nedeclararii veniturilor. Oare cei 20% nu înlocuiesc aceasta penalitate aplicandu-se legea specială și mai favorabilă? In rest spor la furat….iriscum parchetul trimite foarte puține cazuri în judecată. Sunt cazuri suspecte de evaziune fiscală care sunt la parchet din 2013-2014 (ce privesc fapte din 2008). Parchetul sa scape da clasare invocând in unele cazuri niste motive de tot râsul.

    • georgica :Aceasta lege , Facuta de catre PSD , este o INVITATIE la FRAUDA FISCALA ( Multi „amatori” de frauda fiscala , Stiind ca NU TOTI vor fi PRINSI , isi vor PUNE , din Banii Fraudati , deoparte , ca-n cazul ca VOR fi Prinsi , sa Achite Datoria Catre Fisc , si sa SCAPE , ASTFEL , „basma curata” =NICI Cazier Fiscal , NICI Puscarie !! ) !!!!! Gelu Stoian .

  3. cum sa nu-i iubesti, cum sa nu-i votezi, cand alegatorii lor sunt majortiate cu PENSII SPECIALE si afaceristi cu mici probleme .. sau nu?

    • Doamne, dar chiar simt ca PSD-ul s-a reformat sub Ciolacu. Voi nu?

    • @Tiberiu esti subiectiv.
      Esti PNL-ist.
      Dar cand PNL+PSD =USL.
      Cum era?

    • ”Cum era” nu mai e, așa că mafia PCR-FSN-PSD va fi alungată de la butoane, spre disperarea trolilor penali.

    • De ce a făcut ANAF o modă din sesizările penale: Încasează sume în plus blocând accesul companiilor la justițieDe ce a făcut ANAF o modă din sesizările penale: Încasează sume în plus blocând accesul companiilor la justiție

      Sumele stabilite în plus de controalele fiscale, prin decizii de impunere, devin executorii și trebuie plătite, contestarea lor fiind suspendată, dacă inspectorii înaintează și o sesizare penală, în urma verificării. Motivul este că orice cauză penală suspendă, până când instanța emite o hotărâre definitivă, soluționarea contestației împotriva actului fiscal.
      Cum s-a ajuns la moda sesizărilor penale și care sunt efectele pentru business. Fenomenul sesizărilor penale a fost reclamat de mediul de business, în repetate rânduri, în ultima vreme. Principala nemulțumire este că blochează accesul la justiție. Practic, “penalul vine înaintea civilului”, și, din acest motiv, până nu se judecă cauza penală, cea civilă rămâne suspendată. Prin urmare, decizia de impunere, prin care inspectorii pun sume în plus în sarcina contribaubilului, trebuie achitată fără posibilitatea de a-ți fi analizată contestația într-un termen rezonabil.

      Remarcăm cu îngrijorare creșterea numărului de dosare penale întocmite ca urmare a controalelor fiscale

      Remarcăm cu îngrijorare creșterea numărului de dosare penale întocmite ca urmare a controalelor fiscale Într-un numar din ce în ce mai mare de controale, inspectorii înaintează un proces verbal de sesizare penală care conține constatările din raportul de inspecție fiscală, făcând, de regulă, trimitere la art 9 lit c din legea 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale care prevede că sunt infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 8 ani “evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive”. Procedura administrativă obligă contribuabilul să facă contestație la decizia de impunere către direcția de soluționarea contestațiilor din cadrul ANAF. Insă, totodată, conform legii, soluționarea se suspendă până când se lămurește cauza penală. Fără o soluție din partea direcției de specialitate a ANAF, contribuabilul nu poate ataca în instanță decizia de impunere. Practic, este forțat să achite suma și să aștepte hotărârea instanței care poate veni după 4 sau 5 ani. Abia apoi atacă decizia de impunere la ANAF și, dacă are o soluție nefavorabilă, se adresează instanței. Procesul poate dura alți 4-5 ani. Astfel, contribuabilii ajung să achite sume pe care le pot recâștiga în instanță după ani de zile. EXCLUSIV ANAF va reanaliza sesizările penale ale inspectorilor, după ce firmele au reclamat tendința de a fi întocmite dosare pentru orice problemă fiscală ANAF va reanaliza sesizările penale ale inspectorilor, după ce firmele au reclamat tendința de a fi întocmite dosare pentru orice problemă fiscală Cei care au o situație financiară solidă sau datorează sume mai mici pot rezista, ceilalți ajung în insolvență sau faliment,
      De ce există această practică? “Nu știu dacă este o direcție trasată de parchete sau dacă inspectorii o fac pentru că le este frică să nu fie penalizați ierarhic. Însă, este clar că ar trebui să facă sesizare penală atunci când există suspiciunea fundamentată de evaziune și fraudă. Or, în foarte multe cazuri este vorba despre companii care au producție, mulți angajați, taxe plătite la stat în cuantum ridicat”,
      În opinia sa, aceste sesizări nu vizează evazioniști în adevăratul sens al cuvântului, ci diverse situații unde inspectorii au constatat o diminuare a bazei impozabile care poate fi din eroare sau pentru că lipsesc documente justificative. Sesizările ar trebui făcute doar dacă există în mod real o incidență a faptelor cercetate asupra sarcinii fiscale. Un exemplu frecvent este cel al companiilor parte a unor grupuri multinaționale. “Inspectorii urmăresc, în special, prestările de servicii în grup și, în multe cazuri, le califică drept fictive, taie dreptul de deducere și, pe motiv că sunt fictive, fac și sesizări penale. În practică, este vorba de specificul business-ului. În cazul corporațiilor, headquarter-ul are anumite functii centralizate, cum ar fi cele de HR, IT, achiziții, și alocă niște costuri pentru toate entitățile din grup. Acestea facturează serviciile în funcție de cheia de alocare care poate fi stabilită în funcție de cifra de afaceri, de numărul de angajați etc. În România, Codul fiscal cere documente justificative prin care să se demonstreze că serviciul a fost prestat si că a fost în beneficiul companiei. Dacă inspectorii consideră că documentele justificative sunt insuficiente, spun că serviciul e fictiv. Implicit, cheltuielile devin nedeductibile, dar se face și sesizare penală. Sunt situații în care obligațiile în plus găsite de inspector reprezintă 1% din totalul taxelor achitate de o companie, nu poate fi vorba de o intenție de fraudă, de un circuit economic cu intenția de a extrage bani din buget

      Se constată o tendință de criminalizare a problemelor fiscale Chiar dacă există jurisprudență, scrisori de clarificare de la Ministerul Finanțelor sau decizii din instanță, inspectorii nu le iau în considerare și lasă contribuabilii să urmeze calea justiției. Numai că și aceasta este blocată din cauza sesizării penale. “Impactul este că nu te poți judeca pe fond pentru că sesizarea penală blochează procesul civil. Procesele pot dura câte 4-5 ani fiecare și, atunci, efectul este că unii, dacă nu au bani să plătească ajung în insolvență
      Practica ANAF aduce o creștere temporară a colectării. Însă, peste câțiva ani, când procesele se vor judeca este posibil ca statul să dea acești bani înapoi plus dobânzile aferente. “Nu scapi de evaziune aglomerând penalul cu situații de genul nu ai plătit 1% din toate taxele datorate.

  4. Mingea e ajunsă la Iohannis! Poate sa tragă de timp încât sa se reporteze noului Parlament? Poate încearcă . De ochii pulimii!

  5. vrem guvern de uniune nationala cu premier PSD! Am incredere TOTALA

    • Fă o cerere. Pentru ca Santa Claus e departe, trimite-o lui Putin.Și vezi ca plicul sa aibă 3 trandafiri roșii .Că , cu ciuma nu exista!

  6. Întoarsă si respinsă, asta ii e soarta. 🤞🤞

  7. Sper ca Presedintele Johannis sa o respinga iar urmatorul Parlament sa o trimita la gunoi!
    Jigodiilor!

    • Este constituțională.
      Este nevoie de o colectare la bugetul statului.
      Evaziunea nu este coruptie.

    • adică, dacă ”evaziunea nu este corupție” înseamnă că nu e nici infracțiune, deci e ”constituțională”, după capul postacilor interlopi de la mafia PCR-FSN-PSD.

    • Noul Parlament va ABROGA aceasta LEGE a PARLAMENTARILOR PSD din Vechiul Parlament !!!! Gelu Stoian.

  8. O lege buna.
    Colectam bani multi la bugetul de stat.
    Facem autostrăzi.

    • Buna pe drekku…
      Daca-i prinzi, recuperezi ceva bani. Lucru valabil si pana acum, DOAR ca intervenea si pedeapsa penala, pentru ca altii sa nu incerce.
      Se incurajeaza masiv evaziunea. Doar se separa infractiunile in bucati mici. Daca din doua cazuri de evaziune te prinde cu unul, platesti prejudiciul pentru acela, plus 20% din profitul gros din al doilea nedetectat. Hot neprins – negustor cinstit. Repeat.

    • Iti spune asta un jurist.

      Este buna.
      Colectam bani direct.
      Încurajăm Anaf sa lucreze.
      Cu ce ajuta condamnarea unui om care omite înregistrarea în contabilitate a 5 facturi de 4000lei si e trimis în judecată ptr evaziune în condițiile art 9 cod penal.

    • Cu diferențierea unui potențial infractor față de un ”om care nu omite înregistrarea în contabilitate a 5 facturi de 4000 lei”. O să ”colectăm bani direct” după ce vor fi decuplate ventuzele mafiei PCR-FSN-PSD și se vor termina șmecheriile ”juristilor” interlopi.

    • Realitate, ia zi, asa-i ca ai dosit ceva malai, ca un mare jurist ce esti si acum vrei sa rasufli usurat? Hai, recunoaste!
      Si, juristul lui Peste, legea asta spune asa (mai pe intelesul tuturor): te-am prins, dai banii inapoi si poate si-o amenda, data viitoare fii mai atent.
      Evident ca e o incurajare a evaziunii. Dar nu sint atit de indignat ca altii pentru ca stiu ca grosul taxelor si impozitelor sint acolo ca sa aiba unii ce sifona, iar frimiturile, ce ramine dupa, se duc la sanatate, invatamint etc.

  9. zi mare azi cu dedicatie de la GIO-PSD ..pentru electoratul lor; hotii, puscariasii, pensionari speciali, criminalii, pedofilii,violatorii eliberati de tudorel toader, asistati sociali si bugetarii de lux… MUIE PSD

  10. Adica puteti fura fara frica pana la 100 de mii de euro dar daca va prindem ne dati banii inapoi. Daca nu, ramaneti cu banii furati. Asta este inteligenta marca PSD. Iar astia care ii voteaza sunt la fel de destepti.

  11. Nu vi-l amintiti pe cel cu mustata? Vorbea de pe pozitia de cel mai bogat om de afaceri. El prefera hotul si era pentru nepedepsirea evazionistilor. In cazul in care erau prinsi plateau datoria si poate o mica amenda.

  12. @Slugoi In schimb ai preluat tu stafeta in cursa celor cu neuroni putini. De ce ar plati multinationalele mai mult decat le permite legea? Ce l-a impiedicat pe nenea din Galati sa-si declare contractul?

  13. Nu va mai agitati, nu trece de promulgare, dupa trebuie aprobata si de noul Parlament, dar probabil si acolo PNL cu PSD isi vor da mana si o vor vota din pacate.

  14. Ai dreptate.
    Cunosc cazul.
    Sau o bătrână a închiriat o cameră ptr 500 lei si nu a înregistrat în contract la ANAF.
    Are dosar penal ptr evaziune.
    Si 1 an si 4 luni cu suspendare.

  15. Mă băiete cunosc multe.
    Ce are sula cu prefectura.
    Cei cu art 9 cpc??
    Aplicarea legii romanesti .
    Mă tu votezi cu USR dsau PNL??
    Ești împotriva lui Dragnea care a angajat 2 tanti dar votezi PNl care ți-a încalcat toate drepturile ???
    Tu ai auzit de pericolul social al faptei.
    Sunt unii care au 6 case dar n-au plătit impozit 1 leu pentru ele,
    Si nu pătesc nimic.
    Restul sunt instrummente de intimidare a adversarilor politici.

    • Eu sunt apolitic.
      Dar PLUS -ul lui Ciolos este peste PNL.

    • Trolul analfabet își scrie și tot el își răspunde, bagă la înainte același punctaj cu PNL = PSD, cu variantele ”blat”, ”aceeași mizerie”, ”n-ai cu cine”, ”nu vrem răul cel mic”, ”mi-e silă de toți” etc. Degeaba fac pe useriștii, sunt mult prea proști postacii, ca să-i creadă cineva.

  16. Așa, și care e ideea, că pentru ”contracte de închiriere” nu trebuie ”plătit impozit” sau că legile trebuie aplicate discreționar, după bunul plac al ”bătrânelor” șulfe pesediste, de exemplu, infractorilor din clanul lor să nu se aplice deloc nicio lege?

  17. Legea este foarte buna, se aplica de mult in țările occidentale.Interesul statului este sa recupereze prejudiciile și sa colecteze taxe de la firme nu sa le omoare și sa bage oamenii de afaceri la pușcărie.

  18. Eu propun sa dea si banii inapoi, sa intre si la puscarie

  19. @ Gelu Stoian
    @George
    @Andrei

    Majoritatea dosarelor de evaziune fiscală sunt realizate in baza sesizării ANAF,printr un proces verbal de constatare în urma unei inspecții fiscale. ANAF calculează sume enorme care nu sunt corecte,omul nu plătește și face contestatie fiscala la organul de soluționare a contestatiei care suspendă soluționarea ei deoarece se face o sesizare penală pe evaziune.
    Pana se cercetează sau se judeca penalul durează 4-5ani .iar firma nu poate să apere în civil.
    Penalul tine în loc civilul.

    Concluzia e ori plătește sume exorbitante cat vrea ANAF ori nu si primesti dosar penal de evaziune.

  20. aveti mai jos un link cu un utilizator de olx care vinde laptopuri atat de multe pe an fara sa aiba firma si nici o alta forma legala cu alte cuvinte nu este autorizat insa face atat de multi bani constant luna de luna incat si-a cumparat inclusiv apartament pe care acum il vinde pentru a spala banii tot pe olx, bineinteles moderatorii olx dorm pe ei si nu sesizea nici un organ abilitat

    https://www.olx.ro/oferte/?search%5Buser_id%5D=140520913&view=galleryWide