Legea USR de înființare a ”DNA-ului pădurilor” a fost adoptată de Senat. Unitatea de parchet va ancheta infracțiunile de mediu, în special tăierile ilegale de păduri / Senatorii UDMR nu au votat actul normativ

Senatul a adoptat marți, în calitate de for decizional, propunerea legislativă a USR privind înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (DIIM), supranumită ”DNA-ul pădurilor”.

Legea a fost adoptată aproape în unanimitate, cu 119 voturi ”pentru”, niciun vot ”împotrivă” și 11 abțineri (UDMR). De asemenea, s-au mai abținut și Călin Popescu Tăriceanu (ALDE), precum și senatorul Ioan Simionca, tot de la ALDE.

Cei de la USR au criticat faptul că maghiarii nu au votat actul normativ, subliniind că ”de-a lungul timpului au încercat să vâneze pădurile statului și au profitat în urma defrișărilor”.

”Uniunea Salvați România transmite că votarea proiectului de lege înseamnă un moment istoric pentru combaterea infracționalităților de mediu din țara noastră. Prin înființarea DNA-ului Pădurilor Parlamentul arată că protejarea mediului devine o prioritate pentru România”, a transmis USR într-un comunicat de presă.

Potrivit legii, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Mediu se înființează, în cadrul Parchetului general, ca structură specializată în combaterea infracțiunilor împotriva mediului înconjurător și își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul României.

DIIM va fi condusă de un procuror-șef, iar în cadrul ei vor lucra un număr maxim de 295 de procurori, dar nu mai puţin de 10; 290 de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, nu mai puţin 25 de posturi ocupate prin detaşare sau concurs, după caz; 40 de specialişti – nu mai puţin de cinci şi 270 de angajaţi – personal auxiliar de specialitate, economic şi administrativ, dar nu mai puţin de 25 de posturi.

Șefull DIIM urmează să fie numit la fel ca procurorul general al României și procurorii-șefi ai DNA și DIICOT: prin decret semnat de președintele României, la propunerea ministrului Justiției și cu avizul Secției pentru procurori a CSM.

Practic, noua unitate de parchet este o structură creată pe modelul DNA şi DIICOT, care să preia competenţa de soluţionare a tuturor infracţiunilor de mediu prevăzute în Codul Penal şi în legislaţia specială din domeniu și a cărei activitate va fi prezentată Parlamentului, periodic, prin rapoarte.

A fost adoptat un amendament care prevede constituirea anuală a unui depozit în valoare de „cel puţin un milion de lei pentru acţiuni privind organizarea şi constatarea infracţiunilor”. Fondul va fi la dispoziţia procurorului-şef al DIIM, iar modul de gestionare şi utilizare se va stabili prin ordin al acestuia.

Senatorul USR Mihai Goţiu a declarat, în cadrul dezbaterilor, că se face prea puţin pentru a stopa acest tip de criminalitate, „în care miza sunt sute de milioane, chiar peste un miliard de euro în fiecare an, bani care ajung în buzunarele infractorilor, care nu au niciun scrupul să profite după urma distrugerii mediului, a distrugerii sănătăţii oamenilor, recurgând chiar la crimă împotriva celor care îşi fac datoria şi apără pădurile, apele şi aerul României”.

Senatorul Tanczos Barna a anunțat că grupul UDMR se va abţine de la vot, având în vedere avizul negativ din partea CSM şi a Guvernului. Totodată, el a acuzat de populism partidele politice care şi-au însuşit acest proiect.

„A decide în Parlament, sub presiunea populismului, împotriva recomandărilor formulate de CSM, cred că ar fi o greşeală. Grupul UDMR din Senat se va abţine, aşa cum s-a abţinut şi grupul UDMR din Camera Deputaţilor. Considerăm că problema poate fi rezolvată prin eficientizarea activităţii Parchetelor, acele specializări ale procurorilor în domeniul protecţiei mediului în lupta împotriva criminalităţii”, a susţinut senatorul UDMR.

Liderul grupului senatorilor PSD, Radu Preda, a declarat că prin acest proiect de lege trebuie să se pună punct transporturilor ilegale şi tăierilor „haotice” de lemn din pădurile României.

„Avem nevoie de un restart al economiei româneşti, pentru că aşa nu se mai poate continua. (…) În această scurtă perioadă de pandemie s-au realizat recorduri de transporturi ilegale şi de tăieri ilegale în pădurile României. Trebuie să punem punct activităţilor care otrăvesc aerul şi apa, transporturilor ilegale şi tăierilor haotice de lemn din pădurile României”, a spus Preda.

Preşedintele Comisiei juridice din Senat, social-democratul Şerban Nicolae, a precizat că membrii comisiei au decis să adopte un raport favorabil cu amendamente la acest proiect, „urmând ca, după caz, eventualele critici de neconstituţionalitate să facă obiectul sesizării fie înainte de promulgare, fie într-o fază de aplicare a legii, pentru a da posibilitatea Parchetului General să organizeze un asemenea Parchet specializat cu resursele necesare, cu o abordare sectorială a acestui tip de infracţiuni”.

La rândul său, liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a precizat că liberalii vor vota în favoarea proiectului, „strict datorită faptului că s-au făcut nişte corecturi faţă de forma adoptată la Camera Deputaţilor”.

„Legea nu arată cum trebuie, se suprapune pe competenţă cu DNA, cu DIICOT-ul, are diverse probleme de interpretare, dar este un pas înainte faţă de ceea ce a fost la Camera Deputaţilor”, a explicat el.

”Infracțiunile de mediu ne revoltă atunci când devin știri de ultimă oră, dar mult prea rar corelăm aceste fapte cu repercusiunile directe asupra vieții și sănătății noastre. Dar atunci când media de vârstă tindă să scadă sau copiii dezvoltă unele afecțiuni atipice, ar trebui să ne amintim că tăierile ilegale de copaci, poluarea mediului și afacerile cu deșeuri prost gestionate produc profit cu un preț mult prea mare: viața noastră”, a declarat, la rândul său, senatorul USR George Dircă, unul dintre inițiatorii legii.

USR amintește că, anual, dispar peste 20 milioane de metri cubi de lemn din țara noastră, volumul de lemn recoltat fără acte din păduri s-a dublat între 2014 și 2018, dar numărul dosarelor penale legate de aceste infracțiuni trimise în instanță s-a redus cu aproape 50% între 2016 și 2019.

Propunerea legislativă a fost depusă în data de 9 martie 2020 în Parlament și a fost inițiată de parlamentarii USR din Comisiile pentru Mediu și Juridice: Stelian Ion, Silviu Dehelean, Daniel Popescu, Cornel Zainea, George Dircă, Mihai Goțiu și Allen Coliban.

Legea urmează să fie transmisă președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.