Legea violenţei cibernetice a fost adoptată în Parlament. Deputatul USR, Cristina Iurişniţi: Ne pasă de fetele şi femeile din România

Deputatul USR Cristina Iurisniti informează că a fost adoptată în Parlamnt Legea violenţei cibernetice Parlament, pe care a inițiat-o în scopul recunoașterii violenţei cibernetice şi pentru a acoperi un vid legislativ în România.

„Ne pasă de fetele şi femeile din România! Legea incriminează violenţa on-line, bullying-ul şi vizează recunoaşterea noţiunii de violenţă cibernetică alături de violenţă fizică, sexuală, psihologică, socială, economică şi sancţionarea faptelor conform legii 217/ 2003, legea prevenirii şi combaterii violenţei domestice! Deci intră aici parteneri, foşti parteneri, aşa zişi prieteni care prin mesaje abuzive online atacă victima prin hărţuire, ameninţări online, interceptare de date personale, mesaje instigatoare la ură pe bază de gen, cu scopul de a umili, ameninţa, reduce la tăcere victima”, a transmis deputatuș Cristina Iurisnit.

Ea a făcut referire și la cazul penal al vlogerului Colo, urmărit de 850 de mii de tineri, care a violat adolescente şi a instigat la violenţă asupra femeilor, cu scopul de a umili, ameninţa, reduce la tăcere victima.

„De asemenea, foarte important, legea prevede bugetare din partea Ministerelor Muncii prin Agenţia pentru egalitate de şanse, a Ministerului Sănătăţii şi în special a Ministerului Telecomunicaţiilor şi a Societăţii informaţionale care va propune şi bugeta conform legii campanii de informare şi conştientizare împotriva violenţei cibernetice asupra fetelor şi femeilor, alfabetizare digitală pentru a spori gradul de educaţie în rândul acestora” a informat Iurisnit

Câteva cifre/statistici la nivel european care evidenţiază amploarea actuală a fenomenului.

SONDAJ WOMEN’S AID (2017)

* 45% dintre victimele violenţei domestice au raportat existenţa unei forme;

* de abuz online în timpul relaţiei;

* 48% au raportat că au fost hărţuiţi sau abuzaţi online de fostul lor partener;

* 38% au raportat urmărirea online odată ce au părăsit relaţia;

* 75% au raportat îngrijorarea că poliţia nu a ştiut cum să răspundă cel mai bine la abuzul online sau hărţuire;

* 12% dintre cei care au raportat abuzuri la poliţie nu au fost ajutaţi.

Odată cu evoluţia tehnologiei şi a extinderii mijloacelor de comunicare online, violenţa cibernetică a căpătat amploare, statele europene începând să incrimineze acest fenomen cu scopul de a-l preveni şi combate. Violenţa cibernetică fost definită de către Institutul European pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi ca fiind acea manifestare antisocială care se referă la faptele de hărţuire şi ameninţare online, publicarea non-consensuală de informaţii, fotografii, date personale etc.

Totodată, violenţa cibernetică este definită ca hărţuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, ameninţări online, publicarea non-consensuală de informaţii şi conţinut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicaţiilor şi datelor private şi orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicaţiile sau se pot conecta la internet şi pot transmite şi utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de ruşine, umili, spera, ameninţa, reduce la tăcere victima.

„Este un proiect legislativ transpartinic, pe care l-am iniţiat şi pentru care am obţinut sprijinul colegelor şi colegilor din toate grupurile parlamentare. În acord cu Convenţia de la Istanbul, primul acord european cu caracter juridic multinaţional obligatoriu privind combaterea violenţei împotriva femeilor şi violenţei domestice, cu Noua Agendă globală 2030 care include un obiectiv specific privind realizarea egalităţii de gen şi a tuturor femeilor şi bărbaţilor. Am lucrat alături de experţi din organizaţii non-guvernamentale şi jurişti pentru această completare a legislaţiei atât de necesară în România, unde aceste forme de violenţă cibernetică nu erau definite şi prevăzute ca atare – în consecinţă, nici pedepsite. Odată promulgată această iniţiativă, sper ca instituţiile statului să se mobilizeze, responsabilizeze inclusiv pentru acţiuni conexe, esenţiale în prevenţie, de exemplu, campanii naţionale de informare, inclusiv în educaţie digitală. Fetele şi femeile reprezintă principalele victime al acestui tip de infracţiuni, iar ele trebuie să recunoască violenţa cibernetică, să fie conştiente că agresorul poate şi trebuie să fie pedepsit, să ştie cui să se adreseze”, a transmis Cristina Iurisniti, care este preşedintă a Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a Camerei Deputaţilor

Sursa Foto:cdep/Cristina Iurişniţi