Legea Zilei Trianon și conflictul dintre Senat și Parchetul General referitor la dosarul lui Tăriceanu, pe ordinea de zi a CCR

Curtea Constituţională a României va dezbate miercuri sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii pentru declararea datei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, transmite Agerpres.

Sesizarea s-a aflat şi pe 8 iulie în atenţia judecătorilor constituţionali, care au decis amânarea dezbaterilor pentru 15 iulie.

La începutul lunii iunie, şeful statului a sesizat CCR, susţinând că actul normativ contravine atât prevederilor constituţionale referitoare la respectarea principiului separaţiei puterilor în stat şi la stabilitatea raporturilor juridice, cât şi legate de calitatea legii.

„Apreciem că stabilirea acestui conţinut, de o asemenea manieră, denotă caracterul pur enunţiativ al reglementărilor, fără ca obiectul legii să fie determinat în mod clar”, explica Iohannis în sesizare.

Potrivit acestuia, „dispoziţiile conţinute şi, în mod special, cele care ar trebui să constituie obiectul de reglementare au un caracter pur declarativ, deoarece acestea nu sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relaţii sociale şi de specificul acestuia, ci sunt, mai degrabă, generate de dorinţa de a prestabili, fără echivoc şi într-un singur caz, declararea zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon”.

„Or, legat de esenţa unei legi, ca act juridic al Parlamentului, este însuşi caracterul normativ al acesteia, iar nu unul eminamente declarativ, lipsit de efecte juridice”, preciza şeful statului.

De asemenea, Curtea Constituţională a României va pronunţa miercuri o decizie pe cererea de soluţionare a unui conflict juridic dintre Senat şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, formulată de preşedintele interimar al forului legislativ, Robert Cazanciuc, după ce Parchetul General i-a deschis lui Călin Popescu-Tăriceanu un dosar de abuz în serviciu.

La începutul acestui an, fostul preşedinte al Senatului Călin Popescu-Tăriceanu a fost anunţat de Parchetul General că are calitatea de suspect pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, ancheta fiind extinsă apoi şi pentru infracţiunea de complicitate la uzurpare de calităţi oficiale.

Dosarul a fost deschis, după ce parlamentarul Cristian Marciu a rămas membru al Senatului, deşi există o decizie definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din anul 2015, prin care judecătorii au hotărât că acesta a încălcat legea incompatibilităţilor.

Concret, Călin Popescu-Tăriceanu este acuzat de procurori că nu a pus în aplicare, în calitate de preşedinte al Senatului, o decizie definitivă a unei instanţe de judecată.

Pe 29 mai, Robert Cazanciuc a sesizat Curtea Constituţională cu privire la constatarea şi soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României – Senat, pe de o parte, şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, manifestat „printr-o ingerinţă directă şi neconstituţională a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului”.

sursa foto: Inquam Photos/ George Călin