Les Echos: Continuă disputa dintre Moscova și Washington pe tema Ucrainei. Kremlinul rămâne reținut, Beijingul intră în dans, Berlinul înăsprește tonul

Un ton glacial, dar care nu exclude noi discuții. Răspunsul scris al Casei Albe, transmis miercuri seara, nu răspunde „pozitiv” solicitărilor Kremlinului, a susținut joi șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, se arată într-o analiză Les Echos, citată de Rador.

Washingtonul a indicat că nu se pune problema ca Alianța să renunţe la politica ”porților deschise” faţă de Ucraina şi Georgia, fără ca acest fapt să implice neapărat aderarea automată a acestor foste republici sovietice. Se pune și mai puțin problema retragerii forțelor armate ale NATO din țările estice (Polonia, Țările Baltice, România etc.) care au aderat din 1999, după cum ceruse Kremlinul.

Kremlinul rămâne reținut

Cu toate acestea, Serghei Lavrov declară că această scrisoare constituie „o reacție care dă speranță pentru începerea unei conversații serioase pe chestiuni secundare”, fără a da alte detalii.

Nu se pune problema respingerii textului, dar se observă un ton foarte rezervat și în declarația lui Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus: „Nu putem spune că punctele noastre de vedere au fost luate în considerare, sau că există voința de a lua în considerare îngrijorările noastre”. El a asigurat că țara sa nu se va grăbi să formuleze un răspuns la cel al Statelor Unite.

Un ton ceva mai pozitiv, însă, pentru participanții la întâlnirea de la Paris în așa-numitul format „Normandia”, care a reunit consilierii diplomatici ai șefilor de stat și de guvern rus, ucrainean, german și francez. Este adevărat că această întâlnire a vizat doar un aspect devenit secundar în actuala criză, și anume statutul Donbasului, această regiune din estul Ucrainei care din 2014 a scăpat de sub controlul Kievului datorită sprijinului neoficial al luptătorilor ruși. Dar progresul în acest dosar poate declanșa o dinamică pozitivă sau cel puțin poate restabili o oarecare încredere între Moscova și Occident.

Canal diplomatic

Kievul a salutat programarea unei noi runde de negocieri în acest format, peste două săptămâni, la Berlin. Acest fapt sugerează că „Rusia va prefera calea diplomatică, cel puțin până atunci”, a comentat șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat și el discuțiile „constructive” de la Paris.

Parisul, la rândul său, a subliniat că aceste „discuții dificile”, care au durat opt ​​ore, au făcut posibilă, pentru prima dată în trei ani, redactarea unui comunicat de presă comun prin care se cere respectarea încetării focului între forțele loiale și separatiști.

Vineri este programată o întâlnire între președintele francez Emmanuel Macron și Vladimir Putin.

Beijingul intră în dans, Berlinul înăsprește tonul

Rusia a primit sprijin din partea Beijingului joi, sub forma unei declarații în care China susține că „preocupările Moscovei sunt rezonabile” și trebuie „luate în considerare”. Afirmațiile îi aparțin ministrului chinez de externe, Wang Yi, care a purtat o discuție telefonică cu omologul său american, Antony Blinken. Deși China este aliat al Rusiei, până acum s-a abținut să îi ia partea în mod vizibil în această criză care afectează integritatea teritorială a unei țări, în speță Ucraina. Pentru Beijing, un conflict este cu atât mai nedorit cu cât acesta ar putea distrage atenția de la Jocurile Olimpice de iarnă care încep pe 4 februarie.

La rândul său, secretarul de stat american a subliniat în discuția cu partenerul său chinez „riscurile economice și de securitate globală pe care le prezintă o nouă agresiune rusă împotriva Ucrainei”.

Pe de altă parte, Germania, acuzată că este puțin prea complezentă față de partenerul său istoric rus, și-a raliat poziția cu aliații săi occidentali. Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a clarificat joi faptul că Rusia s-ar confrunta cu „consecințe masive” dacă ar invada Ucraina, evocând din nou posibilitatea suspendării controversatului proiect al gazoductului Nord Stream 2.

Acest gazoduct care urmează să aducă gaz rusesc în Germania și Europa prin Marea Baltică, ocolind Ucraina, a fost finalizat, dar punerea sa în funcțiune rămâne blocată de autoritatea germană de reglementare a energiei, din motive juridice.

sursa: Les Echos (Traducere Rador/ Ruxandra Lambru)

Sursa foto: Twitter / Russian Embassy in the USA