Letonia cere în mod oficial Curții Europene a Drepturilor Omului să se alăture procedurii ucrainene împotriva Rusiei

Letonia a cerut în mod oficial luni Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) să se alăture procedurii ucrainene împotriva Rusiei, notează AFP, citată de Agerpres.

CEDO a anunţat la sfârşitul lui iunie că a înregistrat o cerere interstatală oficială din partea Ucrainei împotriva Rusiei, o procedură destul de rară, menită să constate încălcările drepturilor omului comise de Moscova de la începutul invaziei Ucrainei la 24 februarie.

Cererea Kievului se referă la „acuzaţiile guvernului ucrainean privind încălcări masive şi flagrante ale drepturilor omului comise de Federaţia Rusă în operaţiunile sale militare pe teritoriul Ucrainei din 24 februarie 2022”, a indicat Curtea, braţul judiciar al Consiliului Europei.

Dacă instanţa acceptă cererea autorităţilor de la Riga, Letoniei i se va acorda statutul de terţă parte.

„Este prima dată când Letonia îşi exercită drepturile în temeiul articolului 36, paragraful 2, din Convenţia drepturilor omului pentru a interveni ca terţă parte într-un caz internaţional în curs de desfăşurare”, a declarat marţi Ministerul leton de Externe într-un comunicat.

„Cazurile internaţionale între ţări întregi reprezintă o măsură legală extraordinară, instituită în circumstanţe foarte rare, de obicei în situaţii în care există preocupări serioase cu privire la încălcări sistematice şi continue ale drepturilor omului, în special atrocităţi în masă şi încălcări ale drepturilor omului în cursul conflictelor armate”, a mai indicat ministerul.

La 15 martie, serviciul de securitate leton a deschis o anchetă penală asupra crimelor de război comise de Rusia în Ucraina, invocând articolele din legea letonă privind crimele de război şi crimele împotriva umanităţii care nu prevăd nicio limită teritorială.

După sosirea în Letonia, fiecare refugiat ucrainean este informat cu privire la dreptul său de a depune mărturie despre faptele şi evenimentele la care a fost martor în timpul invaziei ruse, dacă experienţa sa este relevantă pentru ancheta penală.

În primele patru luni de anchetă, cel puţin 49 de refugiaţi au depus mărturie şi doi cetăţeni ucraineni au fost recunoscuţi ca victime, potrivit AFP.