Letonia cere o prezenţă militară americană permanentă în ţară, pentru a se proteja de Rusia / Ministrul leton al apărării vrea rachete americane Patriot

Letonia are nevoie de o prezenţă militară permanentă a Statelor Unite pentru a descuraja Rusia şi doreşte să-şi consolideze apărarea cu rachete americane Patriot, a declarat luni ministrul leton al Apărării Artis Pabriks, în timp ce şeful NATO a vizitat trupele aliate din ţara baltică, transmite Reuters, citată de News.ro

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken urma să sosească luni seara în capitala Letoniei, Riga, înainte de o întâlnire de marţi cu 29 de omologi din NATO.

Alianţa este alarmată de o consolidare a armatei ruse la graniţele Ucrainei.

”Avem nevoie de asistenţă internaţională suplimentară. Ne-am dori să avem o prezenţă (militară) permanentă a Statelor Unite în ţara noastră. Şi apărarea maritimă şi aeriană înseamnă, practic, să mergem la sisteme precum Patriot (rachete sol-aer)”, a declarat Pabriks.

Trupele NATO au efectuat aplicaţii de luptă într-o pădure letonă înzăpezită, cu tancuri camuflate şi muniţie de război, în care 1.500 de soldaţi au încercat să oprească un atac asupra Rigăi, perturbând şi oprind înaintarea adversarului neidentificat la nord de oraş.

”Descurajarea este esenţială”, a spus locotenent-colonelul canadian John Benson, comandantul grupului de luptă NATO din Letonia.

Determinată de anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 şi de sprijinul Moscovei pentru separatiştii din estul Ucrainei, NATO a desfăşurat din iulie 2017 patru grupuri de luptă multinaţionale de dimensiunea unui batalion pentru a apăra Polonia şi statele baltice Lituania, Letonia şi Estonia.

Moscova afirmă că nu are intenţia de a invada Ţările Baltice sau Polonia şi acuză NATO că destabilizează Europa prin apropierea trupelor de graniţele Rusiei.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că nu există ”nicio ameninţare iminentă” împotriva NATO.

În mai, Rusia a desfăşurat 100.000 de militari la graniţa cu Ucraina, cel mai mare număr de la anexarea Crimeei în 2014, potrivit oficialilor occidentali.

NATO spune că luna aceasta a existat o altă desfălurare militară mare la graniţa cu Ucraina.

Statele baltice sunt văzute ca fiind cel mai vulnerabil flanc al NATO, deoarece sunt legate de teritoriul principal al alianţei doar printr-un coridor terestru de aproximativ 60 km (37 mile) între Polonia şi Lituania cunoscut sub numele de coridorul Suwalki.

Experţii militari avertizează că Rusia, prin Belarus, ar putea captura acest coridor, obţinând un coridor de uscat către enclava sa puternic fortificată Kaliningrad de la Marea Baltică.

Trupele americane sunt staţionate în Germania, dar ar putea să nu ajungă suficient de repede în Ţările Baltice în cazul unui astfel de atac, spun experţii.

”În acest moment are loc un revizionism în Rusia… din această perspectivă nu putem întârzia”, a spus Pabriks, referindu-se la o declaraţie a preşedintelui rus Vladimir Putin că ar inversa prăbuşirea Uniunii Sovietice dacă ar avea un şansa de a modifica istoria modernă a Rusiei.