Liberation: Între instabilitate și ascensiune a extremei drepte, România în criză politică / Taxele vamale dorite Trump ar putea afecta România, a treia țară ca mărime din Europa în ceea ce privește exporturile de oțel către Statele Unite

România a acumulat mai multe premiere în ultimele trei luni: prima victorie a unui candidat de extremă-dreapta în primul tur al alegerilor prezidențiale, prima anulare a unei runde de alegeri prezidențiale și prima demisie a unui președinte, scrie publicația franceză Liberation, citată de Rador Radio România.

Anunțată pe 10 februarie, demisia lui Klaus Iohannis a fost cerută de mai multe partide politice și cetățeni după anularea alegerilor prezidențiale, anulare pe care extrema-dreapta și USR (centru-dreapta) o descriu drept un atac la adresa democrației. Curtea Constituțională a luat această decizie de suspendare a alegerilor din cauza suspiciunilor de ingerință rusă în favoarea candidatului suveranist pro-rus Călin Georgescu, pe care autoritățile române îl acuză că a beneficiat de o campanie ilicită pe platforma TikTok.

Noul președinte interimar, Ilie Bolojan (PNL, dreapta), va avea ca principală sarcină reabilitarea imaginii partidelor așa-zis „tradiționale”. Mai puțin criticat decât predecesorul său, fostul președinte al Senatului este văzut ca un „lider activ și un bun administrator”, subliniază Gabriel Bădescu, directorul Centrului de Studii asupra Democrației. 

„Dar va fi nevoie de mai mult decât atât pentru a consolida candidatul proeuropean Crin Antonescu (PNL), desemnat de actuala coaliție la putere pentru alegerile prezidențiale din mai. Scrutinul anulat a evidențiat un vot în mare măsură anti-sistem, ca reacție la trei decenii marcate de corupție și de elite percepute ca disprețuitoare și risipitoare. „Crin Antonescu este un bun orator, ceea ce îl deosebește de majoritatea concurenților săi. Dar are un trecut politic slab, este perceput ca pasiv, chiar leneș”, continuă Gabriel Bădescu. „După perioada Iohannis, mulți alegători vor opta pentru candidați care să-i convingă că pot schimba lucrurile”.

Fragmentarea taberei pro-europene

Mai ales că succesul extremei drepte, care a obținut 33% din mandate la alegerile parlamentare de la 1 decembrie, pare pentru moment a fi consolidat. Potrivit unui sondaj recent, Georgescu ar urma să iasă pe primul loc în noul prim tur, cu 37% din voturi. O cifră care trebuie însă preluată cu precauție. În noiembrie, institutele de sondare a opiniei publice îi dădeau mai puțin de 10%, iar el a obținut mai mult decât dublu (23%) câteva zile mai târziu, în primul tur.

Este greu de spus cine va putea concura cu acest candidat trumpist care nu-și ascunde simpatia pentru Vladimir Putin și o anumită nostalgie pentru perioada fascistă. Tabăra pro-europeană este divizată, având mai mulți candidați în cursă. Nicușor Dan (USR), aflat pe locul doi în preferințe conform sondajelor, ar putea aduna voturile reformiste în căutare de fețe noi. Dar Elena Lasconi (USR), care s-a calificat în turul doi al alegerilor prezidențiale din decembrie, intenționează să candideze din nou. La rândul său, fostul premier socialist Victor Ponta refuză să-l susțină pe Crin Antonescu și strânge și el semnături pentru a candida.

„Cel mai mare risc pentru România este ca toți candidații care susțin idei pro-democratice, proeuropene să îmbrățișeze sau să încerce să copieze narațiunile lui Călin Georgescu: teme izolaționiste, patriotism extrem de îngust, autarhie economică etc”, avertizează Costin Ciobanu, politolog și cercetător la Universitatea Aarhus.

Incertitudini în privința alegerilor prezidențiale

„O parte dintre alegătorii lui Georgescu au exprimat un vot anti-sistem, dar ei nu susțin neapărat politicile de extremă dreapta”, spune Gabriel Bădescu de la Centrul de Studii pentru Democrație. „Votul lor poate fi recâștigat de candidații care arată că le înțeleg mesajul”.

Mai presus de toate, într-o nouă posibilă întorsătură, candidatura lui Călin Georgescu ar putea fi invalidată de Curtea Constituțională. În 2024, un alt candidat de extremă dreaptă, europarlamentara Diana Șoșoacă, nu a putut candida din cauza unor declarații considerate incompatibile cu democrația și care ar pune în pericol apartenența României la UE și NATO. Acest precedent ar putea fi citat în cazul lui Călin Georgescu, un critic deschis al acestor organizații. La sfârșitul lunii ianuarie, el a declarat că Ucraina este un „stat inventat”, dând asigurări că „granițele ei vor fi schimbate”.

Aceste poziții vin într-un context geopolitic tensionat, întrucât Donald Trump și Vladimir Putin s-au pronunțat în favoarea deschiderii „imediate” a discuțiilor de pace în Ucraina, care împarte 600 de km de graniță cu România. Mai mult, taxele vamale dorite de Donald Trump ar putea afecta România, a treia țară ca mărime din Europa în ceea ce privește exporturile de oțel către Statele Unite. „Există șanse mari de declin economic în România dacă apare un război comercial între SUA și UE”, explică Gabriel Bădescu. 

Acest lucru ar putea avea un impact major asupra alegerilor prezidențiale din mai, prin creșterea „atractivității candidaților extremiști”.

Sursa: LIBERATION / Rador Radio România / Traducerea: Ruxandra Lambru