Libertatea presei în Serbia: Reporteri fără Frontiere critică „imobilitatea vinovată” a responsabililor politici europeni

Organizaţia Reporteri fără Frontiere a criticat vineri „imobilitatea vinovată” a responsabililor politici europeni în faţa „reprimării sistematice a jurnalismului sârb”, ameninţat, potrivit ONG-ului, de presiuni politice şi judiciare, informează AFP, citată de Agerpres.

„În timp ce puterea sârbă se clatină sub greutatea unei contestări populare (…), ea strânge laţul în jurul media independente şi critice”, scrie organizaţia nonguvernamentală.

ONG-ul pentru apărarea jurnaliştilor „îndeamnă” prin urmare Parlamentul European „să se asigure că Comisia Europeană îşi va asuma responsabilităţile în faţa gravelor atingeri aduse libertăţii presei, respectarea căreia este o condiţie prealabilă pentru aderarea Serbiei la Uniunea Europeană”.

Declanşată de prăbuşirea unei copertine de beton în gara din Novi Sad, în nordul Serbiei, gară proaspăt renovată cu mari cheltuieli, mişcarea de contestare s-a extins către o critică împotriva sistemului şi corupţiei, adunând sute de mii de manifestanţi.

În comunicatul său, RSF enumeră atacurile ce vizează jurnaliştii din Serbia – 14 de la începutul mişcării de protest, pe 1 noiembrie anul trecut.

„Pe 25 martie, maşina Rijaldei Mujezinovic, o jurnalistă critică la adresa regimului, a fost grav vandalizată (…), Sasa Dragojlo, jurnalist ce lucrează pentru media de investigaţie BIRN, a fost agresat de susţinători ai preşedintelui Aleksandar Vucic sub ochii poliţiei. În timpul unui reportaj pe 15 februarie, militanţi ai aceluiaşi partid au proferat ameninţări cu moartea împotriva jurnalistei Ksenija Pavkov de la canalul N1”, scrie organizaţia Reporteri fără Frontiere.

De la începutul manifestaţiilor, studenţii, care au preluat rapid conducerea mişcării de protest, sunt în mod regulat acuzaţi de tabloide că sunt „agenţi străini”, plătiţi de opoziţie pentru a pregăti o lovitură de stat. Ei sunt de asemenea vizaţi de campanii de dezinformare.

Peisajul mediatic sârb este dominat de publicaţii apropiate regimului, printre care numeroase tabloide, precum şi de canale de televiziune. Televiziunile considerate critice faţă de guvern nu sunt disponibile în abonamentele propuse de operatorul public Telekom Serbija.

Serbia se clasează pe locul al 98-lea din totalul celor 180 de ţări şi teritorii incluse în Clasamentul pe 2024 privind libertatea presei al organizaţiei Reporteri fără Frontiere.