Liderii de la Chișinău au celebrat limba română și identitatea românească în Republica Moldova de Ziua Limbii Române

De Ziua Limbii Române, sărbătorită și în România și în Republica Moldova pe data de 31 august 1991, liderii celor două state au avut o serie de mesaje legate de limba română și identitatea românească comună.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a venit cu un mesaj cu prilejul sărbătorii naționale Limba Noastră cea Română, în care îşi exprimă dorinţa ca limba română să devină o un reper pentru toate etniilede pe teritoriul Republicii Moldova.

„De Ziua Limbii Române, pe care o marcăm astăzi, îmi doresc ca limba română să devină numitor comun pentru toți cetățenii Republicii Moldova, oricare ar fi limba lor maternă, și să funcționeze aici în armonie cu celelalte limbi: ucraineana, rusa, găgăuza, bulgara și altele. Limba română poate fi patria tuturor cetățenilor noștri. La mulți ani, Limba Română!”, a declarat Maia Sandu.

Pe de cealaltă parte, președinte de la București, Klaus Iohannis, a declarat că pentru românii de peste hotare, limba română este cea care îi face să se simtă „acasă”, oriunde s-ar afla, iar, într-o diaspora atât de numeroasă, rolul său de liant este mai important ca niciodată.

„Dragi români de pretutindeni, să nu încetați să iubiți limba română și să cultivați dragostea pentru aceasta și în rândul copiilor, în spiritul prețuirii și folosirii sale corecte […] Limba română va continua să ne țină uniți și apropiați de țară. Această comoară, care a dăinuit peste veacuri, va rămâne elementul central al identității noastre, întru mulți ani!”, declarat Iohannis.

De asemenea, șefa Guvernului de la Chișinău, Natalia Gavrilita, a declarat că îşi exprimă speranţa că limba română va ajunge unul din elementele care va uni cetăţenii Republicii Moldova.

„Sărbătorim ziua limbii ca zi naţională ca să ne amintim în fiecare an cât de norocoși suntem că avem libertatea de a vorbi limba română. În Republica Moldova revenirea la grafia latină a fost un punct de turnură în calea spre obținerea independenței. Astăzi am depus flori la mormintele poeților Alexei Mateevici și Grigore Vieru în semn de omagiu pentru cei care au cântat și au dus faima limbii române. Sărbătoarea nu este doar despre acel moment din trecut, ea este și despre prezent. Trebuie să muncim în fiecare zi pentru ca limba română să devină unul dintre elementele ce unesc toți cetățenii Republicii Moldova”, a declarat Gavriliță.

La rândul său, președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a afirmat într-un scurt video postat pe site-ul Legislativului că limba română este elementul definitoriu pentru identitatea cetățenilor Republicii Moldova.

„Astăzi sărbătorim Ziua Limbii Române, limbă care ne defineşte, ne afirmă identitatea, dar şi ne uneşte. Vreau să aduc sincere mulţumiri celor care vorbesc şi păstrează graiul românesc. Mă bucur să aud când cetăţenii noştri aflaţi peste hotare le vorbesc copiilor în limba română, le citesc poveşti sau poezii, sau ascultă cântece în română. Eu îmi doresc ca la 30 de ani de independenţă să fim mândri că vorbim româneşte. Doar aşa vom putea să ne respectăm şi să ne promovăm valorile nostre naţionale. La mulţi ani, limbii române şi vorbitorilor ei. Astăzi și în fiecare zi”, a declarat el.

Mesaje de susținere a limbii române au dat și primarul socialist Ion Ceban și guvernatorul UTA Găgăuză, Irina Vlah. În schimb, liderul pro-rus al Partidului Socialist, Igor Dodon, a continuat să afirme tezele sovietice moldoveneste conform cărora basarabenii sunt un popor distinct de cel român și vorbesc „limba moldovenească”.

Republica Moldova sărbătorește astăzi 31 de ani de la revenirea la grafia latină a limbii române, după ce timp de jumătate de secol sovieticii au impus în Basarabia scrierea limbii române cu grafie chirilică, fapt ce promova tezele sovietice despre existența unei „limbi moldovenești” distinctă de cea română și un popor cu identitate separată.

Ziua Limbii Române se sărbătoreşte în Republica Moldova începând din anul 1990. În urma solicitărilor celor circa 700.000 de participanţi la Marea Adunare Naţională de la Chişinău, care a avut loc la 27 august 1989, Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti a adoptat, la 31 august 1989, Legea prin care decreta limba moldovenească drept limbă de stat .

Totodată, o altă lege stipula renunţarea la grafia chirilică şi revenirea la alfabetul latin, ambele acte legislative menţionând explicit faptul că limba moldovenească este identică cu limba română.

Anul următor, pe 23 iunie 1990, Parlamentul Moldovei a instituit ziua de 31 august ca sărbătoarea naţională ”Limba noastră cea română”, iar în 1994, denumirea sărbătorii a fost schimbată în ”Limba noastră”. Cu toate acestea, sărbătoarea continuă să rămână cunoscută ca Zi a Limbii Române, rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova fiind consfinţit şi în Declaraţia de Independenţă adoptată la 27 august 1991.

Foto: Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, transmite un mesaj de Ziua Limbii Române. Sursa/Captură video