Liderii Europei se reunesc în Moldova pentru a transmite un mesaj Rusiei – analiză Le Figaro

Analiză Le Figaro, preluată de Rador:

Aproape cincizeci de lideri europeni se vor întâlni joi în această țară micuţă care trăiește cu frica manevrelor de destabilizare ale Moscovei. Imaginea va fi puternică și încărcată de simboluri: aproape 50 de lideri europeni se întâlnesc joi, 1 iunie, în Moldova, o țară mică, ce asistă din imediata apropiere la invadarea Ucrainei vecine de către armata rusă și trăiește în frica manevrelor de destabilizare ale Moscovei.

O participare a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski ar da și mai multă greutate acestei reuniuni fără precedent, care are loc în apropierea capitalei, Chișinău. Nu a fost anunțat nimic, dar el ar putea fi prezent la întâlnirea cu „familia europeană” după ce a străbătut planeta în ultimele săptămâni – Italia, Germania, Franța, Marea Britanie, Arabia Saudită pentru summitul Ligii Arabe, Japonia pentru summitul G7.

Organizarea acestui al doilea summit al Comunităţii Politice Europene (CPE) reprezintă o provocare logistică semnificativă pentru Moldova, o fostă republică sovietică de mai puţin de 3 milioane de locuitori, foarte fragilă din punct de vedere economic.

„Pur și simplu nu a existat niciodată un eveniment de această anvergură în istoria Moldovei”, rezumă Félix Hett, expert la fundația germană Friedrich-Ebert-Stiftung. Pentru a ajunge la „o fotografie de familie” a celor 47 de șefi de stat și de guvern așteptați, a fost pusă la punct o coregrafie aeriană complexă pentru a aduce această mulțime de lideri pe micul aeroport al capitalei. Aproximativ 2.000 de participanți sunt așteptați, inclusiv 700 de jurnaliști, la Castelul Mimi, o cramă situată în satul Bulboaca, la aproximativ 35 km de capitala Chișinău și tot atâţia de Tiraspol, capitala Transnistriei, regiune separatistă grupare pro-rusă cu 300.000 de locuitori. locuitori aflată în estul ţării.

O reuniune cu mai mulți membri decât statele din Uniunea Europeană (20 de țări invitate plus cei 27 de membri ai blocului), acest forum, imaginat de președintele francez Emmanuel Macron, reunește țări cu profiluri și medii foarte diferite: Armenia, Islanda, Norvegia, Elveția, Turcia, Marea Britanie, Serbia, Azerbaidjan… Comparativ cu prima întâlnire de la Praga, care a reunit 44 de țări în octombrie 2022, sunt trei state noi: Andorra, Monaco și San Marino. „Trebuie să vezi cine este în fotografie, dar și cine nu este”, subliniază Sébastien Maillard, directorul Institutului Jacques Delors. „Este și o oportunitate de a arăta că europenii își discută interesele strategice între ei, fără americani”, a explicat el pentru AFP.

Pentru Moldova, acesta este un moment important și oportunitatea de a-și reitera – cu forță – voința și nerăbdarea de a adera la UE. „Rusia va continua să fie o mare sursă de instabilitate în anii următori și trebuie să ne protejăm”, rezuma în urmă cu câteva zile, într-un interviu acordat AFP, Maia Sandu, președinta acestei mici țări. „Credem că ne putem salva democrația doar făcând parte din UE”.

Pe măsură ce summitul se apropie, Moldova a transmis pe Twitter o serie de mesaje video scurte de la principalii lideri europeni, precum cancelarul german Olaf Scholz, subliniind importanța acestei întâlniri a „familiei europene unite”. Toate mesajele au fost urmate de hashtag-ul #MoldovaIsNotAlone (Moldova nu este singură). Dacă, oficial, această întâlnire cu 47 de participanți nu este forumul unde să dezbatem calendarul aderării, întrebarea va fi omniprezentă în culise. În iunie 2022, UE a acordat Ucrainei și Republicii Moldova statutul de candidat oficial. Ambele țări vor acum să facă următorul pas.

În timpul ultimei vizite la Kiev a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Volodimir Zelenski și-a exprimat nerăbdarea. „Acum este momentul să luăm o decizie pozitivă cu privire la deschiderea negocierilor de aderare”, a spus el. Un al treilea summit CPE este programat în luna octombrie la Granada (Spania) și al patrulea în prima jumătate a anului 2024 în Marea Britanie, respectând o alternanță între țările membre și nemembre ale Uniunii.

Această comunitate, care nu este o instituție nouă și funcționează fără sacrosanctul comunicat final specific marilor reuniuni internaționale la nivel înalt, se va putea înscrie în timp? „După război, poate că nu va mai fi atât de multă dorință de a se întâlni”, admite Sébastien Maillard. Totuşi, acest forum informal are un rol unic de jucat și ar putea continua, crede el. (Traducerea: Rodezia Costea)