Liderii NATO se vor întâlni la Londra. De ce aniversarea de 70 de ani a alianței se anunță tensionată

Insistența președintelui american Donald Trump ca țările NATO să contribuie mai mult la bugetul comun, precum și comentariile recente ale liderului francez, Emmanuel Macron, legate de „moartea cerebrală” în care se află alianța nord-atlantică reprezintă două dintre evenimentele care ar putea transforma reuniunea NATO din decembrie, de la Londra, într-un moment tensionat, cred analiștii. De asemenea, întâlnirea se anunță una complicată din cauza deciziilor președintelui turc, Recep Tayyip Erdoğan, de a cumpăra un sistem de apărare aeriană din Rusia împotriva dorințelor NATO, precum și de a declanșa o ofensivă în nordul Siriei. Liderii celor 29 de state NATO se reunesc la Londra la începutul lunii decembrie.

Marea Britanie va găzdui șefii de stat și de guvern din țările NATO, într-o reuniune ce va avea loc la Grove Hotel, Hertfordshire, în zilele de 3 și 4 decembrie. Oficial, accentul reuniunii va fi o sărbătoare a celor 70 de ani ai NATO și o privire spre viitor. Dar analiștii cred că, în ciuda apelurilor făcute în ultima perioadă privind necesitatea reconfirmării unității și coeziunii alianței, evenimentele din ultimele luni au darul de a tensiona reuniunea din capitala britanică.

Experții cred că reuniunea, departe de a fi una optimistă, va fi dominată de chestiuni politice, iar atenția se va concentra asupra a trei președinți care au zdruncinat coeziunea alianței în ultima perioada.

În centrul atenției va fi, la fel ca la ultimele reuniuni, președintele Donald Trump. Liderul de la Casa Albă a criticat NATO încă din perioada când candida pentru funcția de președinte al Statelor Unite, iar după preluarea mandatului a amenințat în câteva rânduri cu părăsirea alianței militare occidentale dacă țările membre nu-și respectă contribuțiile financiare la bugetul comun.

De altfel, Trump a transformat problema cheltuielilor militare ale NATO într-o luptă personală. Anul trecut, de exemplu, cu doar câteva zile înainte de summit-ul NATO care a avut loc la Bruxelles, liderul american le-a cerut aliaţilor săi creşterea bugetelor pentru apărare, ameninţând în caz contrar cu modificarea politicilor privind prezenţa militarilor americani în Europa. Solicitările lui Trump au fost incluse atunci în scrisori pe care preşedintele republican le-a trimis la mijlocul lunii iunie 2018 liderilor din statele membre ale alianţei nord-atlantice.

Rezultatul? Aliații au convenit la Bruxelles să-și mărească contributiile militare şi s-au angajat să cheltuiască mai mult de 2% din Produsul Intern Brut pentru bugetele de apărare (liderul de la Casa Albă s-a declarat mereu nemulţumit că, în timp ce America alocă 3.58% din PIB pentru apărare, doar sapte din cele 29 de state membre NATO şi-au respectat promisiunea de a creşte cheltuielile militare până la 2% din PIB).

Anul acesta, Statele Unite par să fi adoptat aceeași tactică. Cu doar câteva zile în urmă, Global News a relatat că, într-o scrisoare „tăioasă” transmisă Departamentului canadian al Apărării, guvernul american a criticat nivelul scăzut al cheltuielilor militare ale Canadei și a repetat cererile Statelor Unite ca Ottawa să-și îndeplinească țintele financiare stabilite în cadrul NATO.

Potrivit cifrelor publicate în iunie, doar șapte țări, între care Statele Unite și Marea Britanie, au îndeplinit obiectivul NATO de cheltuire a 2% din PIB.

Estimările NATO arată că este de așteptat ca cheltuielile Canadei să ajungă la 1,27 la sută din PIB-ul său militar în acest an, față de aproximativ un procent în 2014 (anul trecut, Ottawa a cheltuit 22.9 miliarde de dolari pe apărare și speră că va ajunge la 33 de miliarde în următorul deceniu).

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, va fi un alt personaj urmărit insistent în timpul întâlnirii de la Londra. Liderul de la Ankara a provocat criticile americanilor și aliațiilor lor după ce e a decis că Turcia va cumpăra sistemul S-400 de apărare anti-aeriană produs de Rusia, împotriva dorințelor NATO.

În plus, decizia sa de a declanșa o ofensivă împotriva forțelor kurde din nordul Siriei i-a făcut pe mulți lideri și analiști occidentali să-și pună întrebări dacă Turcia merită sau nu să rămână membră a alianței militare.

În sfârșit, comentariile pe care președintele francez, Emmanuel Macron, le-a făcut recent într-un interviu pentru revista The Economist, în care s-a plâns de „moartea cerebrală” în care se află alianța, au șocat mulți dintre membrii NATO.

„Ceea ce suntem pe cale să trăim este moartea cerebrală a NATO,” a spus Macron în acel interviu, explicând această „moarte” prin dezangajarea americană faţă de aliaţii NATO şi comportamentul Turciei, membră a alianţei nord-atlantice.

„Este necesară clarificarea, acum, a obiectivelor strategice ale NATO,” a declarat şeful statului francez, care a pledat din nou în favoarea unei „întăriri” a Europei Apărării. „Voi nu aveţi nicio coordonare a deciziei strategice a Statelor Unite cu partenerii din NATO, iar noi asistăm la o agresiune a unui alt partener NATO, Turcia, într-o zonă în care interesele noastre sunt în joc, fără coordonare,” a subliniat Macron, referindu-se la intervenţia militară turcă în Siria. „Ceea ce s-a întâmplat este o enormă problemă pentru NATO,” a afirmat el.

În aceste condiţii, liderul francez s-a întrebat mai ales care este viitorul Articolului 5 al Tratatului NATO, care prevede o solidaritate militară între membrii Alianţei în cazul în care unul dintre ei este atacat. „Ce este Articolul 5 mâine? Dacă regimul lui Bashar al-Asaad hotărăşte să replice Turciei, oare noi ne vom angaja? Aceasta este o întrebare reală,” a declarat Macron.

De aceea, nu este de mirare că unii analiști afirmă că cele mai importante lupte pe care trebuie să le ducă acum NATO sunt cele interne, cu tensiuni sporite între membri săi. Iar pericolul a fost menționat și de secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg, care a afirmat, citat de Euronews: „Punctul forte al NATO este că, în ciuda diferențelor, am fost întotdeauna capabili să ne unim obiectivele de bază pentru a ne proteja și apăra reciproc. Și este responsabilitatea tuturor aliaților să ne asigurăm că vom face acest lucru și astăzi, pentru că trăim în continuare într-o lume mai imprevizibilă și incertă și în vremuri incerte care au nevoie de instituții multilaterale puternice precum NATO.”

Toate aceste probleme, la care se adaugă febra alegerilor din Marea Britanie care vor avea loc la doar o săptămână după reuniunea alianței militare de la Londra, ar putea avea repercusiuni negative asupra întâlnirii și îi fac pe mulți analiști să afirme că am putea asista la una dintre cele mai tensionate reuniuni NATO din istorie.

Puncte pe agendă

Și, totuși, care vor fi subiectele care vor reține atenția participanților? Unul dintre ele va fi, cred analiștii, importanța obținerii superiorității tehnologice a NATO atât față de Rusia, cât și față de China.

De asemenea, liderii NATO vor recunoaște în mod oficial spațiul ca un al cincilea domeniu de război pentru alianță și vor discuta pe larg despre modul în care alianța investește în inteligență artificială. În plus, liderii alianției vor aborda subiectul rețelelor 5G și modalitățile prin care aceste linii de comunicare vor trebui să fie securizate, mai ales în condițiile în care aliații nu au o poziție comună, clară referitoare la includerea tehnologiei chinezilor de la Huawei în proiectele lor de telecomunicații. Gigantul chinez este considerat prea apropiat de Partidul Comunist din China și de serviciile secrete de la Beijing, iar oficiali americani din domeniul spionajului afirmă că telefoanele inteligente și echipamentele de rețea produse de Huawei ar putea fi utilizate pentru a efectua operațiuni de spionaj sub acoperire în folosul chinezilor (citeste mai multe despre temerile occidentalilor că Huawei le afectează securitatea națională aici).

De altfel, amenințările de securitate ale Chinei vor reprezenta, pentru prima dată, unul dintre punctele centrale ale reuniunii liderilor NATO. Ambasadorul american în cadrul alianței, Kay Bailey Hutchison, a declarat, citată de The Telegraph, că întâlnirea de la Londra va avea în vedere amenințările venite din China care „ar putea dăuna oricăruia dintre noi.”

„China a fost mult mai activă în problemele de securitate globală. Aceasta înseamnă că va trebui să evaluăm riscul Chinei dacă nu vor rămâne în ordinea bazată pe reguli, pe care noi sperăm că o vor face,” a afirmat Hutchinson.

O idee împărtășită și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a declarat că cei 29 de membri ai alianței trebuie să discute „consecințele ascensiunii Chinei..

Ceea ce ați văzut este că ei nu ne împărtășesc valorile noastre atunci când vine vorba de alegeri și libertatea de exprimare și asta este un lucru pe care l-am văzut în mod repetat.”

În sfârșit, un alt subiect important de discuție îl va reprezenta mobilitatea militară. Dorința NATO de a avea 30 de batalioane de infanterie, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de război gata de luptă oriunde în 30 de zile va fi abordată de liderii alianței.

De altfel, aceste eforturi ale NATO de a urmări modernizarea sa, chiar și pe fondul tensiunilor politice menționate anterior, oferă o doză importantă de optimism susținătorilor alianței, care cred că reuniunea de la Londra va reconfirma statutul său de cea mai importantă alianță militară din istorie și cea care va fi capabilă să răspundă în continuare amenințărilor de securitate reprezentate de Rusia si China.

Surse: Defense News, Global News, NATO, The Economist, Euronews