Liderii UE îl recunosc pe Guaidó. Italia blochează textul comun al UE uzând de dreptul de veto / România, inclusă în grupul țărilor care nu îl recunosc președinte pe liderul opoziției din Venezuela

Franţa şi Spania fac primul pas, apoi, odată cu trecerea orelor, alte guverne europene li se alătură. La sfârşitul zilei, lista ţărilor UE care îl recunosc pe Juan Guaidó drept preşedinte legitim al Venezuelei include 19 state. Semnează un document comun pentru a-l susţine pe şeful Adunării Naţionale şi pentru a-i cere să convoace alegeri prezidenţiale „libere, corecte şi democratice”, transmite La Stampa citată de Rador.

Rămân un pas în spate celelalte nouă guverne, printre care şi Italia, care se confirmă încă o dată ca fiind statul UE cu poziţia cea mai radicală faţă de Caracas: luni, Roma şi-a exercitat dreptul de veto faţă de publicarea unei declaraţii în numele celor 28 de state membre UE (avea aprobarea tuturor celorlalte state).

Nu a ajutat la nimic apelul făcut de preşedintele Mattarella, care a cerut „simţ de răspundere şi claritate pe o linie comună cu toţi aliaţii şi partenerii noştri europeni”. După ce a ascultat discursul şefului statului, guvernul a decis să îl ignore şi să meargă înainte.

Prima reacţie dură vine de la Caracas. Ministerul de Externe anunţă ca va reexamina relaţiile bilaterale cu toate ţările care sunt de partea liderului din opoziţie. Însă, o luare de poziţie dură vine şi din Rusia: „Recunoaşterea lui Guaidó este un amestec în afacerile interne ale Venezuelei”, spune purtătorul de cuvânt de la Kremlin. Ideea Moscovei este pe aceeaşi lungime de undă cu Mişcarea 5 Stele, care se reflectă pe deplin în poziţia guvernului italian. Surse din Liga îl definesc pe Maduro „un dictator”, dând de înţeles că doresc „alegeri libere cât mai curând posibil”, dar nu spun nimic despre legitimitatea lui Guaidó.

Prin urmare, partidul lui Matteo Salvini susţine poziţia M5S. O neutralitate care place Kremlinului şi care găseşte aprobare în alte opt state europene: sunt pentru nerecunoaşterea lui Guaidó şi Grecia, Slovacia, Slovenia, Malta, Cipru, România, Bulgaria şi Irlanda. Cu excepţia Dublinului, este vorba despre un grup de ţări care aparţin unei arii geografice omogene, Europa de Sud-Est. Mike Pompeo, secretarul de stat american, a făcut apel la aceste ţări: „Îi îndemnăm să îl recunoască pe Guaidó”.

Şi Guaidó s-a adresat direct Italiei să o îndemne să „facă acest pas”. Dar Nicolas Maduro le-a cerut, în schimb, susţinătorilor săi europeni „să nu urmeze nebuniile lui Donald Trump”. Între cei doi lideri a existat şi o ciocnire în privinţa ajutoarelor umanitare, pe care Maduro continuă să le refuze. Guaidó a făcut apel la militari să permită accesul de mâncare şi medicamente, apoi şi-a acuzat rivalul că a mutat fondurile în Uruguay.
Guvernele din UE au încercat şi luni să ajungă la un compromis şi să semneze un act între cele 28 de state membre. Săptămâna trecută, Italia a refuzat să aprobe o declaraţie care „lua act” de mandatul de preşedinte al lui Guaidó.

Contactele între capitale au continuat tot weekend-ul cu noi proiecte, mult mai generale. Ultimul se limita să acorde „susţinere Adunării Naţionale şi preşedintelui său” şi lăsa recunoaşterea lui Guaidó „pentru fiecare stat membru”. Textul a circulat pe reţeaua CorEu, sistemul intern de corespondenţă utilizat pentru a stabili deciziile de politică externă, cu regula tăcere-consimţământ. Dacă nimeni nu se opune, textul este aprobat. Un răspuns era aşteptat la ora 10:00, luni dimineaţă, şi nimeni nu a avut nimic de spus.

În afară de Italia, care a cerut alte trei ore în plus. Înainte de prânz a venit şi avertismentul lui Mattarella. Şi la ora 13:00, guvernul galben-verde a spus „nu”.

• Tajani avertizează: „Guvernul italian trebuie să se alinieze acum la UE”

„Italia trebuie să îşi facă curaj să urmeze sfatul şefului statului şi să îl recunoască pe Guaidò drept preşedinte interimar pentru a putea permite noi alegeri în Venezuela”, afirmă Antonio Tajani, mulţumind în numele Parlamentului European, pe care îl conduce, celor 17 ţări care l-au recunoscut deja pe rivalul dictatorului Nicolas Maduro şi cerând, şi în calitate de vice-preşedinte al formaţiunii Forza Italia, ca Italia să urmeze exemplul, scrie Il Giornale.

Tajani vorbeşte la Rai Radio1, la emisiunea „Un Giorno da Pecora” şi, apoi, în presa străină, şi este foarte dur. Face apel la guvernul italian să se alinieze la UE, după „cuvintele foarte înţelepte” rostite de Sergio Mattarella. Anunţă şi o întâlnire, săptămâna viitoare, la Strasbourg cu premierul Giuseppe Conte: „Sunt supărat şi dezamăgit. Mă simt jignit ca italian. Nu înteleg de ce guvenul italian nu a recunoscut preşedinţia interimară a lui Guaidò în Venezuela şi s-a dat de partea unui dictator brutal precum Maduro”.

Poziţia UE, pe care Forza Italia o sprijină, consideră că nu este vorba despre o imixtiune în politica internă a Venezuelei, pentru că mandatul lui Maduro a expirat pe 10 ianuarie, au urmat în luna mai alegeri-farsă şi Constituţia venezueleană prevede că, în caz de absenţă a preşedintelui, preia puterea interimară şeful Adunării Naţionale, adică Juan Guaidò. Tajani subliniază că în Venezuela „se moare practic de foame, milioane de venezueleni au fugit în Brazilia, Argentina şi Columbia” şi Maduro „a dus ţara la dezastru economic”.

Pentru el, aliatul Matteo Salvini (cu care precizează că nu a vorbit) are o singură alegere: „Dacă câştigă încă o dată poziţia M5S, ar trebui să îşi facă curaj să renunţe, pentru a nu suporta umilinţe continue”. „Divorţul este aproape”, după părerea lui Tajani. Preşedintele Europarlamentului se exprimă şi împotriva unei intervenţii militare a SUA şi speră într-o soluţie pacifică.

Tocmai abţinerea guvernului italian condus de Liga şi M5S blochează o acţiune comună a UE, pentru ca Guaidò să poată începe procesul pentru alegeri democratice şi Forza Italia îi cere ministrului de Externe, Enzo Moavero, să clarifice în Senat poziţia Executivului. Anna Maria Bernini susţine că „trebuie ascultat imediat apelul puternic făcut de preşedintele Mattarella”, în loc să continuăm cu această „farsă de politică externă”.

Tot la Palatul Madama o moţiune a grupului din Forza Italia, care trebuie votată după raportul şefului de la Farnesina, cere recunoaşterea lui Guaidò în calitate de preşedinte interimar. O moţiune similară este prezentată în Senat de FDI şi de liderul său, Giorgia Meloni, care atacă: „Toate naţiunile europene, de la Regatul Unit la Austria, de la Spania la Germania, îl recunosc pe Guaidò preşedinte interimar al Venezuelei pentru a începe alegeri libere şi pentru a readuce democraţia. Italia, în schimb, împreună cu Turcia lui Erdogan, este de partea dictatorului comunist Maduro. O poziţie absurdă care periclitează imaginea Italiei pe plan internaţional şi o insultă pentru milioane de italieni„.

Guaidò solicită recunoaşterea din partea Italiei, spunând că există contacte promiţătoare în curs cu guvernul de la Roma, în timp ce Maduro avertizează Italia să nu îl urmeze pe Donald Trump şi ameninţă ţările care l-au recunoscut pe rivalul său, cu perspectiva unei băi de sânge şi a revizuirii acordurilor bilaterale. Potrivit vicepreşedintelui Forza Italia la Camera Deputaţilor, Mara Carfagna, „guvernul italian sprijină cu dictator comunist”. Acelaşi lucru spune şi vicepremierul Salvini, în timp ce amicii săi suveranişti din Grupul de la Visegrad se alătură celor care îl recunosc pe Guaidò, luând distanţa faţă de guvern, în care predomină poziţia M5S, care sunt pentru „neutralitate”.

Sursa: La Stampa/ Il Giornale/ Preluare Rador/ Traducerea: Oana Avra/ Sursa Foto: Facebook