Liderul celui mai mare grup politic din UE le cere europenilor să se pregătească de război fără sprijinul SUA și să își construiască propria umbrelă nucleară

Confruntându-se cu potențiala revenire a lui Donald Trump la Casa Albă, șeful celei mai mari grupări politice din UE le cere europenilor să se pregătească de război fără sprijinul Statelor Unite și să își construiască propria umbrelă nucleară, relatează Politico.

Manfred Weber, liderul Partidului Popular European (PPE) de centru-dreapta – care în prezent este cotat pe primul loc la alegerile pentru Parlamentul European din iunie – i-a descris pe Trump și pe președintele rus Vladimir Putin ca fiind „cei doi care au stabilit cadrul” pentru 2024.

Încoronarea aparent iminentă a lui Trump ca pretendent republican la președinția SUA, după victoriile din Iowa și New Hampshire, a speriat Europa, unde este amintit ca un sceptic în privința NATO, acuzând țările UE că nu își plătesc taxele și amenințând că nu va veni în apărarea Europei dacă aceasta va fi atacată.

„Vrem NATO, dar trebuie, de asemenea, să fim suficient de puternici pentru a ne putea apăra fără alianță sau în vremurile cu Trump (la Casa Albă)”, a declarat Weber într-un interviu telefonic cu Politico, la întoarcerea dintr-o călătorie cu trenul la Kiev. „Indiferent de cine este ales în America, Europa trebuie să fie capabilă să se descurce singură în ceea ce privește politica externă și să se poată apăra în mod independent”, a mai spus influentul conservator german.

Acest lucru l-a adus la problema supărătoare a apărării nucleare europene. În prezent, NATO se bazează în mare măsură pe focoasele nucleare americane, care sunt desfășurate în șase baze aeriene militare din Belgia, Germania, Italia, Olanda și Turcia.

„Europa trebuie să construiască disuasiune, trebuie să fim capabili să descurajăm și să ne apărăm”, a spus el. „Știm cu toții că, atunci când se ajunge la limită, opțiunea nucleară este cea cu adevărat decisivă”.

De la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, Putin și-a intensificat semnificativ retorica nucleară și a făcut în mod regulat amenințări atomice voalate la adresa Occidentului.

În cadrul UE, singura țară care ar putea juca un rol mai important este Franța, care deține aproximativ 300 de focoase nucleare.

Președintele francez Emmanuel Macron a lansat ideea unei descurajări nucleare europene conduse de Franța în 2020, când a cerut un „dialog strategic” privind „rolul descurajării nucleare a Franței în securitatea colectivă [a Europei]”. Dar Germania nu a dat niciodată curs acestei oferte. În 2022, Franța a îndemnat din nou la o discuție cu Berlinul, afirmând că oferta este încă pe masă.

Potrivit lui Weber, acum este momentul să readucem în discuție această idee de internaționalizare a „force de frappe” (descurajare nucleară).

„Mi-ar plăcea să văd dimensiunea europeană a apărării nucleare ca pe un obiectiv pe termen lung”, a declarat liderul PPE. „Dar atâta timp cât acest lucru nu este realist, ar trebui să preluăm oferta lui Macron și să ne gândim acum la modul în care armamentul nuclear al Franței poate fi, de asemenea, încorporat în structurile europene.”

Cealaltă putere nucleară europeană – dar în afara UE – este Marea Britanie, cu mai puțin de aproximativ 260 de focoase nucleare. „Poate că, doar pentru a clarifica opțiunile, suntem acum într-un punct în care, după anii și deceniul de Brexit, ar trebui să deschidem un dialog constructiv cu prietenii noștri britanici”, a continuat Weber.

„Și ei întâmpină dificultăți în a-și asigura securitatea. Și ei, de asemenea, nu mai au bani pentru cele două portavioane pe care le au. De asemenea, întâmpină dificultăți în a-și menține capacitățile. Și, în acest sens, poate că acum este, de asemenea, corect să înceapă un dialog structurat organizat cu Marea Britanie”.

Weber a recunoscut că, deși continentul este divizat pe subiecte precum Rusia și apărarea, politicienii din partidele de centru trebuie să facă o treabă mai bună în ceea ce privește cartografierea riscurilor.

„Trebuie să fim sinceri cu oamenii”, a susținut el. „Nu ar trebui să ascundem realitatea situației de amenințare în fața lui Putin pentru a crea cumva sentimentul că lucrurile nu vor fi atât de rele”.