Liderul Wagner ameninţă oficiali ai Kremlinului cu o reacţie populară, acuzându-i că ar fi cerut presei ruse de stat să îl cenzureze

Liderul grupării ruse de mercenari Wagner care a ocupat oraşul ucrainean Bahmut, Evgheni Prigojin, a acuzat duminică oficiali ai Kremlinului că au interzis presei ruse de stat să relateze despre el şi i-a avertizat că o asemenea greşeală ar putea conduce la o reacţie a poporului rus împotriva lor în lunile următoare, scrie Reuters, citată de Agerpres.

Fondator al grupării Wagner, Prigojin a devenit în cele 15 luni de când Rusia a pornit războiul contra Ucrainei cel mai vizibil membru al cercului apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin. Fost furnizor de servicii de catering pentru preşedinţia rusă, supranumit astfel „bucătarul lui Putin”, Prigojin a afirmat în glumă săptămâna trecută că ar trebui să i se spună mai degrabă „măcelarul lui Putin”, în urma succeselor înregistrate pe front de gruparea sa, în contrast cu succesiunea de eşecuri ale trupelor regulate ruse.

După luni de lupte sângeroase cu armata ucraineană, gruparea Wagner a cucerit luna aceasta oraşul Bahmut, dar rolul lui Prigojin în această victorie a fost minimalizat de televiziunea de stat rusă. Aceasta a ignorat timp de 20 de ore ştirea despre cucerirea Bahmutului, iar când a difuzat-o a scos din ea discursul victorios al lui Prigojin, publicând în schimb un mesaj de felicitare de 36 de cuvinte din partea Kremlinului adresat grupării Wagner.

„Sunt absolut convins că au interzis (relatarea). Aceşti birocraţi de la nivel înalt, aceia închişi în turnurile Kremlinului, încearcă să le închidă tuturor gura pentru a nu vorbi despre Wagner”, spune Prigojin într-un mesaj audio difuzat duminică şi crede că această abordare va conduce la o reacţie din partea populaţiei. „Pe termen lung – şi termen lung înseamnă două sau trei luni – ei vor primi o palmă din partea oamenilor pentru că încearcă să le închidă tuturor ochii şi urechile”, speră liderul Wagner.

În vârstă de 61 de ani, Evgheni Prigojin s-a remarcat prin disciplina dură impusă în rândul luptătorilor săi şi prin limbajul jignitor la adresa establishment-ului militar de la Moscova, inclusiv la adresa ministrului apărării Serghei Şoigu, acuzând în repetate rânduri Ministerul rus al Apărării că nu furnizează muniţii grupării Wagner. Dar Kremlinul şi Ministerul Apărării au trecut cu vederea până în prezent izbucnirile verbale ale lui Prigojin, care par să facă notă discordantă cu practicile sistemului politic bine controlat de Putin.

Kremlinul nu a răspuns unei cereri de a comenta ultimele afirmaţii ale lui Prigojin, afirmând doar că obiectivele „operaţiunii militare speciale” din Ucraina vor fi atinse, în pofida a ceea ce a numit războiul prin intermediar (proxy-war) pe care Occidentul l-ar duce împotriva Rusiei în Ucraina.

În mesajul său de duminică, Prigojin mai spune că în bătălia de la Bahmut au fost ucişi circa 72.000 de soldaţi ucraineni şi au fost răniţi între 100.000 şi 140.000, un bilanţ neconfirmat de vreo sursă independentă. Atât Rusia cât şi Ucraina nu publică date despre pierderile în rândul propriilor trupe, în schimb le exagerează pe cele ale adversarului.

De partea sa, Kievul afirmă că pierderile ruseşti în această bătălie sunt mai mari decât cele ucrainene, întrucât trupele ruse au fost în ofensivă, susţinând totodată că trupele ucrainene încă ar mai controla o mică parte din Bahmut. Prigojin a anunţat retragerea trupelor Wagner din acest oraş, întrucât şi-au atins obiectivul, şi predarea poziţiilor cucerite către trupele regulate ale armatei ruse.