Liderul deputaților UDMR, după ce DNA a reacționat dur la afirmațiile despre abuzurile procurorilor: Nu consider că este sănătos ca DNA să urmărească penal judecători și procurori

Botond Csoma a declarat pentru G4Media că Direcția Națională Anticorupție susține în mod eronat că instituția a fost atacată în momentul în care liderul deputaților UDMR a afirmat că procurorii Anticorupție fac abuzuri.

Csoma susține că, din punctul său de vedere, ”nu este sănătos” ca procurorii DNA să aibă competența de a investiga eventualele infracțiuni de corupție comise de magistrați:

• ”UDMR nu dorește să lanseze atacuri publice cu privire la activitatea Direcției Naționale Anticorupție (D.N.A.), așa cum susține instituția menționată, în comunicatul din data de 15 ianuarie 2021. UDMR dorește ca justiția să funcționeze echitabil, fără abuzuri și fără situații interpretabile, care pot afecta imaginea Direcției Naționale Anticorupție și credibilitatea eforturilor depuse de această instituție în lupta împotriva corupției (…). Nu consider că este sănătos, din punctul de vedere al funcționarii justiției, ca D.N.A.-ul să aibă competența de a urmări penal judecători și procurori pentru săvârșirea infracțiunilor de corupție. Trebuie să ținem cont de faptul că judecătorii au atribuția de a judeca rechizitoriile întocmite de D.N.A. pentru infracțiunile de corupție săvârșite de persoane care nu au calitatea de magistrat, dar, în același timp, dacă D.N.A. ar avea această competența de a instrumenta și dosarele în care judecători și procurori ar fi subiecții activi ai infracțiunilor de corupție, acest aspect ar putea genera situații care ar putea să afecteze calitatea actului de justiție, prin eventuale presiuni”, susține Botond Csoma.

Botond Csoma o invocă pe Lia Savonea, fosta șefă a Consiliului Superior al Magistraturii, pe care o citează spunând că ”judecătorii timorați nu pot să facă justiție”.

Liderul deputaților UDMR susține că trei procurori DNA din Bihor au fost acuzați că au abuzat de funcția lor față de judecători, ”în presa locală apărând înregistrări în acest sens, discutând între ei posibilitatea de a fabrica dosare penale unor judecători care nu au dat sentințe favorabile DNA-lui”.

Context

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a reacționat dur vineri față de declarațiile lui Csoma Botond, liderul grupului UDMR din Camera Deputaților, care a spus că UDMR nu vrea ca atribuțiile Secției speciale pentru magistrați (SIIJ), să revină la DNA din cauza presupuselor abuzuri ale procurorilor anti-corupție. Botond a dat ca exemplu cazul procurorilor de la DNA Bihor: ”Am văzut la DNA Bihor cum se fabricau dosare judecătorilor care nu erau de acord cu rechizitoriile DNA”.

• ”A susține că procurorii D.N.A. au comis fapte de abuz în serviciu și șantaj față de magistrați reprezintă un atac direct și nefondat la adresa instituției, care aduce atingere probității profesionale și independenței magistraților procurori. Nu există nicio hotărâre definitivă a vreunei instanțe care să constate săvârșirea presupuselor abuzuri comise de procurorii D.N.A”, arată DNA într-un comunicat de presă. DNA indică și statisticile potrivit cărora numărul dosarelor care vizează procurori și judecători a fost aproape egal pentru ambele categorii de magistrați. Comunicatul integral al DNA, aici. 

Comunicatul integral al UDMR

”UDMR nu dorește să lanseze atacuri publice cu privire la activitatea Direcției Naționale Anticorupție (D.N.A.), așa cum susține instituția menționată, în comunicatul din data de 15 ianuarie 2021. UDMR dorește ca justiția să funcționeze echitabil, fără abuzuri și fără situații interpretabile, care pot afecta imaginea Direcției Naționale Anticorupție și credibilitatea eforturilor depuse de această instituție în lupta împotriva corupției. În acest context, doresc să fac câteva precizări în ceea ce privește dezbaterea privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

Nu consider că este sănătos, din punctul de vedere al funcționarii justiției, ca D.N.A.-ul să aibă competența de a urmări penal judecători și procurori pentru săvârșirea infracțiunilor de corupție. Trebuie să ținem cont de faptul că judecătorii au atribuția de a judeca rechizitoriile întocmite de D.N.A. pentru infracțiunile de corupție săvârșite de persoane care nu au calitatea de magistrat, dar, în același timp, dacă D.N.A. ar avea această competența de a instrumenta și dosarele în care judecători și procurori ar fi subiecții activi ai infracțiunilor de corupție, acest aspect ar putea genera situații care ar putea să afecteze calitatea actului de justiție, prin eventuale presiuni.

Reamintesc că, în anul 2019, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Raportul Inspecției Judiciare, în care aproape 3000 de magistrați au fost vizați în dosare penale și prin care se consemnează anumite aspecte îngrijorătoare cu referire la acest subiect. Mai mult, fostul președinte CSM, Lia Savonea a declarat că ”judecători timorați nu pot să facă justiție”.

Totodată, este de notorietate publică situația de la Bihor, unde trei procurori D.N.A. au fost acuzați că au abuzat de funcția lor față de judecători, în presa locală apărând înregistrări în acest sens, discutând între ei posibilitatea de a fabrica dosare penale unor judecători care nu au dat sentințe favorabile DNA-lui.

Similar separației puterilor in stat, mutatis mutandis ar trebui să avem o separație a competențelor și în cazul cercetărilor penale.

În concluzie, UDMR susține că cercetarea penală a unei categorii de persoane, și anume, persoanele care au calitatea de magistrat, trebuie să fie efectuată de către o entitate distinctă, specializată în investigarea aspectelor specifice care derivă din statutul acestora. Trebuie să creăm cadrul instituțional în așa fel încât obiectul de activitate specific al acestei entități să poată fi îndeplinit eficient, fără să pericliteze buna funcționare a sistemului judiciar și cu respectarea echidistanței.

În România există practica organelor judiciare specializate și noi considerăm că avem nevoie de un astfel de organism specializat, distinct, bine organizat și cu atribuții conturate pentru investigarea infracțiunilor din sistemul judiciar. Astfel va exista o delimitare clară a competențelor.

În accepțiunea noastră, revenirea acestei competențe de a investiga faptele de corupție săvârșite de magistrați D.N.A.-lui ar crea premisele unor situații interpretabile din punctul de vedere al imparțialității și al echidistanței, elemente care pot duce la scăderea încrederii în instituțiile statului. La fel cum D.N.A. are o arie de competență bine conturată cu privire la o categorie de infracțiuni, și anume, infracțiunile de corupție și cele asimilate infracțiunilor de corupție, poate exista o entitate cu arie de competență bine conturată nu pe tipul de infracțiune, ci pe o anume calitate a persoanelor care săvârșesc infracțiunile, în cazul de față magistrații. Și, la fel cum procurorii D.N.A., fiind specializați în analiza faptelor și în urmărirea penală al infracțiunilor de corupție au avut rezultate notabile pe parcursul anilor, specializarea procurorilor încadrați în entitatea care ar urma să investigheze infracțiunile din justiție ar putea sta la baza funcționării eficiente a acestei instituții.”

sursa foto: Inquam Photos/ Liviu Florin Albei