Liniile roșii care unesc partidele de extremă dreapta din Europa

O serie de partide de extremă dreapta care s-ar putea reuni într-un nou grup în Parlamentul European – Suveraniștii – pun toate sub semnul întrebării funcționarea modelului european. Cele mai multe dintre aceste partide au legături mai mult sau mai puțin voalate cu Rusia, se pronunță deschis împotriva ajutorului militar sau financiar pentru Ucraina și folosesc pe larg elemente ale narativelor promovate de Kremlin – pierderea identității naționale în fața unui Bruxelles opac și birocratic, pericolul imigrației și tema Mării înlocuiri, familia tradițională, retorica anti-LGBT etc.

Recent, Financial Times se întreba ce a mai rămas din distincția dintre dreapta și extrema dreaptă. Iar principală concluzie era următoarea:

• “Așadar, ce-a mai rămas din distincția dintre dreapta și extrema dreaptă? Linia fundamentală care le delimitează e atitudinea față de democrație. Dacă un lider politic refuză să accepte rezultatul unui scrutin și vrea să distrugă „statul paralel” (în realitate, statul însuși), atunci el sau ea se situează în mod cert la extrema dreaptă”.
• Respectul pentru democrație și statul de drept rămâne Rubiconul care desparte conservatorismul de autoritarismul de extrema dreaptă”.

Iar majoritatea partidelor despre care presa internațională afirmă că ar putea face parte din Grupul Suveraniștilor critică deschis modelul democratic european, unele dintre ele afirmând că fie face jocul mărilor puteri (Germania și Franța), fie că reflectă interesele geopolitice ale Statelor Unite, în detrimentul intereselor națiunilor care formează Uniunea Europeană.

Ce poziții au principalele partide de extremă dreapta care s-ar putea reuni în blocul Suveraniștilor și care sunt legăturile (știute) ale acestora cu Rusia.

Alternativa pentru Germania

Formațiunea de extremă dreapta a fost implicată în repetate scandaluri privind legăturile cu Rusia și pledează deschis pentru ieșirea Germaniei din UE. De asemenea, se pronunță împotriva livrărilor de arme către Ucraina. Este anti-imigrație și acuză o “invazie necontrolată” a Europei de către imigranți

Până și „manifestul privind politica internă germană” al AfD ar fi fost redactat în cadrul unei reuniuni strategice a Administrației Prezidențiale din Rusia în urmă cu un an și jumătate, după cum a scris Der Spiegel.

Potrivit unui raport al unei agenții de informații occidentale, în septembrie 2022, redactarea documentului a fost încredințată oficialului președinției ruse, Tatiana Matveieva, însărcinată cu „elaborarea unui nou proiect” pentru Afd.

Scopul Rusiei: partidul de extremă dreapta din Germania să urce în sondaje și să obțină „o majoritate în alegeri la toate nivelurile”.

În timpul întâlnirii de la Kremlin, s-a discutat și despre redenumirea AfD în Germania Unită sau Unitatea Germană. În acest fel, partidul s-ar putea prezenta ca o forță unificatoare într-o țară pe care Rusia o consideră divizată.

În plus, la Kremlin s-a discutat despre alianțe între AfD și alte grupuri extremiste, cu o referire explicită la partidul postcomunist Stânga.

Recent, cei nouă membri ai partidului german de extremă-dreapta AfD au fost excluși din grupul Identitate și Democrație (ID) din Parlamentul European – din care face parte și RN-ul francez – în urma scandalurilor în care este implicat Krah.

Maximilian Krah, fostul cap de listă AfD pentru alegerile europene, a afirmat că „un om din SS nu este automat un criminal”. SS (Die Schutzstaffeln Der Nationalsocialistischen Deutschen Arbeiterpartei) a fost declarată o organizație criminală de Tribunalul de la Nurnberg care a judecat după cel de-al doilea război mondial crimele comise de regimul nazist.

Numele lui Krah a apărut, de asemenea, în legătură cu platforma de internet prorusă Voice of Europe (VoE).

La sfârşitul lunii martie, Cehia a plasat VoE pe lista sa de sancţiuni naţionale în urma unei anchete a serviciilor de informaţii. Site-ul a fost declarat ca făcând parte dintr-o operaţiune de influenţare rusă menită să pună în pericol integritatea teritorială, suveranitatea şi libertatea Ucrainei.

Potrivit unor informații apărute în presa germană, Maximilian Krah, a fost interogat de Biroul Federal de Investigaţii al SUA (FBI) cu privire la posibile plăţi având provenienţă rusă.

Interogatoriul a avut loc în decembrie 2023 în SUA, înainte de revenirea lui Krah în Germania, după un eveniment al Tinerilor republicani la New York, a relatat marţi Der Spiegel, citând informaţii difuzate totodată şi de postul de televiziune german ZDF.

Chestionat de DPA, Krah a declarat: „Da, am fost interogat în calitate de martor în legătură cu contactele mele în Ucraina. Am oferit informaţii corespunzătoare”.

Potrivit unei investigaţii efectuate de Der Spiegel şi ZDF, anchetatorii americani au avut suspiciuni cu privire la un mesaj pe chat în care un activist prorus dădea asigurări că a fost rezolvată problema legată de „compensaţiile” pentru „cheltuielile tehnice” ale lui Krah.

Spania Se Acabó la Fiesta (Petrecerea s-a terminat), lider Alvise Pérez

Spaniolul Alvise Perez,  un influencer anti-establishment,  a obținut 800.000 de voturi și trei locuri în Parlamentul European, în principal de la votanții tineri de sex masculin, pe fondul pozițiilor anti-feministe exprimate de acesta.

Partidul său nu are un program electoral, în afară de a propune construirea unei închisori fără piscină sau sală de sport pentru politicienii corupți. Perez a promis că va renunța la salariul său de europarlamentar dacă va fi ales.

Principală temă de campanie a acestuia, construită pe o poziție anti-sistem, a vizat corupția clasei politice tradiționale. Aceasta în ciuda faptului că Alvise are mai multe dosare judiciare în curs de soluționare pentru acuzații de calomnie. Simbolul său electoral – o veveriță cu o mască de Guy Fawkes.

A promovat poziții anti-imigrație și anti-sistem:

• „Trebuie să distrugem sistemul și să-l reconstruim de la zero.”
• „Dacă există un narcoterorist, nu vreau să fie urmărit, vreau să îl prindeți cu o mitralieră.”
• „Există din ce în ce mai mulți imigranți ilegali despre care nu știm dacă sunt violatori.”
• „În momentul în care un ocupant ilegal intră în casa ta, la închisoare cu el.”
• „Tot ce ating partidele politice devine corupt.”
• „Jurnaliștii: târfe ale informației mediatice”.
• „Nu suntem extremiști. Suntem patrioți sătui de partidele politice”.

Între promisiunile sale figurează construirea celei mai mari închisori din Europa, la periferia Madridului.

A fost condamnat la mai multe amenzi pentru distribuirea de informații false pe rețelele sociale.

Grecia, Niki (Victorie)

Niki este un partid anti-imigrație, anti-avort, anti-gay, no-vax. Partidul de extremă dreapta afirmă că problematica LGBTQ+ subminează sfințenia familiei. Pro-rus, nu este de acord cu sprijinul acordat Ucrainei.

Niki întreține relații cu comunități monahale și organizații motivate religios, chiar și în afara Bisericii Ortodoxe oficiale, spun experții. Pe site-ul său, grupul ultrareligios pledează în favoarea „reactualizării cu bogăția de idei a strămoșilor noștri” și protestează împotriva influenței „Turciei neo-otomane” în Balcani.

Fondat în urmă cu doar patru ani, Niki era cunoscut ca un partid de protest împotriva așa-numitului Acord de la Prespa din 2018, care a soluționat disputa de lungă durată privind numele dintre Grecia și Macedonia de Nord.

Slovacia, Mișcarea Republica

Slovacia este cea mai pro-rusă țară din regiunea Europei Centrale și Europei de Est. Conform sondajelor, slovacii sunt cel mai puțin înclinați să dea vina pentru războiul din Ucraina asupra Rusiei, doar 40 la sută susținând o astfel de idee, în timp ce în Ungaria procentul este 54 %, în Republica Cehă 71 %, iar în Polonia 85 %, arată Centrul Internațional de Combatere a Terorismului (ICCT), un think-tank independent cu sediul la Haga, Țările de Jos.

Succesorul partidului politic de extremă-dreapta Partidul Popular – Slovacia Noastră, Mișcarea Republicană, îmbrățișează atitudini pro-ruse, anti-occidentale, în conformitate cu obiectivele strategice ale Rusiei.

Președintele partidului, Milan Uhrik, a acuzat în trecut Occidentul pentru deteriorarea relațiilor cu Rusia și a susținut că sancțiunile occidentale sunt ineficiente și dăunează doar Europei.

A distribuit pe rețelele sociale videoclipuri în prezenta UE ca fiind invadată de migranți care amenință valorile tradiționale. De atunci, el a fost unul dintre cei mai fermi susținători ai Rusiei în Parlamentul European (PE) și chiar și după februarie 2022, el a continuat să repete narațiunile rusești care învinuiesc Occidentul, SUA și NATO pentru războiul din Ucraina.

Declarațiile sale publice din PE, exprimând opinii pro-ruse și acuzând deputații europeni de standarde duble, au fost uneori preluate și împărtășite de mass-media rusă. Un prim exemplu este discursul său la scurt timp după invazia rusă din martie 2022, în care a recurs la whataboutism, acuzând PE de standarde duble când vine vorba de sancțiuni, comparând invazia SUA cu Irakul sau conflictele din Libia sau Siria. În plus, el a folosit aceeași narațiune ca și Kremlinul, acuzând Ucraina de crime de război în Donbas și Odessa. Imaginile cu acest discurs au fost difuzate de canalul canalul de televiziune Rusia 1 și partajate de platforma Telegram a Ministerului de Afacerilor Externe al Republicii Populare Lugansk.

Cu două săptămâni înainte de invazia rusă în Ucraina, Uhrik a trimis o scrisoare ambasadorului rus, întrebându-l dacă Slovacia ar deveni o țintă militară pentru Rusia, ca urmare a semnării Acordului de cooperare în domeniul apărării (DCA) cu SUA. Tonul și conținutul scrisorii ilustrează în mod viu narațiunile anti-US și anti-NATO”.

Mișcarea Republicană și reprezentanții săi sunt bineveniți la Ambasada Rusiei. La 30 august 2021, Miroslav Suja, deputat al Republicii Mișcarea, s-a întâlnit cu ambasadorul rus și cu președintele comisiei pentru afaceri externe a Dumei ruse în timpul vizitei sale în Slovacia.

Mișcarea Republicană militează pentru ieșirea din NATO, pe care îl numește „o relicvă a Războiului Rece și o sursă de tensiune militară și conflict în lume”.

Potrivit partidului de extremă dreapta, principala cauză a conflictului din Ucraina nu a fost agresiunea rusă, ci mai degrabă „extinderea Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) către Federația Rusă”, precum și „agresiunea de lungă durată a guvernului ucrainean față de minoritatea rusă din est”, reflectând propaganda Kremlinului

Polonia, Konfederacja/Confederația

Partidul polonez creat în 2018, înaintea alegerilor europene din 2019, are poziții anti-islam, anti-avort și anti-gay.

Adoptând un ton mercantilist care amestecă vederi de extremă dreapta cu libertarianismul, artidul susține că Polonia a fost mult prea generoasă în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei și refugiaților ucraineni. Formațiunea politică recurge în principal la tema economică când pledează pentru închiderea frontierelor și respingerea mecanismului UE de relocare a migranților. Astfel, migranții sunt prezentați ca fiind în primul rând muncitori ieftini.

Partidul nu se opune stopării ajutorului pentru Ucraina – în condițiile în care societatea poloneză este puternic anti-rusă – dar condiționează livrarea de arme și bani de obținerea unor contracte garantate pentru reconstrucția postbelică. În cazul în care Ucraina refuză să ofere astfel de garanții, ei susțin că Polonia ar trebui să renunțe la cooperare.

Ungaria, partidul Patria Noastră

Partidul ”Patria noastră” a fost fondat în 2018 de foști lideri ai Jobbik și respinge orice drepturi pentru minoritățile sexuale.

Dóra Dúró, vicepreședinte al partidului, a afirmat într-un interviu pentru postul de televiziune Russia Today că Ucraina trebuie să cedeze teritorii pentru pace. Politicianul ungar a reafirmat în acest interviu că aderarea Ucrainei la NATO poate fi realizată numai dacă Rusia aprobă acest demers.

László Toroczkai, liderul partidului de extremă dreapta Mi Hazank, a anunțat că Ungaria va revendica regiunea ucraineană Transcarpatia dacă Ucraina își va pierde statutul de stat în urma războiului.

Toroczkai a afirmat că presiunile exercitate de „finanțatorii internaționali” au condus la războiul din Ucraina, un război care ar „distruge Europa”. Potrivit lui Toroczkai, „Ucraina a fost cumpărată de BlackRock”, cel mai mare fond de investiții din lume, cu active de peste 10.000 de miliarde de dolari.

„Dacă statalitatea Ucrainei încetează să existe din cauza războiului, Mi Hazank va revendica Transcarpatia ca unic partid parlamentar”, a declarat Toroczkai.

El s-a opus aderării Finlandei și Suediei la NATO, considerând că intrarea acestora ar crește șansele de război cu Rusia.

Bulgaria, partidul Renașterea

Bulgarii din Renașterea sunt deschis pro-ruși și anti-NATO. Partidul militează de asemenea pentru ieșirea Bulgariei din UE.

Partidul extremist este condus de Kostadin Kostadinov, care a fost arestat în urma participării la un atac asupra unei comunități de romi. El a cerut ca ”gunoaiele antirusești să fie exterminate ca șobolanii”.

Și acest partid afirmă că decizia Rusiei de a invada Ucraina a fost justificată de acțiunile NATO și cer oprirea oricărui sprijin pentru Kiev.

Declarația de la Sofia, adoptată de partidul de extremă dreapta Renașterea, cere desființarea “birocrației europene” și face apel la “negocieri pașnice” pentru a evita posibilitatea izbucnirii unui “conflict major” în Europa.