Lipsa interconectării dintre țările UE e cea mai mare piedică în calea unei politici energetice mai competitive

Analiză a publicației bulgare Kapital, citată de Rador:

Îmbunătățiți infrastructura energetică și integrați piețele! Măriți capacitatea și asigurați transportul! Imediat! Așa ar arăta proiectul noului Industrial Deal la capitolul Energie, dacă ar trebui făcut un rezumat în câteva cuvinte. Dar în documentul Comisii Europene nu se spune nimic nou de fapt. Una dintre cele mai mari probleme și în acest moment este lipsa de conectivitate între diferitele piețe și lipsa capacității suficiente pe alocuri pentru conectarea de noi capacități.

La prima vedere, toate acestea pot suna abstract, îndepărtat și complet irelevant, dar rezolvarea acestor probleme va duce de fapt la o schimbare care va fi resimțită de fiecare dintre noi. Pentru că pur și simplu va duce la scăderea prețurilor la energie electrică și la o mai mare siguranță că electricitatea nu se va întrerupe în timpul următoarei furtuni.

Nici Bulgaria nu face excepție de la acest proces, deși încercările de integrare a pieței progresează mai degrabă lent. Țara investește în îmbunătățirea rețelei și a conectivității, dar în momentul de față eforturile de dezvoltare a sectorului și a noilor realități nu sunt suficiente. Dacă vorbim de rețeaua „internă”, în anumite zone din Bulgaria întreruperile de curent nu sunt o excepție, mai ales pe vreme rea.

Ultimul exemplu de acest tip a fost la sfârșitul anului 2024, când mii de abonați au fost lăsați în întuneric zile întregi, iar acum trebuie să fie compensați de societățile de distribuție a energiei electrice. Pentru aceștia, a început o verificare pentru a se stabili dacă și în ce măsură investesc efectiv în dezvoltarea rețelei și dacă o prioritate nu sunt doar orașele mari din cauza numărului mai mare de abonați și a potențialei nemulțumiri publice. Cu toate acestea, nu totul depinde de societățile energetice.

Rolul statului în persoana Operatorului Sistemului de Electricitate (OSE) este determinant pentru creșterea capacității rețelei și îmbunătățirea capacităților de transport ale acesteia – lucru care, pe lângă mult timp, necesită resurse financiare importante, care în majoritatea cazurilor sunt sub semnul întrebării.

Dar OSE lucrează și la alte proiecte, chiar mai mari, legate de construcția așa-ziselor coridoare energetice, care ar permite Bulgariei să împartă energia și să utilizeze potențialul regiunilor și diferitele tehnologii de generare a energiei electrice. Acest subiect a fost, de asemenea, unul dintre punctele importante ale Energy Summit 2025, organizat de ziarul Kapital, la sfârșitul lunii februarie. Atunci, directorul executiv al OSE, Anghelin Țacev, a vorbit pe lang despre proiectele pe care lucrează în prezent OSE – coridoarele Est – Vest și axa Nord – Sud.

În prezent, Europa este împărțită în două în ceea ce privește piețele energetice, iar acest lucru se vede în principal în prețuri, care sunt mult mai mari în regiunea de sud-est decât în Europa Centrală și de Nord – Vest. Deseori, în perioada iernii, prețul energiei electrice pentru întreprinderile din Bulgaria este de câteva ori mai mare decât cel din Germania, de exemplu, care are un arsenal serios de turbine eoliene în Marea Nordului. Totuși, primăvara și toamna se observă și efectul opus, unde lipsa vântului în Europa de Nord face să crească prețurile, în timp ce aici soarele strălucește puternic.

Cu toate acestea, dacă există conectivitate și o capacitate suficient de mare, limitările privind transferul de energie între diferitele regiuni vor dispărea și atunci doar piața va fi cea care va determina prețurile. „Cred că interconectarea va avea un impact extrem de pozitiv asupra tuturor acestor probleme de reglementare pe care le avem în acest moment”, a subliniat Țacev.

Ideea inițială pentru axa Est-Vest a fost ca aceasta să pornească din partea europeană a Turciei și să treacă prin Bulgaria, Macedonia de Nord, Kosovo, Albania, Muntenegru cu punct final Italia. „După întâlnirea din Azerbaidjan a COP29 și la Forumul Energetic de la Istanbul din decembrie, proiectul a fost susținut nu doar de Turcia, ci și de Georgia și din Azerbaidjan, așa că noi i-am extins domeniul de aplicare, iar coridorul va începe acum din Azerbaidjan și „va ajunge în Italia”, a explicat Țacev.

Ideea este de a folosi energie regenerabilă din regiunea Mării Caspice, pentru a fi „livrată” până în Italia.

„Principalul obiectiv al proiectului este de a folosi diferența de fus orar dintre Azerbaidjan și Italia, care este de aproximativ patru ore. Acest lucru ne-ar permite, în timpul orelor de consum maxim, în mixul energetic să intre multă energie regenerabilă, produsă în diferitele părți ale acestui coridor”, a explicat Țacev. Și asta înseamnă și obținerea unui preț mai bun nu doar pentru Italia, ci și pentru celelalte state de pe traseu.

Celălalt coridor – de-a lungul axei Nord-Sud, prevede o conectare din Grecia, prin Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Cehia până în Germania. Scopul aici este de a angaja potențialul Europei de Sud-Est cu energia sa solară și pe cel al părții de nord-vest, caracterizat de producția de energie eoliană. Și obiectivul, din nou, este obținerea unei piețe mai echilibrate și a unor prețuri mai predictibile.

Cu toate acestea, și potențialul Bulgariei trebuie să crească. Potrivit spuselor lui Țacev, OSE se extinde rapid și digitalizează rețeaua electrică. „De asemenea, extindem și capacitatea internă a rețelei, făcând-o să treacă de la 220 KV la 400 KV, mărind astfel capacitatea de transmisie de patru până la cinci ori”, a explicat directorul ESO. De asemenea, este planificată creșterea conectivității de transmisie a țării cât mai repede posibil.

În această etapă, capacitatea transfrontalieră a Bulgariei este de peste 4.500 MW, țara fiind printre puținele state din Europa a căror capacitate de transport este egală cu sarcina orară medie anuală. „Cu toate acestea, noi credem că „trebuie mărită de cel puțin două ori”, a spus Țacev. În acest scop, se are în vedere construirea a două linii electrice noi către Turcia, o nouă instalație către Grecia, Macedonia de Nord, Serbia și încă două linii electrice – către România.

Țacev nu a precizat când vor fi finalizate acestea, cît vor costa și dacă există o finanțare asigurată, dar cu cât mai repede vor fi realizate aceste proiecte, cu atât mai repede își va recupera Bulgaria investiția, iar asta prin prețurile la electricitate. Iar asta sună mai mult decât bine pe fondul preconizatei liberalizări și a temerilor legate de prețuri mari la energie.

Conectarea piețelor nu este o sarcină ușoară, având în vedere nevoia de investiții la scară largă. Potrivit lui Țacev, o astfel de infrastructură nu ar fi putut fi realizată și îmbunătățită semnificativ doar cu instrumentele financiare și de management actuale ale CE.

În prezent, astfel de sarcini sunt implementate prin așa-numitele proiecte de interes comun (PCI) care sunt finanțate între 50 și 70% de la CE. Totuși, aceasta este o sarcină dificilă, mai ales când vorbim de cooperarea între mai multe țări, angajate pe un singur coridor – de exemplu, din Grecia până în Germania, crede el.

„Nu ne mai putem baza pe Proiecte de Interes Comun (PCI) pentru că fiecare țară are propriile sale priorități în dezvoltarea rețelelor proprii de transport. Chiar dacă o singură țară întârzie, asta pune în pericol implementarea întregului proiect și punerea acestuia în exploatare, a avertizat Țacev.

Statutul unui proiect de „interes european comun” nu îl ajută să i se acorde prioritate în instituțiile naționale – de exemplu, în evaluarea impactului acestuia asupra mediului, privind obținerea de lucruri și drepturi etc.

„Toate aceste activități preinvestiționale trebuie să se reflecte în managementul proiectului și să fie ridicate la un nivel superior, chiar dacă se întâmplă la nivel național. Acestea ar trebui să fie o prioritate, iar activitățile legate de ele ar trebui să fie coordonate în țările în care sunt dezvoltate. În caz contrar, un astfel de proiect s-ar realiza foarte greu”, a rezumat directorul OSE.

Traducerea Rador: Mirela Petrescu