Lista noilor membri CSM: magistrații apropiați de Lia Savonea versus magistrații reformiști/ Dispută privind reprezentantul parchetelor de pe lângă judecătorii

Noii membri CSM care își vor începe activitatea în 2023 au fost aleși, mai puțin reprezentantul parchetelor de pe lângă judecătorii care este încă în dispută.

Noua componență a Consiliului, potrivit unor surse judiciare.

Secția pentru judecători

Reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Daniel Grădinaru – președintele Secției Penale a ÎCCJ, după ce a fost unicul candidat. În trecut, a fost purtător de cuvânt al CAB pe vremea când instanța era condusă de Lia Savonea. Este considerat un apropiat al ”eminenței cenușii” a CSM. A făcut parte din completurile care i-a achitat pe Călin Popescu Tăriceanu, Sebastian Ghiță sau Ludovic Orban.

Președintele Secției Penale a ÎCCJ a secretizat dosarul șefei ÎCCJ, Corina Corbu, și nu a permis presei să filmeze tablourile lui Darius Vâlcov sechestrate la Muzeul de artă.

Judecătorul Grădinaru s-ar fi implicat masiv și în stabilirea completului care îl judeca pe Liviu Dragnea.

Denisa Stânișor – președintele Secției de contencios administrativ și fiscal de la ÎCCJ, numită de Secția pentru judecători a CSM dominată de gruparea Savonea.

În proiectul de candidatură, a criticat orice intenție de eliminare a pensiilor de serviciu ale magistraților. A condus completul de judecători privind dezlegarea unei chestiuni de drept care, în martie acest an, a re-interpretat decizia CJUE din mai 2021 în sensul că numirea lui Lucian Netejoru la șefia Inspecției judiciare prin OUG a Guvernului PSD nu ar fi fost politică.

Reprezentanții Curților de apel:

Liviu Odagiu – președintele Curții de Apel Alba, numit pentru un nou mandat de 3 ani în ianuarie 2022 de Secția pentru judecători a CSM dominată de gruparea Savonea. În martie 2019, judecătorul Odagiu s-a numărat printre șefii de instanțe care au criticat protestele magistraților împotriva modificărilor PSD la legile Justiției.

Membru în clubul masonic Lions Decan din Sibiu, potrivit declarației sale de interese. Din acest club a făcut parte și actualul președinte al României, Klaus Iohannis, a arătat presshub.ro.

Raluca Elena Costache – vicepreședinte CAB, este considerată și ea în sistemul de justiție ca fiind apropiată de Lia Savonea. Împreună cu judecătorul Mihai Valentin, judecătoarea Elena Raluca Costache a restituit la DNA dosarul de înșelăciune al lui Marian Goleac, fostul director de la Amenajarea Domeniului Public din Sectorul 4. Goleac a fost un om-cheie în Primăria Sectorului 4, condusă de edilul PSD Daniel Băluță. Potrivit unor surse judiciare, instanța a dispus restituirea în baza deciziei CCR nr. 231 din 6 aprilie 2021 potrivit căreia un procuror DNA nu mai poate să continue ancheta în dosarele disjunse. Detalii aici.

Ramona Grațiela Milu – judecător la Curtea de Apel Brașov. A protestat pe treptele instanței împotriva modificărilor PSD la legile Justiției. S-a exprimat pentru eliminarea anomaliei introduse de PSD prin care s-a ajuns ca pensia magistraților să fie mai mare ca salariul. Criticată de publicațiile care susțin inculpații.

Reprezentanții tribunalelor în CSM:

Laura Radu – președintele și purtătorul de cuvânt al Tribunalului București, cea mai mare instanță din țară. În 2020, a protestat împotriva tăierii pensiilor de serviciu ale magistraților.

Mihai Ghica – judecător la Secția penală a Tribunalului Cluj. Membru FJR, lider al protestelor magistraților împotriva modificărilor PSD la legile Justiției. L-a condamnat la 5 ani de detenție pentru corupție pe primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș. S-a exprimat pentru un aviz al Comisiei de la Veneția la desființarea Secției Speciale și re-înființarea ei sub un alt format și nume. Criticat de publicațiile care susțin inculpații.

Reprezentanții judecătoriilor in CSM:

Claudiu Drăgușin – judecător la Sectorul 4 București. A deținut mai multe funcții în aparatul executiv precum consilier în cadrul Direcţiei juridice a Secretariatului General al Guvernului sau consilier relaţii III în cadrul Direcţiei Agentului Guvernamental CEDO din Ministerul Afacerilor Externe. Este considerat apropiat de fostul președinte CSM, Bogdan Mateescu. Membru FJR. A semnat memorii pentru independența justiției.

Alin Ene – președintele Judecătoriei Ploiești, considerat omul de care ar depinde majoritatea reformistă și anti-savonistă din noul CSM. A făcut din Judecătoria Ploiești o preferată a internauților prin postările amuzante prin intermediul cărora sunt explicați termenii rigizi din lumea juridică ori diverse situații din activitatea magistraților. A semnat memorii pentru independența justiției.

Secția pentru procurori

Reprezentantul Parchetului Înaltei Curți:

Daniel Horodniceanu – fost șef DIICOT, protestatar împotriva modificărilor PSD la legile Justiției, membru al unei asociații de procurori active în acest sens. Vezi detalii despre cine e Horodniceanu aici.

Reprezentantul parchetelor Curților de apel:

Emilia Ion – procuror adjunct la Parchetul Curții de Apel București. Și-a învins în alegeri propriul șef, pe procurorul general al PCA București, Viorel Cerbu.

Reprezentanții parchetelor de pe lânga tribunale:

Bogdan Staicu – șeful Parchetului Tribunalului București, considerat un criminalist profesionist.

Claudiu Sandu – procuror la Parchetul județean Brașov, protestatar împotriva modificărilor PSD la legile Justiției, considerat un criminalist profesionist.

Reprezentantul parchetelor de pe lânga judecătorii:

Locul este în dispută încă între Cătălina Sântion și Sorin Lia.

Cătălina Sântion este procuror șef la Parchetului Sectorului 3 București, soția lui Marian Sântion, fost șef al DGA și procurorul DIICOT care a instrumentat primul dosar al fraților Cămătaru.

Sorin Lia este procuror șef la Parchetul Judecătoriei Corabia și co-președinte, alături de procurorul militar Bogdan Pîrlog, al Asociației Inițiativa pentru Justiție.

”Nu a fost finalizată centralizarea voturilor și mai sunt parchete unde nu a fost întrunit cvorumul, urmând a se relua votul pe data de 29.06.2022. Totuși, din numărătoarea paralelă, informală, rezultă că niciun candidat nu va întruni majoritatea, reprezentată de jumătate plus unu din voturile exprimate. În atare condiții așa cum s-a procedat în cazul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casație și Justiție în cazul desemnării pe raza Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, aplicabil fiind același text de lege, trebuie, după ce se încheie turul întâi, organizat un al doilea tur între cei doi candidați care s-au plasat pe primele două locuri”, a declarat procurorul Bogdan Pîrlog pentru G4media.ro.

Potrivit unor surse judiciare, ar fi zone unde există suspiciuni de fraudă: adunările generale ale parchetelor de pe lângă judecătoriile din județ s-ar fi ținut la sediul parchetului județean.

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media