VIDEO Bogdan Aurescu, aviz pozitiv pentru Ministerul de Externe. A promis reformă radicală în MAE, depolitizarea ambasadelor și consulatelor și păstrarea liniilor tradiționale de politică externă, plus dosare delicate cu Ucraina și Ungaria

Bogdan Aurescu, ministru propus pentru portofoliul Afacerilor Externe, a primit miercuri aviz pozitiv cu o largă majoritate în comisiile reunite ale Parlamentului. Aurescu a promis reformă radicală în minister, depolitizarea misiunilor diplomatice (ambasade și consulate), precum și păstrarea liniilor tradiționale de politică externă ale României.

El a insistat pe lărgirea parteneriatului strategic cu SUA, adâncirea integrării României în UE, consolidarea poziției în NATO și respectarea drepturilor minorității românești din vecinătate, mai cu seamă în Ucraina. De asemenea, el a menționat și Ungaria, spunând că ”nu putem să pierdem din vedere că anul viitor, pe 4 iunie, se va împlini o sută de ani de la Tratatul de la Trianon, sperăm că nu vom avea de confruntat diplomatic bilateral pe această temă cu acel prilej”.

 

A doua sesiune de întrebări:

1. Titus Corlățean face un lung expozeu despre programul de guvernare, capitolul Politică Externe. El susține că e ”o scăpare inacceptabilă” lipsa referirilor la scutul de la Deveselu. Corlățean susține că există un plagiat din programul de guvernare al PSD – partea legată de relația cu Rusia.

Răspuns Bogdan Aurescu: De ce nu e menționat sistemul NATO antirachetă. Eu m-am ocupat, am negociat acordul de amplasare a facilității AEGIS Ashore, deci știu despre ce e vorba. Cunosc chestiunea în cele mai mici detalii. Facilitatea de la Deveselu e complet operațională în 2016. Faptul că nu e menționat nu înseamnă că nu există, dimpotrivă, facem demersuri pentru apărarea sitului antirachetă, care a fost ținta unor amenințări mai mult sau mai puțin directe ale unor oficiali din Rusia, chiar președintele Putin a spus acest lucru. Nu există nici un fel de semnificație că nu apare, ci doar din rațiuni de lungime a textului.

Legat de așa-zisul plagiat: constat că în programul Cioloș există text identic cu cel din programul PSD și cu cel de acum pentru că până la urmă în politica externă trebuie să existe consens național, continuitate și predictibilitate. Predictibilitatea e cel mai important asset în politica externă.

Întrebat de Corlățean dacă MAE va interveni în procesele CEDO ale unor cetățeni români cărora le-au fost luați copiii de către autoritățile din Norvegia, Aurescu a spus: ”Mă întreb de ce nu s-a intervenit deja dacă exista această posibilitate procedurală?”

Ridicarea MCV apare în programul de guvernare. Ca să scăpăm de MCV va trebui să facem eforturi pentru a îndeplini condiționalitățile.

2. Gabriela Crețu: Cum puneți în acord afirmația că președintele este factorul de decizie în politica de externă cu articolul 102 din Constituție, în baza căruia vă aflați în fața noastră?

Răspuns Bogdan Aurescu: Rolul președintelui în politica externă e prevăzut de deciziile CCR din 2012.

3. Cum veți susține guvernul Maia Sandu?

Răspuns Bogdan Aurescu: Cu ocazia vizitei doamnei Maia Sandu la Cotroceni, președintele Iohannis a lansat ideea unui grup mixt la nivel de guverne, acceptată la Chișinău, care s-a și întâlnit deja. S-au trecut în revistă absolut toate proiectele strategice, de interconectare, iar rezultatul e o foaie de parcurs semnată pe 9 octombrie la Chișinău de cei doi miniștri de Externe. Vom merge pe fiecare punct din această foaie de parcurs. Printre elementele ridicate de guvernul Moldovei e o solicitare de 200 milioane împrumut rambursabil pentru a ajuta Moldova să cumpere gaze ca să treacă peste iarnă. E nevoie de un guvern în funcție pentru a sprijini acest efort, e nevoie de un acord interguvernamental.

 

Întrebări: (prima sesiune)

1. De ce relația cu Ungaria e menționată ultima în programul de guvernare la capitolul vecini ai României?

Răspuns Bogdan Aurescu: Nu este o intenție de a așeza Ungaria la coada listei, de altfel în prezentarea mea am început cu Ungaria, care e un partener strategic din 2002. Este un vecin foarte important, cu componente diverse, un partener comercial extrem de important (cu un sold în favoarea Ungariei și aici trebui echilibrat), din păcate constatăm un dezechilibru în ce privește investițiile, ar trebuie reglate aceste chestiuni. Știu că este în plan un forum cu accent pe IT&C, e important. De asemenea, e foarte important să se creeze o cameră de comerț bilaterală. Sunt proiecte importante în derulare, precum calea ferată rapidă București – Budapesta. Am amintit comitetul pentru minorități, din păcate nu s-a mai întrunit de multă vreme, ultimul protocol a fost semnat în 2009. Nu putem să pierdem din vedere că anul viitor, pe 4 iunie, se va împlini 100 de ani de la Tratatul de la Trianon, sperăm că nu vom avea de confruntat diplomatic bilateral pe această temă cu acel prilej.

Formatul Vișegrad 4: Relaționarea României cu acest format e una cu istorie îndelungată. La începutul anilo 90, România a încercat să se alăture acestui format, la acel moment nu a existat o deschidere pentru lărgirea formatului, cum nici azi nu există. Asta nu înseamnă că nu participăm la discuții când sunt teme de interes comun, Avem în vedere o raportare flexibilă la V4 în funcție de interesele României. Există unele poziționări ale unor state V4 care nu corespund cu viziunea României, care vrea integrare mai profundă a UE.

Formatele cele mai active la nivel central-european sunt Formatul București (9 state de pe flancul estic NATO – rezultatele au arătat eficiența acestui format co-autorat de România și Polonia), Inițiativa celor Trei Mări.

2. Norma de reprezentare a Diasporei în Parlament

Răspuns Bogdan Aurescu: Este o măsură din programul de guvernare. Am putea ajunge până la 15 parlamentari care să reprezinte Diaspora

3. Avem suspiciuni puternice privind numiri politice, mai ales la nivel de consuli, ce măsuri aveți în vedere?

Răspuns Bogdan Aurescu: E necesară regândirea modului în care se face promovarea pe grade, trimiterea la post, reîncadrarea în țară. Trebuie făcută clasificarea misiunilor diplomatice în funcție de gradul de încărcare, riscuri, numărul de români

4. Cum contracarați ucrainizarea forțată a românilor din Ucraina?

Răspuns Bogdan Aurescu: E un punct important în relația bilaterală, avem peste 500.000 de români în Ucraina. Legea educației din Ucraina a adus probleme încă din 2017. Există o comisie bilaterală. La întâlnirea recentă între cei doi președinți la New York, președintele României a ridicat în mod insistent această problemă. Există propuneri pentru anumite documente propuse Ucrainei – o declarație comună, prevederi din protocolul comun privind educația, un acord bilateral pentru a rezolva problema. Președintele Ucrainei a dat un răspuns pozitiv, a spus că va rezolva problema, rămâne să vedem evoluțiile.

5. Care e atitudinea dvs față de proiectul ”Spațiul informațional comun România – Moldova”, înființat în 2016 și abandonat, care să contracareze propaganda rusă?

Răspuns Bogdan Aurescu: Susținem proiectul, există susținere pentru Radio Chișinău și TVR Chișinău, se fac demersuri pentru punerea deplină în aplicare a acestui acord.

6. Misiunile economice ale ambasadelor, au o performanță slabă. Există o strategie pentru adresarea acestei probleme?

Răspuns Bogdan Aurescu: MAE gestionează parțial subiectul, consilierii economice sunt gestionați de Ministerul Economiei. Merită un proces serios de reflecție dacă aceștia pot trece la MAE pentru o abordare unitară pentru promovarea antreprenorilor români. E nevoie, așa cum spun ambasadele noastre, de o primenire a personalului acestui corp de consilieri economici

7. Efectul Brexit, cum vedeți adresarea problemei?

Răspuns Bogdan Aurescu: Există un proiect de OUG pentru a adresa problema unui Brexit fără acord. Rămâne aprobarea de către Parlamentul UK a acordului aprobat deja de UE. Vor fi alegeri anticipate pe 12 decembrie în Marea Britanie. Dacă se va realiza Brexit cu acord, toți cetățenii

Declarații Bogdan Aurescu despre obiectivele sale la MAE:

• Orientarea conceptuală generală – obiectivul principal al politicii externe va fi creșterea influenței pe plan extern și a profilului intenrațional al României prin consolidarea capacității de a proiecta în vecinătate și dincolo de aceasta valorile statului de drept, stabilitate și de a furniza securitate
• Politica externă trebuie să fie de consens național, caracterizată de predictibilitate și profesionalism
• Voi acționa pentru consolidarea triadei esențiale care definește politica externă a României: întărirea și extinderea parteneriatului strategic cu SUA, creșterea rolului și profilului Românie în UE și, respectiv, NATO
• Întărirea statutului european și transatlantic al României
• Dorim creșterea prezenței militare americane în România
• Cerem un calendar realist al aderării la spațiul Schengen
• Susținem politica de extindere a UE
• Creșterea relevanței în NATO
• E necesară întărirea flancului estic al NATO
• Pași înainte pentru ridicarea vizelor cu SUA
• Creșterea prezenței aliaților în structurile militare de pe teritoriul României
• Parteneriat strategic cu Georgia, aprofundarea relației cu Israel și cu statele arabe
• Vom menține poziția tradițională cu privire la procesul de pace din Orientul Mijlociu și statutul Ierusalimului (ceea ce înseamnă că România nu va fi de acord cu mutarea capitalei Israelului de la Tel Aviv la Ierusalim – n.red.)
• Relația cu Ungaria: Va fi abordată în cadrul oferit de Tratatul de bază din 1996 şi de Declarația de parteneriat strategic din 2002, precum şi în spiritul bunei-vecinătăți și se va urmări reluarea activității Comitetului de specialitate bilateral privind minoritățile
• Cu Rusia e necesară o relație pragmatică și predictibilă, care depinde de implicarea constructivă a Rusiei în soluţionarea conflictului din Ucraina şi în redresarea balanţei strategice în Vecinătatea Estică, respectarea angajamentelor internaţionale și a dreptului internațional fiind o condiţie absolut necesară pentru intensificarea dialogului. Vom încerca să reluăm activitatea Comisiei mixte bilaterale privind Tezaurul României.
• Aderarea la OCDE e o prioritate pentru România
• Promovarea identității românilor din afara granițelor. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni va funcționa în subordinea premierului
• Vrem stimularea comisiilor mixte privind minoritățile cu alte state pentru a impune bunele practici ale României în acest domeniu
• Reformarea politicii de acordare a burselor pentru etnicii români din alte țări. E necesară o gândire a necesităților de pregătire profesională pentru comunitățile respective și o extindere a programului de succes din Ucraina și la alte comunități românești
• Eficientizarea serviciilor consulare, extinderea și modernizarea rețelei consulare. Deja avem cea mai extinsă rețea din UE
• E necesară o reformă internă serioasă a MAE. E nevoie de consolidarea corpului de elită a diplomaților. E necesară depolitizarea. Dacă ne uităm la compoziția personalului, e necesară reducerea detașărilor din alte instituții
• MAE are nevoie de alt sediu, actualul e periculos pentru viața și sănătatea personalului. E nevoie de renovarea sediilor misiunilor diplomatice ale României

Foto: InquamPhotos / Octav Ganea