VIDEO Cătălin Predoiu anunță amânarea reparării legilor justiției și a Codurilor penale până după alegeri, fie anticipate sau la termen / „În ultimii ani, crima organizată s-a modernizat mai mult decât parchetele”

Cătălin Predoiu, propus ministru al Justiției în Guvernul Orban 2, a fost audiat în comisiile Parlamentului, fiind avizat negativ. Predoiu a anunțat amânarea inițierii proiectelor pentru repararea legilor justiției și a Codurilor penale, modificate în guvernarea PSD-Dragnea, până după alegerile parlamentare, fie anticipate sau la termen.

În finalul audierii, Cătălin Predoiu a primit un aviz negativ, cu 26 de voturi „pentru”, 37 „împotrivă” și 10 abțineri.

G4Media.ro a transmis LIVE cele mai importante momente și declarații.

Întrebări și răspunsuri:

– Cum justificați încălcarea legii, potrivit căreia ordonanțele de urgență se adoptă numai cu avizul Consiliului Legislativ?

Guvernul la momentul ședinței se afla în următoarea situație. Pe de o parte era moțiunea de cenzură care a și lăsat. În dreapta avea o serie de probleme lăsate moștenire foarte grele, iar în stânga prăpastia dacă nu rezolva aceste probleme.

E o problemă la nivel de proceduri și la nivel de legi, care nu țin cont de realitate.

Este lege, dar nu are sancțiune.

Guvernul nu a făcut altceva decât să urmeze o cutumă urmată de toate guvernele din ultimii 30 de ani. La finalul ședinței de guvern, proiectele care nu aveau aviz să fie transmise pentru aviz. Așa au făcut și guvernele dvs. și cele de dinainte. Pentru că Consiliul Legislativ era pregătit să emită avizele. Elementul de noutate este de ce de la numire și până când a căzut Guvernul nu au fost emise avizele.

Ședința s-a terminat târziu, Consiliul Legislativ nu mai funcționa și a doua zi, timp de șase ore, până când Guvernul a căzut, nu a venit niciun aviz, asta este problema.

Toate guvernele au dat ordonanțe.

Guvernul Orban nu a făcut nimic din ce nu au făcut guvernele anterioare, din cauza necorelanțelor legislative.

– OUG privind alegerile anticipate a fost adoptată prin consens sau prin hotărârea premierului?

În Guvern nu se votează. Nu există fisuri în Guvernul Orban.

– Ce poziție aveți față de pensiile de serviciu ale magistraților?

Am trimis la Parlament un punct de vedere, în acord cu premierul, care mi-a dat libertatea de a avea un punct de vedere diferit față de grup și am arătat în 15 puncte de ce soluția luată de Parlament nu a fost benefică. Nu poți să te uiți la o pensie de două ori cât salariul, dar nici nu poți să afectezi statutul magistraților.

– Stelian Ion: Concluzia că Secția specială ar trebui desființată a fost trasă de predecesoarea dvs., dna Ana Birchall și mă miră atitudinea colegilor din PSD, care se dezic de propriul ministru. Noi ne dorim desființarea Secției. Însă un echilibru e necesar, extrema cealaltă e atinsă de proiectul de lege pe care l-ați înaintat CSM. S-a creat acolo o imunitate specială a magistraților, pe care nu și-au dorit-o, au criticat-o și s-a creat o putere foarte mare în persoana procurorului general, în pixul căruia va atârna soarta tuturor magistraților anchetați. După ce ați văzut semnalele din spațiul public puteți trage concluzia că a fost o propunere neinspirată?

Instituțiile internaționale ne-au recomandat să adoptăm un sistem legislativ de numire a procurorilor de rang înalt care să reducă factorul politic. Rapoartele MCV ne-au cerut foarte clar ca până la modificarea legislației să se țină cont de avizul negativ al CSM. V-am solicitat public să retrageți numirile pentru care s-a primit acest aviz negativ. 

– Legat de SIIJ, s-ar putea să vă surprindă răspunsul. În niciun caz criticile respective nu au fost neașteptate, au fost anticipate. Există două opinii foarte clar separate. Acest proiect a conținut pe lângă ideea de bază, desființarea SIIJ și revenirea la competența DNA, și două filtre pentru a-i asigura pe cei care au în că temeri că s-ar putea comite abuzuri că există o măsură de siguranță. Ele pot fi discutate, modificate. Se va face la nivel de CSM și Parlament. E un proiect care are și aprecieri, și critici. Eu consider propunerea foarte inspirată.

În raportul MCV se vorbește ca procesul de numire a procurorilor să fie mai solid și transparent. Raportul vorbea de o procedură în curs. Atunci când se referă la nevoia de a modifica legea sau de a face proceduri mai robuste, avea în vedere procedurile anterioare. Ministerul a inițiat proceduri pe care le-a făcut transparente. E absurd să discuți de eficiență a Ministerului Public când toate posturile de vârf sunt ocupate de interimari. Nu mai putem să așteptăm un an.

Decidentul trebuie să țină cont de avizul CSM. Decidentul este președintele României.

Eu cred în procurorii pe care i-am propus şi o să îi apăr după ce se închide procedura, indiferent cum se va închide procedura. O să spun şi eu atunci câteva puncte de vedere, inclusiv cu privire la acest aviz, dar nu o fac acum pentru că respect Consiliul, respect procedura, aştept să decidă domnul preşedinte.

– Florin Iordache: OUG 23, care poartă avizul MJ, prezintă niște chestiuni deosebit de grave – în instanță trebuie să se judece într-o anumită perioadă de timp, 30 de zile și dacă nu se încadrează constituie abatere disciplinară. Nu există avizul CSM, care era obligatoriu. 

Am fost colegi aici în comisie când o parte din asociațiile din justiție au argumentat de ce e nevoie de Secția specială. A fost aviz negativ al CSM când era vorba de direcție, dar secția a fost susținută.

Am avut discuții legate de o problemă reală, faptul că în instanțe trenează foarte mult cazurile pe fonduri europene. Există o statistică, cu sute de milioane de euro a fondurilor pierdute din cauza perioadelor lungi a proceselor. Le-am explicat colegilor schemele de personal, logistica, supraîncărcarea instanțelor. Mi-au spus că vor veni cu o inițiativă cu suplimentarea personalului instanțelor. Am avut o primă discuție informală la nivelul CSM, am găsit deschidere acolo. Din contextul pe care îl cunoașteți s-a accelerat această procedură și am fost în guvern și situația fie să blochez această inițiativă și să privez instanțele de o suplimentare de personal pentru că nu era avizul CSM, fie să suplimentăm aceste posturi. Știm că nimic din ce privește sancțiunile disciplinare nu diferă față de ce este în lege. Știind că mai mult câștigăm pentru sistemul judiciar.

– În calitate de deputat PNL veți da vot Guvernului Orban?

Anticipez că vorbiți de Guvernul Orban 4 și da, îl voi vota după alegeri.

– 4 asociații de magistrați au trimis o scrisoare la Comisia Europeană în care acuză o campanie de dezinformare față de Secția specială. De ce vreți să desființați această secție considerată de magistrați o formă de protecție față de interferențele serviciilor? 

Asociațiile nu pot fi asimilate cu noțiunea de magistrați, nu știm câți membri au. CSM s-a pronunțat în defavoarea Secției. Această secție a fost teoretic înființată pentru a combate infracțiunile din justiție. nu trebuie să intri în detalii tehnice ca sa-ți dai seama că un număr de procurori cantonați în București ar putea să combată infracțiuni la 500 sau 200 km. Ca să reformez secția, ar trebui să avem extensii în teritoriu. Asta ar însemna sedii, scheme de personal etc. Ar însemna să constituim încă un parchet în paralele cu cele existente, iar în Ministerul public avem 800 de locuri vacante, o mare nevoie de investiții. Cum ar fi să n-am schemele de personal acoperite în parchete, dar să pun pe hârtie alte birouri.

Secția a fost constituită nu să combată infracțiunile. Secția nu își poate îndeplini misiunea.

Obiectivele lui Cătălin Predoiu:

• Legile justiției și Codurile penale: Îmi mențin opțiunea de a nu le discuta în plină perioadă electorală, iar substanța dezbaterilor poate fi afectată
• Vă solicit să amânăm aceste discuții până la încheierea campaniei electorale și a alegerilor, fie anticipate sau la termen.
• Dar nu vom pierde timpul la Ministerul Justiției, ci vom lucra în grupuri tehnice.

Alte obiective:

• Schemele de personal din justiţie sunt incomplet acoperite, avem instanţe şi parchete care lucrează în condiţii imobiliare precare, dotările tehnice, de la birotică, la mijloace tehnice de anchetă, lipsesc. Bugetul de investiţii al Ministerului Justiţiei este acoperit în proporţie de 21% pe 2020. Desigur, vor urma rectificări, dar totuşi e de reţinut.
• În acest timp, grupurile organizate de infractori se dotează cu tehnică, de la aparatură de bruiaj la drone şi microfoane ambientale pentru a preveni şi paraliza acţiunea echipelor de anchetă, ceea ce este grav. În ultimii ani, crima organizată s-a modernizat mai mult decât parchetele.
• Devine legitimă întrebarea: ce fel de stat vrem să fim?
• Din 153 de măsuri prevăzute în strategia până în 2020, doar 24% au fost realizate.
• Trebuie să eficientizăm aplicarea legilor și gestionarea banului public. Rezultatele depind și de cât investești în justiție, nu numai în salarii, ci și în infrastructură.
• E nevoie de ordine în sistemul de salarizare din justiție. E nevoie de o lege salarială destinată exclusiv puterii judecătorești, corelată cu întreg sistemul de salarizare din sistemul public.
• Pensionările anticipate au devenit o vulnerabilitate pentru justiție.
• Rețeta succesului: legi clare, investiții și oameni pregătiți profesional și psihologic.

Cătălin Predoiu face un bilanț al celor trei luni de mandat și explică poziția sa față de abrogarea recursului compensatoriu:

• Am primit o infogramă de la Consiliul Europei legată de îngrijorarea foarte mare legată de iminenta abrogare a recursului compensatoriu și persistența condițiilor precare din penitenciare, sub standardele CEDO.
• Ca urmare, am dat semnalul public că n u putem abroga recursul compensatoriu fără să punem altceva în loc. Acest mesaj a fost bine ăprimit la Strasbourg, dar a fost distorsionat politic în țară. Personal, ca deputat am votat pentru abrogare. Personal am fost la Strasbourg unde s-a schimbat din sală textul din rezoluție într-o recomandare.
• Întors în țară, am elaborat măsurile pentru îmbunătățirea condițiilor din penitenciare.
• Am trimis o scrisoare la CEDO în care am descris parcursul. Ieri am primit un răspuns încurajator

CSM:

• Inițial am decis să nu votez împotriva alegerii președintelui CSM, pentru a nu genera un blocaj.
• Am optat în prima fază să nu votez în plen nici pentru validarea candidaturii, pentru că ar fi rezultat că un factor politic a decis alegerea.
• Am dat timp membrilor magistrați din CSM să ajungă la o majoritate.

SIIJ:

Desființarea Secției rămâne un obiectiv. Am promis că nu voi face desființarea prin OUG, ceea ce am și făcut. Am inițiat însă un memorandum aprobat în Guvern, pe baza căruia am elaborat un proiect de lege care a fost trimis spre avizare la CSM.

 

Cătălin Predoiu: Îmi cereți un lucru care încalcă procedurile. Doar nu credeți că mișcăm hârtii pe bază de SMS-uri. Aceste avize pot fi cerute la SGG și la inițiatori.

Pentru majoritatea dintre OUG-uri au fost emise avize.

Șerban Nicolae: Dle ministru, rugămintea este să dispuneți subordonaților să ne trimită copii ale avizelor pentru OUG adoptate în ședința din 4 februarie, dacă ele există.

Întrebare – Pentru câte din cele 25 de ordonanțe emise în miezul nopții ați dat aviz?

Cătălin Predoiu: MJ este în imposibilitatea procedurală de a le pune la dispoziția oricărui solicitant, fără o avizare a Secretariatului general.

În legătură cu precedentul invocat, știu că nu a fost vorba despre un simplu aviz.

În plus, în funcție de obiectul de reglementare, se cere sau nu avizul MJ. Potrivit legii, avizul MJ nu este obligatoriu pentru nici un act normativ.

Șerban Nicolae: Pe niciuna dintre OUG discutate azi la Comisia juridică, inclusiv una referitoare la alegeri, nu se găsea contrasemnătura ministrului Justiției, nici nu se face referire la avizele ministerului. Vă amintesc că un fost coleg al dvs., Tudor Chiuariu, a fost condamnat cu suspendare pentru că a adoptat un act normativ fără a avea avizul compartimentului de specialitate.

Cătălin Predoiu: Ministerul justiției începe să fie pus într-o situație foarte delicată, pentru că aceste avize ridică o serie de probleme juridice. A le consulta fără a vedea modificările care au fost aduse poate induce în eroare.

Avizele sunt o bază de discuție până la adoptarea actului normativ. Ar fi irelevent să citiți doar avizul.

Cel care privește comunicarea de la Ministerul Justiției poate să tragă concluzia că problema de drept a rămas în suspensie. Ceea ce trebuie consultat este actul normativ publicat în Monitorul Oficial.

Robert Cazanciuc (PSD) cere discutarea avizelor date de Ministerul Justiției pe ultimele ordonanțe de urgență – dacă s-au dat, câte s-au dat – și suspendarea ședinței până sunt primite avizele de la MJ.

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea