Criza din Ucraina: Explozia mașinii unui lider separatist în Donețk / Moscova repatriază cetățenii ruși din Donbas și susține că Ucraina comite un ”genocid”

Zona de conflict din estul Ucrainei a cunoscut vineri cel mai intens bombardament de artilerie din ultimii ani de zile, guvernul de la Kiev și separatiștii proruși, aruncând vina unii pe ceilalți pentru agravarea situației. Țările occidentale consideră că bombardamentul, care a început joi și s-a intensificat vineri, face parte dintr-un pretext de invadare. Liderii celor două provincii separatiste din estul Ucrainei au anunțat vineri civililor către sud-estul Rusiei, invocând o presupusă intensificare a atacurilor ucrainene.

Ora 22.41: Premierul italian Mario Draghi a declarat vineri că potențialele sancțiuni împotriva Rusiei pentru invadarea Ucrainei ar trebui să nu includă importurile de energie, potrivit CNN. El a spus că Italia e dependentă de importurile de gaze

Ora 21.55: ”În Donbas are loc un genocid (împotriva rușilor – n.red.)”, a declarat vineri purtătoarea de cuvânt al Ministerului rus de Externe. Ea nu a adus nici o dovadă

Ora 19.50: Presa americană: Rusia face liste cu liderii ucraineni ce vor fi ținte pentru asasinate sau arestări în cazul unei invazii

Ora 18.58: Separatiștii pro-ruși din Donețk anunță că mașina unui șef al poliției a fost aruncată în aer. Nici o victimă

Ora 18.20: Președintele Joe Biden va avea o conferință de presă vineri la ora 23.00

Ora 17:57: Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat vineri că intensificarea ciocnirilor în derulare în estul Ucrainei reprezintă „un scenariu de provocări” conceput de Rusia pentru a justifica un atac asupra Ucrainei, relatează AFP.

Evenimentele din ultimele 24-48 de ore „fac parte dintr-un scenariu deja în derulare, care constă în crearea de provocări false, apoi în a răspunde la aceste provocări şi, în cele din urmă, în a comite o nouă agresiune împotriva Ucrainei”, a acuzat Blinken într-un discurs la Conferinţa de Securitate de la Munchen.

„Deşi facem tot ce ne stă în putere pentru a transmite clar că există o cale diplomatică” la această criză gravă între Occident şi Rusia, „suntem profund îngrijoraţi de faptul că nu aceasta este calea în care s-a angajat Rusia”, a spus şeful diplomaţiei americane.

Blinken a formulat acuzaţii similare joi în Consiliul de Securitate al ONU.

UPDATE 17:41: Preşedintele francez Emmanuel Macron a făcut apel vineri, la Bruxelles, la „încetarea acţiunilor militare” care „s-au înmulţit” în estul Ucrainei unde „presiunea militară rusă nu slăbeşte”, relatează Reuters.

„Situaţia este extrem de îngrijorătoare” şi s-a soldat „în ultimele ore cu mai multe victime, din câte se pare”, a declarat el. „Nu avem probe ale unor dezangajări militare ruse în acest stadiu”, le-a spus preşedintele francez jurnaliştilor la finalul summitului UE-Uniunea Africană.

„Bombardamentele în zona de conflict au fost reluate. În primul rând, facem apel la încetarea acestor acţiuni militare şi la o dezescaladare rapidă, în al doilea rând, la reluarea negocierilor constructive, pentru că noi continuăm să spunem că prin dialog poate fi soluţionată această situaţie”, a adăugat el.

„Salut declaraţiile preşedintelui Putin, dar dacă vrei să fii un partener fiabil, este mereu bine ca acţiunile să fie conforme cu declaraţiile. Prin urmare, vrem să putem avea elementele concrete care le urmează”, a mai spus Emmanuel Macron.

Făcând apel la „păstrarea calmului”, Macron a reamintit că „următoarele ore vor da naştere unei coordonări strânse între aliaţii europeni şi americani”, o videoconferinţă fiind prevăzută vineri între preşedintele american Joe Biden şi mai mulţi lideri europeni.

UPDATE 17:32: Armata ucraineană a actualizat bilanțul bombardamentelor lansate de separatiștii proruși în Donețk și Lugansk. Astfel, în cursul zilei de vineri, până la ora 14:00, au fost raportate 53 de încălcări ale regimului de încetare a focului, dintre care 41 de atacuri au fost efectuate folosind armament interzis de acordurile de la Minsk.

UPDATE 17:29: Președintele Vladimir Putin a acuzat vineri Ucraina de presupuse ”încălcări sistematice și pe scară largă” ale drepturilor omului împotriva minorității ruse, transmite BBC. El a făcut acuzațiile fără să aducă dovezi în acest sens, într-o conferință de presă la Kremlin.

Occidentul a avertizat că protejarea cetățenilor ruși ar putea fi argumentul Kremlinului pentru atacarea Ucrainei. Antony Blinken, secretarul american de Stat, a declarat joi la Consiliul de Securitate al ONU că Rusia va inventa astfel de motive pentru a justifica un atac în Ucraina.

Putin a mai spus la conferința de presă comună cu dictatorul belarus Alexandr Lukașenko că ar fi dispus la negocieri cu liderii occidentali, dar i-a acuzat că ignoră garanțiile de securitate cerute de Rusia.

UPDATE 16:46: Liderul autoproclamatei Republici Populare Lugansk a anunțat, la rândul său, evacuarea civililor din provincie spre Rusia, după un anunț similar al liderului din Donețk.

Leonid Pasechnik, cel mai înalt oficial din Republica Populară Lugansk, a declarat într-un comunicat că „din cauza escaladării tensiunii pe linia de contact, am ordonat șefilor teritoriilor Republicii să asigure evacuarea organizată a populației. (…) și ajutați populația în drumul spre punctele de trecere la frontieră”.

Pasechnik a spus că „Federația Rusă este pregătită să ofere o primire organizată și cazare pe teritoriul său pentru locuitorii Republicii Populare Lugansk”.

„Încă o dată, fac apel la toți bărbații care sunt capabili să țină armele în mâini, să-și apere pământul”, a adăugat Pasechnik.

El a acuzat forțele ucrainene că au încălcat regimul de încetare a focului de 29 de ori în ultima zi și a enumerat 13 orașe despre care a spus că au fost bombardate.

UPDATE 16:26: Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a acuzat vineri Rusia de „dezinformare” cu privire la informațiile răspândite pe canale de comunicare ruse, potrivit cărora Kievul ar pregăti presupuse atacuri și sabotaje asupra fabricilor chimice din Donbas.

„Respingem categoric rapoartele rusești de dezinformare cu privire la presupusele operațiuni ofensive ale Ucrainei sau acte de sabotaj în instalațiile de producție chimică.

Ucraina nu desfășoară și nu planifică astfel de acțiuni în Donbas. Suntem angajați pe deplin doar soluționării conflictelor diplomatice”, a scris Kuleba, într-o postare pe Twitter.

UPDATE 15:49: Liderul separatist al autoproclamatei Republici Populare Donețk, Denis Pushilin, a anunțat evacuarea locuitorilor din regiune către sud-vestul Rusiei, acuzând o presupusă creștere a bombardamentelor, relatează Reuters, RIA și Interfax.

Anunțând mișcarea pe rețelele de socializare, Pushilin a declarat că Rusia a fost de acord să ofere cazare pentru persoanele care părăsesc Donețk și că femeile, copiii și persoanele în vârstă ar trebui să aibă prioritate.

Nu a existat niciun comentariu imediat din partea oficialilor ruși sau de la Kiev, iar un martor Reuters din capitala regiunii Donețk a spus că nu există încă semne de evacuare.

„Începând de astăzi, 18 februarie, a fost organizată o evacuare centralizată în masă a populației către Federația Rusă”, a afirmat Pușilin. „Femeile, copiii și bătrânii trebuie să fie evacuați mai întâi”, a mai spus el.

Liderul pro-rus susține că evacuarea rezidenților din Donbas are loc din cauza presupuselor atacuri ale armatei ucrainene în regiunea separatistă.

Într-un videoclip realizat de RIA și postat pe Twitter, se pot auzi sirene în Donețk.

Pe de altă parte, Ucraina acuză Rusia și separatiștii că au încălcat acordurile de la Minsk pentru încetarea focului.

Aliații occidentali acuză la rândul lor Rusia că încearcă să își justifice o eventuală invazie în Ucraina prin presupuse atacuri ale Kievului asupra rezidenților din Donbas.

UPDATE 14:52: Armata ucraineană a actualizat bilanțul bombardamentelor lansate de separatiștii proruși în Donețk și Lugansk. Astfel, în cursul zilei de vineri, până la ora 14:00, au fost raportate 45 de încălcări ale regimului de încetare a focului, dintre care 34 de atacuri au fost efectuate folosind armament interzis de acordurile de la Minsk.

UPDATE 14:41: Statele Unite susțin că numărul trupelor rusești la granițele Ucrainei este semnificativ mai mare decât se știa anterior, ajungând până la 190.000 de militari staționați „în și în apropierea Ucrainei”, relatează The Guardian.

Michael Carpenter, ambasadorul SUA la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), a afirmat vineri în timpul unei declarații la o reuniune a OSCE că numărul este posibil să se fi dublat de la sfârșitul lunii trecute.

„Estimăm faptul că Rusia a acumulat probabil între 169.000 și 190.000 de trupe în și în apropierea Ucrainei, comparativ cu aproximativ 100.000 la 30 ianuarie”, a afirmat Carpenter.

Spunând „în și aproape” este probabil ca ambasadorul Carpenter să se refere la zonele din estul Ucrainei controlate de separatiști susținuți de ruși.

„Aceasta este cea mai importantă mobilizare militară din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial”, a adăugat diplomatul american.

Cifrele oferite de SUA includ separatiștii susținuți de Rusia, ceea ce explică de ce numărul trupelor este semnificativ mai mare.

„Această estimare include trupele militare de-a lungul graniței, în Belarus și în Crimeea ocupată – Garda Națională Rusă și alte unități de securitate internă desfășurate în aceste zone –  și forțele conduse de ruși în estul Ucrainei”, a precizat Michael Carpenter.

UPDATE 14:17: Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a calificat drept o „provocare” refuzul Kievului de a purta un dialog direct cu provinciile separatiste Donețk și Lugansk, relatează vineri agenția TASS.

„Am subliniat lipsa de alternativă la îndeplinirea acordurilor de la Minsk în integralitatea lor şi în etapele prevăzute. Desigur, noi am subliniat îngrijorarea noastră serioasă cu privire la faptul că Kievul continuă să declare că nu va purta un dialog direct cu Doneţk şi Lugansk. Aceasta este o provocare directă şi un refuz direct de a îndeplini acordurile de la Minsk„, a declarat Lavrov în cadrul conferinţei de presă susţinute la finalul întrevederii sale cu omologul grec, Nikos Dendias.

De asemenea, Lavrov a declarat că deocamdată Rusia şi SUA nu au avansat prea mult în problemele principiale ce ţin de securitate. „Corespondăm cu colegii americani. Am reacţionat la răspunsul lor la iniţiativele noastre din decembrie. Deocamdată am avansat puţin în problemele principiale. Vom insista tocmai asupra unei abordări complexe, (…) asupra bazei conceptual-politice”, a insistat el.

Serghei Lavrov a mai spus că el şi secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, sunt interesaţi în organizarea unei noi întrevederi pentru a discuta asupra garanţiilor de securitate. „Am convenit cu secretarul de stat Antony Blinken că atunci când Rusia îşi va trimite documentul şi ei vor lua la cunoştinţă modul în care vedem noi situaţia, el va fi gata să aibă o întrevedere (cu Lavrov). Ambii suntem interesaţi în aceasta. Acest lucru corespunde intereselor şi planurilor noastre”, a adăugat şeful diplomaţiei ruse.

UPDATE 13:55: Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat vineri că Washingtonul observă „mai multe” forțe rusești deplasându-se în regiunea de graniță cu Ucraina, în ciuda anunțului Moscovei privind retragerea parțială a trupelor, transmite AFP.

„Deși Rusia a anunțat că își mută forțele înapoi în garnizoane, încă nu am văzut asta. De fapt, vedem mai multe forțe care se deplasează în acea regiune, acea regiune de graniță”, a spus Austin, la Varșovia, alături de ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak.

Anterior, șeful Pentagonului a afirmat joi că SUA au observat că Rusia îşi constituie rezerve de sânge, îşi deplasează gradual trupele tot mai aproape de graniţa ucraineană şi suplimentează numărul avioanelor de luptă în acea zonă, a declarat joi secretarul american al apărării, Lloyd Austin, care a negat din nou că până în prezent ar fi început retragerea parţială a trupelor ruse de acolo anunţată de Moscova.

”Îi vedem transferând acolo mai multe avioane de luptă şi auxiliare. În vedem sporindu-şi pregătirea în Marea Neagră. Îi vedem chiar stocând rezerve de sânge”, a spus şeful Pentagonului la sediul NATO din Bruxelles.

”Eu însumi am fost soldat nu cu mult timp în urmă. Ştiu sigur că nu faci astfel de lucruri fără niciun motiv. Şi cu siguranţă nu le faci dacă te pregăteşti să împachetezi şi să pleci acasă”, a argumentat el.

UPDATE 12:58: Kremlinul a apreciat vineri ca fiind ”foarte îngrijorătoare” noua escaladare a violenţelor între forţele Kievului şi ale separatiştilor proruşi în estul Ucrainei, în plină criză ruso-occidentală, relatează AFP.

„Ceea ce se întâmplă în Donbas este foarte îngrijorător şi potenţial foarte periculos„, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

Totodată, Peskov a respins ideea că exerciţiile nucleare ale Rusiei vor alimenta şi mai mult tensiunile cu Occidentul, afirmând că aceste exerciţii militare sunt parte a unui antrenament de rutină şi sunt unele transparente.

UPDATE 12:47: Rusia va efectua sâmbătă exerciții militare ale forțelor nucleare cu lansări de rachete balistice şi de croazieră, sub comanda președintelui Vladimir Putin, informează TASS.

Manevrele anunţate de Ministerul Apărării de la Moscova au loc în contextul tensiunilor tot mai ridicate dintre Rusia şi Occident, provocate de concentrarea forţelor armate ruse în jurul frontierelor Ucrainei.

„Pe 19 februarie, sub conducerea comandantului suprem al Forțelor Armete Ruse, V.V. Putin, va avea loc un exercițiu planificat al forțelor strategice de descurajare, în timpul căruia vor fi lansate rachete balistice şi de croazieră”, potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Apărării, preluat de RIA.

La exercițiu vor participa Forțele Aerospațiale, Districtul Militar de Sud, Forțele de Rachete Strategice, precum și Flotele de Nod și a Mării Negre, mai precizează autoritățile ruse.

„Exercițiul forțelor strategice de descurajare a fost planificat pentru a verifica gradul de pregătire a comandei militare și a echipelor de lansare, a echipajelor de pe navele de război și de pe purtătoarele de rachete strategice, precum și siguranța armamentului forțelor strategice nucleare și non-nucleare”, se arată în comunicatul ministerului apărării de la Moscova.

UPDATE 12:38: Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a afirmat vineri că forțele armate ale Kievului nu intenționează să atace separatiștii proruși din estul țării sau să lanseze o operațiune de revendicare prin forță a peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014, potrivit AFP.

„Ucraina își intensifică apărarea, dar nu avem intenția de a conduce operațiuni militare împotriva separațiștilor din est sau (împotriva – n.r.) Crimeei”, a declarat Reznikov parlamentului ucrainean.

UPDATE 12:29: Președintele belarus Aleksandr Lukaşenko a ajuns vineri la Moscova pentru a discuta cu preşedintele rus Vladimir Putin în legătură cu durata staționării forţelor militare ruse pe teritoriul Belarusului, după ce exerciţiile militare comune se vor încheia duminică, relatează Reuters.

Exerciţiile militare ruso-belaruse, desfăşurate în perioada 10-20 februarie, se adăugă temerilor Occidentului privind o invazie rusă în Ucraina, ţară care se învecinează la nord cu Belarus.

Rusia neagă că are vreo intenţie de a ataca Ucraina. Atât Minskul, cât şi Moscova au anunţat că forţele ruse vor părăsi teritoriul belarus după încheierea aplicaţiilor militare actuale.

Însă ulterior, discursul lui Lukaşenko a lăsat deschisă posibilitatea ca forţele ruse să rămână pentru o perioadă mai lungă în Belarus.

”Indiferent ce decizie luăm mâine, aceea va fi. Dacă luăm o decizie (privind plecarea în 24 de ore, n.red.), forţele vor pleca în 24 de ore. Dacă decidem o lună, ele vor rămâne o lună. Forţele armate vor sta atât timp cât va fi necesar”, a declarat liderul belarus pentru agenţia de presă BelTa.

De asemenea, el a spus că autorităţile de la Moscova şi Minsk au convenit ca Rusia să lase muniţie în Belarus şi că ţara sa ar putea achiziţiona echipament militar din Rusia sau pur şi simplu îl va primi drept ”cadou”.

UPDATE 12:21: Ministrul ucrainean al Apărării a declarat vineri că numărul trupelor ruse din apropierea graniței Ucrainei a ajuns la 149.000 de soldați, relatează AFP.

„Urmărim diviziile trupelor ruse, care numără 129.000, iar împreună cu componentele navale și aeriene, această cifră ajunge la 149.000”, a declarat Oleksii Reznikov în plenul parlamentului din Kiev.

UPDATE 12:14: Zgomotele de obuze care explodează au răsunat vineri în apropierea unui satului Stanița din provincia Lugansk, unde o grădiniță a fost lovită în ziua precedentă, a declarat un reporter AFP de la fața locului. Peste 20 de locuințe au fost afectate joi de atacurile cu bombardamente asupra localității, inclusiv grădinița, unde nimeni nu a fost rănit grav, a declarat pentru AFP șeful organizației de ajutor Vostok SOS, Konstyantyn Reutskiy.

UPDATE 11:51: Ministrul spaniol de Externe, Jose Manuel Albares, a declarat vineri că Rusia trebuie să dezescaladarea în criza de la frontiera cu Ucraina, fiindcă NATO şi Uniunea Europeană nu reprezintă nicio ameninţare pentru Moscova, relatează Reuters.

”Nici NATO, nici UE nu au o agendă ascunsă sau interese ascunse sau ceva care nu poate fi explicat”, a spus Albares într-o declaraţie la postul de radio Onda Cero.

”Războiul este total evitabil şi inutil”, a adăugat şeful diplomaţiei spaniole.

La rândul său, ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian a apreciat că ”totul este posibil” în termeni de ceea ce se întâmplă în apropiere de frontiera Ucrainei.

”Orice este posibil, atât o invazie masivă a forţelor ruse asupra teritoriului ucrainean, cât şi discuţii diplomatice pe care le cerem de mult timp”, a declarat Le Drian pentru postul de televiziune LCI.

UPDATE 11:38: Șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a declarat vineri, înaintea conferinței anuale de securitate de la Munchen, că Rusia periclitează securitatea Europei prin „pretenţii care ţin de Războiul Rece”, informează AFP.

„Cu o desfăşurare de trupe fără precedent la frontiera cu Ucraina şi cu pretenţii care ţin de Războiul Rece, Rusia pune la îndoială principiile fundamentale ale ordinii de pace europene”, a declarat Baerbock într-un comunicat, cerând Moscovei să dea dovadă de „eforturi serioase de detensionare”.

Ţările din G7 sunt dispuse să poarte un „dialog serios” cu Rusia privind criza ucraineană, a mai spus ea, înaintea reuniunii cu omologii ei din ţările cele mai dezvoltate.

Miniştrii de externe din G7 se vor întâlni sâmbătă la Munchen. Baerbock a afirmat că ei vor transmite „un mesaj de unitate”. „Suntem gata de un dialog serios privind securitatea pentru toţi. Chiar şi paşi milimetrici către pace sunt mai buni decât paşii mari către război”, a adăugat ea, exprimându-şi regretul că Moscova nu a trimis reprezentanţi la conferinţa programată de vineri până duminică.

UPDATE 11:29: Lideri din întreaga lume se reunesc în acest weekend în Germania pentru Conferinţa de securitate de la Munchen, eveniment care va fi dominat de criza ucraineană, pe fondul temerilor Occidentului privind o invazie militară rusă în Ucraina, notează vineri Reuters şi DPA, citate de Agerpres.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, vicepreşedintele american Kamala Harris şi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg se vor afla printre demnitarii care vor lua parte la evenimentul ce începe vineri şi este supranumit ‘Davos pentru apărare’. Conferinţa este găzduită, în mod tradiţional, de luxosul hotel Bayerischer Hof din Munchen.

La conferinţă nu va fi prezentă nicio delegaţie rusă, a precizat Kremlinul săptămâna trecută, prima absenţă a ruşilor în ultimii ani, ceea ce indică gradul de degradare a relaţiilor dintre Occident şi Moscova.

Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a afirmat că evenimentul din capitala bavareză îşi ”pierde obiectivitatea şi caracterul incluziv”.

”Rusia are un interes limitat în a dialoga şi în a avea o conversaţie deschisă despre securitate în Europa. Conferinţa este un prilej pentru Occidentul politic de a arăta unitate în faţa Rusiei şi, mai general, în faţa regimurilor autoritare”, a explicat Daniela Schwarzer, expertă în cadrul Centrului Belfer al Harvard Kennedy School.

UPDATE 11:23: Rusia a transferat 10 bombardiere Suhoi Su-24 din peninsula Crimeea către baze aeriene de rezervă din alte părţi, în cadrul unor exerciţii, a anunţat vineri agenţia de presă Interfax, citând Flota militară rusă din Marea Neagră, potrivit Reuters, citată de Agerpres.

De asemenea, Ministerul Apărării rus a precizat că mai multe unităţi de infanterie mecanizată au revenit în garnizoanele lor din Daghestan şi Cecenia după încheierea exerciţiilor militare din Crimeea.

Manevrele militare ruse sunt urmărite atent după ce Moscova a anunţat că a început retragerea unor trupe de-ale sale din apropierea frontierei cu Ucraina. Însă Kievul şi Occidentul au pus sub semnul întrebării acest anunţ, afirmând că unele forţe şi echipamente militare ruse pur şi simplu par să fie înlocuite cu altele.

Separat, agenţia de presă Interfax a relatat, citând Ministerul Apărării rus, că un tren încărcat cu tancuri din Districtul militar Vest a plecat dintr-un loc neprecizat pentru a le readuce în baza lor din provincia Nijni Novgorod.

Într-o altă declaraţie, citată de agenţia de presă TASS, Ministerul Apărării de la Moscova menţionează că 30 de camioane ce transportau militari şi echipamente, tot din Districtul militar Vest, revin în bazele lor permanente după ce au participat la aplicaţii militare, fără a fi precizat locul acestora.

UPDATE 11:17: Vicepreşedintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a atenţionat că, în cazul în care criza ucraineană va continua să se amplifice, va exista foarte probabil un aflux de refugiaţi către Uniunea Europeană (UE), informează vineri dpa, citată de Agerpres.

Se estimează că între 20.000 şi mai mult de un milion de refugiaţi ar putea veni în UE, a spus Margaritis Schinas pentru cotidianul german Die Welt.

În plus, la ora actuală sunt circa 20.000 de cetăţeni europeni care locuiesc în Ucraina şi care ar putea cere ajutor pentru o posibilă evacuare, potrivit lui Schinas.

Vicepreşedintele Comisiei Europene a dat asigurări că UE este pregătită să mobilizeze un ajutor umanitar semnificativ şi să sprijine eforturile de răspuns în caz de urgenţă.

UPDATE 11:12: Președintele american Joe Biden vorbește vineri în teleconferință cu liderii României, Poloniei și ai aliaților din NATO. Un oficial de la Casa Albă a confirmat faptul că liderul de la Washington a solicitat acest apel, la care vor participa Canada, Franța, Germania, Italia, Polonia, România, Marea Britanie, alături de liderii UE și ai NATO, relatează The Guardian.

Nu a fost publicată o agendă foarte specifică a discuției, dar este de presupus că Joe Biden își va informa aliații asupra ultimelor evoluții privind acumularea de trupe rusești și a scenariilor anticipate de evoluție a crizei, așa cum președintele american a făcut frecvent în ultime perioadă. Ieri, Biden a declarat că “fiecare indiciu pe care îl avem este că rușii sunt pregătiți să intre în Ucraina, să atace Ucraina. Din informațiile noastre, credem că se va întâmpla în zilele următoare.”

De asemenea, Departamentul de Stat al SUA a anunțat joi seară că șeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, se va întâlni săptămâna viitoare cu omologul său rus, Serghei Lavrov, dacă Rusia nu invadează Ucraina.

UPDATE 11:07: Ministerul Afacerilor Externe din Bulgaria a respins apelul Dumei de Stat a Federației Ruse pentru a recunoaște așa-numitele republici populare Lugansk și Donețk, a anunțat MAE bulgar, transmite Dnevnik, citată de Rador.

Ambele regiuni s-au declarat independente de Ucraina, la scurt timp după anexarea Crimeii de către Rusia în 2014, în urma unui referendum,

În poziția Ministerului de Externe de la Sofia se arată că Bulgaria susține invariabil suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional, inclusiv în apele sale teritoriale, că nu recunoaște anexarea ilegală a Crimeii.

„Bulgaria condamnă acțiunile agresive ale Federației Ruse, care duc la o escaladare fără precedent a tensiunilor militare în Europa la nivelurile din perioada Războiului Rece și face apel pentru dezescaladare”, se arată în comunicatul MAE bulgar.

Ministerul de Externe subliniază că acțiunile parlamentului rus de recunoaștere a independenței așa-zisei „Republici Populare Lugansk” și „Republici Populare Donețk” sunt absolut inacceptabile și echivalează cu denunțarea acordurilor de la Minsk.

„Acestea nu contribuie la soluționarea pașnică a crizei, dimpotrivă – vor crește și mai mult pericolul escaladării militare”, se arată în poziția MAE bulgar.

UPDATE 10:58: Mai multe exerciții militare au loc în aceste zile în zona de nord-est a României, în baza unui plan stabilit încă de anul trecut. Aproximativ 20 de militari din cadrul Brigăzii 76 – Cercetare, Supraveghere și Recunoaștere sunt implicați într-o astfel de acțiune în județul Botoșani, potrivit Radio Iași.

Exercițiul beneficiază și de suportul unui radar de tipul TPS 77, după cum a precizat pentru Radio Iași, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale, generalul de brigadă, Constantin Spânu.

El a confirmat că toate aceste proceduri capătă valențe deosebite în contextul tensiunilor existente în partea de est a Ucrainei:

”Este vorba de un exercițiu de rutină, executat de o subunitate din cadrul Brigăzii 76 – Cercetare, Supraveghere și Recunoaștere, înzestrată cu un radar TPS 77. Acest exercițiu a început în data de 16 februarie, în zona județului Botoșani. La această activitate participă aproximativ 20 de militari din cadrul subunității. Vă spuneam că exercițiul este unul din rutină – face parte din planul cu principalele activități pentru anul în curs, plan stabilit și aprobat în anul 2021. Exerciții asemănătoare au fost executate anual în acest raion, începând cu anul 2018”, spune generalul de brigadă, Constantin Spânu.

UPDATE 10:53: Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, se va întâlni săptămâna viitoare cu omologul său rus, Serghei Lavrov, dacă Rusia nu invadează Ucraina, a anunţat joi seară Departamentul de Stat, relatează AFP, citată de Agerpres.

Antony Blinken a propus să se întâlnească cu Serghei Lavrov „în Europa, săptămâna viitoare. Ruşii au răspuns propunerii de date pentru sfârşitul săptămânii viitoare, pe care le-am acceptat, cu condiţia să nu existe o invazie rusă în Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

„Dacă invadează în următoarele câteva zile, aceasta va arăta clar că nu au fost niciodată serioşi în privinţa diplomaţiei”, a adăugat el.

UPDATE 10:49: Atacurile separatiștilor proruși în provinciile Lugansk și Donețk continuă vineri. Potrivit bilanțului prezentat de ministerul ucrainean al Apărării, până la ora 9:00 s-au înregistrat 20 de încălcări ale regimului de încetare a focului de către rebelii susținuți de Moscova, dintre care 15 de atacuri au fost efectuate folosind armament interzis de acordurile de la Minsk.

„Adversarul a atacat sisteme de artilerie cu un calibru de 122 mm, mortiere cu calibru de 120 mm și 82 mm, grenade folosind diverse sisteme, arme de luptă, infanterie și mitraliere de calibru mare.

Întregul cinism al situației este că adversarul conduce focul de artilerie din așezări și își plasează sistemele de artilerie lângă clădirile rezidențiale.

Nu există nicio pierdere printre soldații Forțelor Unite ca urmare a acțiunilor inamicului. Forțele Unite controlează situația și răspund corespunzător potențialelor amenințări din partea inamicului”, transmite armata ucraineană, într-o postare pe Facebook.

Principalele evenimente ale zilei precedente (joi, 17 februarie):

• Forțele armate ucrainene și separatiștii pro-ruși s-au acuzat reciproc pentru deschiderea focului și încălcarea acordurilor de Minsk. Separatiştii din estul Ucrainei, sprijiniţi de Rusia, au anunţat joi că armata ucraineană a deschis focul pe teritoriul controlat de ei. Acuzaţia a fost respinsă de Kiev.
• Armata ucraineană a actualizat bilanțul bombardamentelor lansate de separatiștii pro-ruși în Donețk și Lugansk. Astfel, pe întreg parcursul zilei de joi, au fost raportate 60 de încălcări ale regimului de încetare a focului, dintre care 43 de atacuri au fost efectuate folosind armament interzis de acordurile de la Minsk. Printre daunele cauzate de bombardamente se numără o grădiniță și o școală din regiunea Lugansk, precum și un sat din aceeași provincie separatistă, care a rămas parțial fără alimentare cu gaze.
• Doi soldați ucraineni au fost răniți în urma atacurilor folosind mortar și artilerie, dintre care unul se afla în luptă. Cei doi militari sunt spitalizați, starea lor fiind stabilă. Totodată, au fost răniți doi civili în urma bombardamentelor, în afară de cei trei angajați ai grădiniței Stanița din regiunea Lugansk, lovită joi de un obuz, mai arată ministerul ucrainean al Apărării.
• De asemenea, forțele ucrainene au mai detectat, pe lângă atacuri, și zborul unei drone inamice (unmmanned aircraft), despre care se consideră că ar fi de tip Orlan-10 (model rusesc).
• Misiunea Permanentă a Rusiei la ONU a distribuit între membrii Consiliului de Securitate materiale despre presupuse „crime ale armatei ucrainene folosind metode de război interzise”.
• Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, i-a acuzat pe separatiștii susținuți de Rusia că au folosit un tanc pentru a efectua focuri de artilerie în estul Ucrainei, adăugând că autoritățile au numărat, începând cu ora 15:00 (ora locală) „42 de focuri de armă în zonă”: „Inamicul a tras în teritoriile ucrainene cu artilerie grea interzisă de Acordul de la Minsk”, a spus Kuleba joi, subliniind că un tanc a fost folosit și pentru bombardamente.
• Secretarul de stat american, Antony Blinken, a prezentat joi la Consiliul de Securitate al ONU un posibil scenariu al invaziei ruse în Ucraina, care ar putea implica un fals atac terorist în Rusia, descoperirea unui cimitir fals cu ruși uciși în Donbas sau chiar un atac cu arme chimice, acte pe care Moscova le va descrie drept un „genocid”.
• Rusia a cerut din nou Statelor Unite să își retragă trupele și obiectivele militare din fostele state comuniste (printre care și România) și a amenințat cu un răspuns „tehnico-militar” dacă SUA nu vor accepta garanțiile cerute de Moscova, după cum se arată în răspunsul trimis joi de Kremlin la propunerile administrației de la Washington.
• Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, premierul britanic Boris Johnson şi NATO au avertizat joi la unison împotriva unei provocări a Moscovei pentru a justifica o intervenţie militară în Ucraina.
• Ministerul rus de Externe rus a transmis joi disponibilitatea Moscovei de a discuta cu Washington despre inspecţii la unele dintre facilităţile militare din partea europeană a Rusiei, în schimbul inspectării de către Rusia a scuturilor americane antirachetă din Polonia şi România.
• Președintele american Joe Biden a declarat joi reporterilor că Rusia va invada Ucraina „în următoarele câteva zile”, deoarece trupele și proviziile continuă să sosească la graniță, iar supraveghetorii internaționali raportează bombardamente peste linia de contact din estul Ucrainei.
• Rusia a expulzat un diplomat american, Bartle Gorman, care este adjunctul ambasadorului SUA la Moscova, iar Washingtonul urmează să reacţioneze faţă de această măsură, a anunţat joi ambasada.
• Șeful Pentagonului, Lloyd Austin, a declarat joi că Statele Unite au observat că Rusia îşi constituie rezerve de sânge, îşi deplasează gradual trupele tot mai aproape de graniţa ucraineană şi suplimentează numărul avioanelor de luptă în acea zonă.
• Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a convocat pentru vineri o reuniune specială cu participarea celor 57 de state membre, la solicitarea Ucrainei. La reuniune vor participa Ucraina, Rusia, SUA şi toate ţările Uniunii Europene, iar Occidentul se așteaptă de la Moscova să ofere informaţii în legătură cu activităţile sale militare.
• Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut joi un apel către Rusia să își retragă trupele de la granița Ucrainei. Liderul NATO a exprimat îngrijorările Occidentului privind o posibilă încercare a Moscovei de a fabrica un pretext pentru a a ataca Ucraina. Stoltenberg a precizat că NATO monitorizează îndeaproape criza ruso-ucraineană.

Sursa foto: ANATOLII BOIKO / AFP