Iohannis: ”OUG 114 arată calitatea deplorabilă a guvernării actuale. Rămâi trăznit dacă vezi preocupările unor guvernanți sau primari” / Coaliția pentru Dezvoltarea României: Vrem un pact transpartinic pentru infrastructură

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR), cea mai puternică inițiativă a mediului de afaceri, care reunește cele mai mari organizații ale investitorilor români și străini, a lansat miercuri în prezența președintelui Klaus Iohannis o Declarație în care listează cinci mari priorități adresate mediului politic. Infrastructura, aderarea la valorile europene, corectarea dezechilibrelor bugetare, transparența și dezechilibrele de pe piața muncii sunt cele cinci priorități despre care au discutat într-o dezbatere membrii CDR și Iohannis.

Atât peședintele Iohannis, cât și reprezentanții mediului de afaceri au lansat critici la adresa modului în care guvernele din ultimii ani au tratat comunitatea de business și au cerut o înțelegere transpartinică pentru a evita adâncirea decalajelor dintre România și UE.

Urmărește aici dezbaterea VIDEO:

Cele mai importante declarații:

Klaus Iohannis:

Vă doresc mult succes, sunteți foarte ambițios și optimist, sper să reușiți să mișcați lucrurile în acest sens. Această declarație a CDR concentrează așteptările legitime ale mediului de afaceri pe care îl reprezentanți. A fost un dialog excelent. Rămân alături de dvs.

Radu Florescu, viitorul coordonator al CDR:

Prioritățile mele sunt clare: să redeschidem dialogul cu guvernul. Nu vom avea aceeași părere cu guvernul, dar vrem să evităm neînțelegerile. Să începem să punem în aplicare prioritățile prezentate de colegii mei. Mă angajez să punem fundația acestui plan pe termen lung. E necesară o strategie cu priorități pe termen lung, care să nu fie modificate la fiecare ciclu electoral. CDR reprezintă cel mai bun ambasador pentru atragerea de investiții în România.

Iohannis: Impactul pe termen lung există. România a reușit să închidă aproape o sută  de dosare, cam duble decât alții. România a reușit să organizeze un summit la Sibiu care a pus bazele strategiei pentru următorul mandat. Am reuțșit să mișcpm lucrurile chiar și cu un guvern fără viziune.

Rămân două lucruri după președinția rotativă: realizările tehnice datorate multor specialiști și votul la referendum, care arată că nu doar specialiștii sunt proeuropeni, ci și românii. România nu doar că nu e țară pierdută pentru European, ci o țară profund proeuropeană.

Francois Coste: România, ancorată profund în valorile europene, e o prioritate majoră. Vedem UE ca o sursă unică de finanțare și stabilitate. Trebuie să absorbim mai bine fondurile europene pentru a accelera convergența cu UE și trebuie să respectăm strict regulile europene. Dorim ca România să contribuie pozitiv și semnificativ la Europa de mâine, la transformarea politică și administrativă.

Cum vedeți impactul pe termen al președinției române a UE?

Klaus Iohannis:

Cred că e posibil un asemenea pact pe infrastructură, cum a fost cel pe securitate. România educată încă nu a ajuns și nici nu vreau să îl transform în pact național până nu se coagulează.

Pe infrastructură nu cunosc nici un politician care spune altceva. Toți spun că e nevoie de investiții, dar până la implementare e o distanță insurmontabilă. Ați spus că marile spitale s-au realizat pe hârtie: sorry, nici măcar pe hârtie nu sunt. Sunt doar intenții.

Cred că se poate gândi un pact pentru infrastructură. Dar nu vreau să facem pacte proforma. Ca să nu menționăm situațiile în care dvs ați semnat înțelegeri cu alți guvernanți, niciodată puse în practică. Obiceiul de a face înțelegeri doar de formă nu e bun. Eu caut soluții care încep cu asumare, dar se continuă cu implementare.

Ionuț Simion, șeful AmCham, despre infrastructură:

Studiul CEO Survey arată că 62% din executivii români sunt îngrijorați de starea precară a infrastructurii din România, cu impact asupra competitivității. Anul trecut s-au dat în folosință doar 60 km de autostradă, marile spitale au fost construite doar pe hârtie, viteza pe calea ferată pentru marfă e extrem de mică

Cjeltuim fără să sădim semnițele creșterii economice viitoare. Cred că e necesar un pact privind dezvoltarea infrastructurii din educație și sănătate.

Dle președinte, credeți că este posibil un pact transpartinic în domeniul infrastructurii.

Ramona Jurubiță:

Vrem ca energiile și expertiza CDR să fie utilizate pentru strategii de viitor

Klaus Iohannis: Crearea predictibilității ar duce la rezultate mai bune și la încasări mai bune. Tacticile fiscale au mers tocmai împotirva acestei logici. Am încercat să obțin explicațiile de la diversele guverne. Asta e realitatea: oamenii nu au avut răspuns la chestiunile acestea. De ce faci un plan de afaceri? Ca să crești afacerea, să o faci mai profitabilă și eficientă. Același lucru se aplică și statului, dar a fost o totală harababură în proiectul de buget. L-am refuzat în premieră, a fost atât de prost că am refuzat să-l semnez, nu am vrut să fiu părtaș la așasa ceva, nu are legătură cu realitatea.

Oricât s-ar feri guvernanții, din când în când trebuie să publice realizările. Vedem că bugetul s-a fundamnetat pe o anumită creștere a veniturilor bugetare, care nu se produce, înțelegem de ce oamenii sunt îngrijorați. Simpla creștere economică nu e sustenabilă.

Se vede că nu a exista un plan, sau dacă a existat a fost foarte prost. Aceste lucruri se văd inclusiv la legiferare. Nu trebuie să ne imaginăm că după alegerile europarlamentare și referendum s-a schimbat comportamentul în Parlament, nu, schimbarea încă nu se produce pentru că PSD se cramponează de putere și are o majoritate toxică în Parlament. Toxicitatea constă tocmai în inadecvarea la realitate.

Florin Jianu, despre simplificarea interacțiunii cu statul:

Am preluat provocarea dvs pentru un dialog social consistent. Dar procesul legislativ precar continuă. La ora 18.00, prin câteva amendamente la Legea dialogului social în Comisia de muncă din Camera Deputaților, toate organizațiile patronale sunt scoase în afara legii. Acesta nu înseamnă un dialog social calitativ.

Am o cerere către dvs: Avem nevoie de dvs ca mediator pentru a îmbunătăți dialogul social.

Klaus Iohannis:

Eu nu îmi imaginez un concept al României de mâine fără mediul de afaceri. Noi suntem deschiși, Eu îmi doresc ca proiectul să devină unul matur, realizabil, util pentru România. Nu am nici o ambiție de a finaliza proiectul într-o lună sau două.

Disparitățile regionale: nu numai educația, ci și infrastructura joacă un rol important. Naveta e o chestiune uzuală în țările de unde proveniți. La noi, așa ceva nu e posibil din păcate. Vedeți cei care locuiți în București că o navetă de câțiva km devine un calvar pentru că infrastructura nu face față.

Nu trebuie să ne gândim doar la autostrăzi, ci toate aspectele – rutier, calea ferată, felul în care e dirijat transportul public e total deficitar. Dacă ne uităm la preocupările multor guvernanți și ale unor edili, rămâi trăznit. Se ocupă de cu totul altceva decât a face România funcțională.

Steven van Groningen:

Criza forței de muncă e o prioritate. Mediuld e afaceri a făcut recent studii privin piața forței de muncă și vă prezin câteva concluzii.

În 5 ani ani, economia va avea nevoie de 500.000 de angajați. 2 milioane de oameni activi nu sunt prinși în piața muncii. Disparitățile regionale se adâncesc. Revoluția digitală ne prinde nepregătiți, nu avem suficienți oameni pregătiți pentru digitalizare. Trebuie să răspundem rapid împreună: mediul de afaceri, sindicatem autorități, ca să stopăm decalajul.

Ce rol vedeți pentru educație, ce rol ar trebui să joace mediul de afaceri?

Klaus Iohannis:

Diaspora a fost și este în atenția ma, am spus de la început. Din păcate problemele nu s-au rezolvat nici măcar în partea banală, administrativă. Se vede că am modificat insuficient legislația privind votul, haosul s-a repetat la vot.

La noi s-a dezvoltat în ultimii ani o  perfecțiune nebănuită la fuga de răspundere. Cum să fie responsabil ministrul de Externe, doamne ferește? Eu sunt vinovat, că am organizat referendumul.

Am anunțat că voi constitui un grup de lucru la președinție. A fost înființat și în această săptămână vom finaliza documentul care va fi înaintat tuturor autorităților responsabile pentru ca acestea să-și facă treaba mai bine.

Cum putemsă-i aducem pe români înapoi? Transformând România într-o țară profund europană, dezvoltată, prosperă, cu o societate care trăiește în spiritul valorilor europene, o țară la baza căreia stă meritocrația, cu educație performantă. Sunt convins că mulți români s-ar întoarce în aceste condiții.

Mai greu e să ajungem aici. Trebuie corelată educația cu piața muncii. Parțial s-a înțeles, parțial nu. Apreciez însă multele programe-pilot pe care le-ati creat în multe locuri, care arată că se poate.

Dar unii guvernanți continuă să-și angajeze toate neamurile, tot alaiul de prin locurile de unde vin. Nu așa se fac lucrurile, ci pe bază de merit. Așa ar avea curaj să se întoarcă și tinerii din diaspora. Dar dacă ei intră în competiție directă pe criterii netransparente și nu își pot planifica cariera, nu se întorc. Oamenii încă nu se simt confortabili  pentru că societatea nu funcționează predictibil. Distorsiunea nu e introdusă de mediul de afaceri, ci de unele guverne mai puțin performante.

Dragoș Roșca:

Diaspora românească numără peste 4 milioane de oameni, o comunitate puternică, pe toate continentele, valoroasă, talentată. În ultimii ani am început să conțtientizăm impactul puternic pe care emigrația l-a avut asupra societății, asupra structurii demografice, dar și un impact direct asupra mediuuli de afaceri, confruntat cu lipsă acută.

Avem nevoie să raducem înapoi românii din Diaspora și treubie să o facem într-un cadru organizat. Diaspora a devenit o prioritate esențială pentru Coaliția pentru Dezvoltarea României. Toți ne dăm seama de nevoia de a aduce înapoi talentele plecate

Există un Minister al Românilor de Pretutindeni, sunt alte structuri, dar capacitatea de a aduce acasă românii plecați e modestă. Dimpotrivă, există un sold negativ. Întrebarea mea, domnule președinte; cum vedeți rolul președinției în relația cu autoritățile, societatea civilă, mediul de afaceri, astfel încât să construim împreună un cadru instituțional adecvat?

Ramona Jurubiță: A doua prioritate, dezechilibrele pe piața muncii. Subiect cu adevărat real, pe care trebuie să le discutăm strategic. Îl invit pe Dragoș Roșca, președinte RBLS

Klaus Iohannis:

Cred că e important de subliniat că un dialog instituțional autentic, nu simulat, a existat, cel puțin în ultimii patru ani, între dvs. și mine. Ne-am întâlnit în multe formate și am discutat aceste chestiuni. Chiar în ultimii doi ani și jumătate a fost mai dificil, cred că totuși în clasa politică încet ăncet s-a înțeles că nu se poate guverna împotriva oricărei logici economice. În nici un caz nu împotriva celor guvernați.

Pentru a scoate în evidență am formulat expres întrebările de la referendum. Știu că au fost mulți cârcotași. Răspunsul românilor a fost atât de clar, încât cârcotelile au încetat. Răspunsurile au fost atât de clare, încât politicienii au început să le ia în calcul.

OUG sunt, așa cum le spune numele, pentru situații de rugență. Acest guvern nu a înțeles încă bine. Dar dacă veți continua să le spuneți, sunt convins că lucrurile se vor înțelege mai bine.

S-a inventat ceva ce stă la baza democrației: alegeri. Românii vor putea să dea niște lecții importante politicienilor. Urmează prezidențiale, locale și generale, tot atâtea ocazii pentru români să le explice politicienilor ce își doresc, sper să o facă în număr mare

Dragoș Anastasiu:

Dialogul și transparența – un capitol la care nu am excelat în ultimii 30 de ani. Puține momente în care dialogul nu a fost mimat. Ce s-a întâmplat însă în ultimii doi ani a fost trecerea de o linie roșie, și acest lucru nu mai are voie să se întâmple. OUG 114 e unul dintre multele exemple.

Com vom face împreună ca astfel de derapaje să nu se mai întâmple? Dacă totuși se va mai trece linia roție, ajungem la a doua întrebare de la referendum, cu atacarea OUG la CCR. Sperăm să găsim împreună căile pentru ca alte instituții, în colaborare cu noi, să poată ataca ordonanțele de urgență la Curtea Constituțională

Ramona Jurubiță:

Propun să demarăm semnarea priorităților CDR. Prima este predictibilitatea mediului de afaceri. O voi discuta cu Dragoș Anastasiu, președintele Camerei de Comerț Germane în România. Vom saluta de fiecare dată măsurile benedfice mediului de afaceri, dar vom fi intransigenți dacă ne vom confrunta cu legiferarea excesivă prin OUG sau cu lipsa de transparență

Klaus Iohannis:

Mie dialogul cu dumneavoastră mi se pare de-a dreptul normal. Stimați membri ai Coaliției pentru Dezvoltarea României,

Îmi face mare plăcere să fiu astăzi alături de dumneavoastră și să vă felicit pentru modul în care doriți să vă implicați în dezbaterea politicilor publice, pentru consecvența cu care promovați nevoia de dialog în privința măsurilor guvernamentale, de calitatea cărora depinde prosperitatea noastră, a tuturor.

Cunosc prioritățile dumneavoastră, care răspund nu doar exigențelor mediului de afaceri, ci și nevoilor societății în general, neglijate, din păcate, sistematic de către autoritățile responsabile. Îmi doresc să transformăm împreună aceste priorități în propuneri de politici sănătoase pentru România.

Dumneavoastră știți cel mai bine faptul că, în economie, măsurile greșite sau falsele priorități lasă urme adânci pentru mai mulți ani. Tocmai de aceea România are nevoie, poate mai mult decât oricând, să revină la realism și la dialog fundamentat, la echilibru și responsabilitate în privința deciziilor de politică economică.

În afaceri, ca și în politică, promisiunile trebuie să fie urmate de rezultate. Am văzut cu toții deja celebrul program de guvernare al PSD, unde pe hârtie apar sute de kilometri de autostradă, investiții în școli, investiții în spitale, dar, în fapt, au rămas doar promisiuni. În schimb, nu există în acest program de guvernare vreo referire la sutele de modificări fiscale care, putem să spunem elegant, au afectat economia, sau putem să spunem că v-au dat peste cap planurile de afaceri. Iar dacă vorbim de sute de modificări, nu e o chestiune simbolică. Codul fiscal a fost modificat mai mult decât zile anul trecut. Este o contraperformanță.

Afacerile nu pot crește sustenabil dacă nu se bazează pe investiții, care să aducă dezvoltare în viitor. Același lucru este valabil și la scara economiei naționale. Însă, partidul de guvernământ a neglijat total investițiile în favoarea unei politici a efectelor pe termen scurt, ceea ce ne va costa pe toți în viitor.

Dumneavoastră ați simțit cel mai acut lipsa predictibilității și a responsabilității la nivelul decidenților, care a afectat profund calitatea mediului investițional din România. Și nimic nu este mai periculos pentru economie decât lipsa încrederii, pentru că reduce apetitul de a investi și dorința de dezvoltare.

În ultima perioadă, mediul de afaceri a fost bulversat prin măsuri hazardate și intempestive, prin accidente de decizie precum renumita Ordonanță de urgență 114, care arată calitatea deplorabilă a guvernării actuale.

Investitorii și angajatorii privați resimt acut nevoia României de modernizare și dezvoltare a infrastructurii. Și nu mă refer doar la autostrăzi, ci la tot ceea ce înseamnă un standard de viață modern pentru cetățeni: spitale, școli, căi ferate, aeroporturi, infrastructură energetică și de utilități publice, infrastructură digitală și de formare în privința industriilor viitorului, chestiune mult discutată și, în principiu, total neglijată.

În schimb, guvernele PSD care s-au perindat în ultimii ani au avut o singură mare grijă: să lupte cu justiția și să și-o subordoneze. Și, pentru a-și rezolva această problemă, au sacrificat dezvoltarea României pe termen lung. Cea mai elocventă dovadă, care demonstrează indiferența față de nevoile reale ale românilor, este neglijarea investițiilor din fondurile europene, care sunt la dispoziția noastră.

Simțim cu toții efectele volatilității și ale incertitudinii în cursul de schimb și în creșterea prețurilor, ajungând astfel la cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană. În plus, apetitul tot mai crescut al Guvernului pentru împrumuturi ne-a condus la cel mai ridicat cost al finanțării guvernamentale din întreaga Uniune Europeană.

Politica bazată pe împrumuturi pe termen lung pentru a finanța cheltuieli curente nu face altceva decât să transfere în viitor nota de plată a unei guvernări dezastruoase. Vă amintiți faptul că am retrimis bugetul spre reexaminare în Parlament. Iată că, între timp, vulnerabilitățile se adâncesc – vedeți, de exemplu, situația bugetară la nivelul administrațiilor publice, care încep să explice cum stau problemele.
Solicit Guvernului să ia măsuri de consolidare rapidă a finanțelor publice și a colectării veniturilor bugetare.

Stimați întreprinzători, un viitor care să corespundă așteptărilor românilor nu se construiește doar de către guvernanți. Sunt absolut convins că dumneavoastră, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai dialogului social, puteți avea un rol determinant în această schimbare.
Trebuie să asigurăm cadrul implicării autentice și oneste a partenerilor sociali în dezbaterea și fundamentarea deciziilor guvernamentale. Actualmente, cadrul de dialog social denotă deficiențe, discreționarism și lipsă de respect față de partenerii sociali. O demonstrează multitudinea de acte normative neconstituționale, nefundamentate, nediscutate cu cei direct vizați, dar care ajung să producă efecte distructive majore în economie.

În cadrul reuniunilor de la nivel european, inclusiv cu ocazia Summitului de la Sibiu, am reafirmat, împreună cu liderii statelor membre, imperativul consolidării economice a UE, ca sursă indispensabilă pentru prosperitatea Europei în viitor. Scrutinul din 26 mai a arătat, fără echivoc, că românii își doresc un parcurs european pentru țara noastră. Prin vot, românii au transmis un mesaj clar, proeuropean. Eu cred puternic în acest mesaj și voi întreprinde tot ceea ce este necesar pentru a face respectată voința românilor de apărare a democrației, a statului de drept și a valorilor europene.

România europeană, în favoarea căreia românii au votat, trebuie să genereze un viitor mai bun, prin implicarea tuturor. Includ aici și românii din Diaspora. Ar fi trebuit ca guvernările din ultimii ani să propună soluții concrete, reale, pentru românii din diaspora, care privesc cu speranță către țară.

Am invitat recent partidele politice să semneze un pact pentru România europeană. Doresc să adresez și Coaliției pentru Dezvoltarea României o provocare similară. Dezbateți deschis și formulați soluții concrete de îmbunătățire a cadrului de guvernanță publică. Nu mai putem permite accidente administrative de tipul ordonanțelor de urgență care, lansate peste noapte, bulversează economia și societatea.

Ramona Jurubiță, coordonator CDR:

Domnul președinte, faptul că ați acceptat dialogul public pentru noi este un semn de deschidere și transparență

Deși dialogul cu guvernul a avut de suferit în ultimele luni, am continuat comunicarea cu partidele politice deschise dialogului, cu președintele țării și cu Uniunea Europeanp

Prioritățile nostru sunt: investiții, ancorarea profundă în principiile fundamentale europene (statul de drept), reducerea deficitelor, transparență.

Suntem deschiși la dialog pentur a atinge aceste puncte