Klaus Iohannis: Nu avem date că România ar fi țintită prin vreo agresiune/ Această criză, o oportunitate istorică pentru independența de gazul rusesc/ Kamala Harris: Relația cu România este puternică și de durată, care va continua/ România a demonstrat o generozitate și un curaj extraordinare

Vicepreședinta SUA, Kamala Harris, a făcut declarații, vineri, de la Palatul Cotroceni, alături de președintele Klaus Iohannis. Este prima vizită a vicepreședintei SUA la București și are loc în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Harris a venit la București direct din Polonia, unde a efectuat o vizită similară, de reafirmare a angajamentului SUA față de statele aflate pe flancul estic. G4Media a transmis live principalele evenimente din timpul vizitei.

Principalele declarații:

Klaus Iohannis:

• Mă bucur să am ocazia să primesc pe vicepreședintele SUA, Kamala Harris. Bine ați venit!
• Îi mulțumesc pentru prezența în România în momente de cumpănă pentru securitatea euro-atlantică;
• Confirmă soliditatea parteneriatului transatlantic și atașamentul SUA pentru România;
• Am transmis aprecierea României pentru leadershipul SUA în acest context complicat;
• Dialogul continuu SUA cu România au avut o contribuție esențială la răspunsul unitar și puternic internațional la acțiunile Rusiei. A fost un răspuns ferm și prompt în privința sancțiunilor contra Rusiei și măsurile privind alianța NATO;
• Doamna Harris a reconfirmat angajamentul deplin al SUA pentru articolul 5 din tratatul NATO. Acest articol cuprinde esența și spiitul NATO și garantează că orice încercare de a afecta securitatea unui stata NATO va primi răspuns prompt și decisiv al întregii Alianțe;
• NATO va acționa fără ezitare pentru apărarea fiecărui stat aliat, inclusiv a României;
• E un scenariu pe care toți dorim să îl evităm. Dar noi, ca aliați, nu vom ceda nici un milimetru în privința respectării angajamentelor care ne leagă;
• Am mulțumit pentru aceste garanții de securitate de nezdruncinat, cele mai tari din istoria noastră, datorită cărora fiecare cetățean român poate fi liniștit;
• Am mulțumit pentru consolidarea prezenței militare aliate în România și am discutat despre creșterea prezenței militare americane în România pe termen lung;
• Am transmis că România înțelege că securitatea începe acasă. Am luat decizia de a crește cheltuielile pentru apărare la 2.5% din PIB;
• Am evaluat implicațiile pe termen lung ale invaziei în Ucraina. Am stabilit să cooperăm pentru a continua eforturile de consolidare a posturii defensive a flancului sudic al NATO;
• Am subliniat că e necesară operaționalizarea cât mai rapidă a grupului de luptă al NATO din România;
• România consideră necesară regândirea substanțială a abordării posturii NATO pe flancul estic. Avem nevoie de o prezență puternică cât mai curând posibil;
• Am discutat și despre răspunsul în plan umanitar. România și SUA au acordat sprijin pe multiple paliere Ucraineni. Am decis operaționalizarea la Suceava a unui hub care, cu sprijinul UE, colectează și trimite sprijinul umanitar pentru Ucraina. Am invitat SUA să sprijine acest centru;
• Am discutat despre sprijinul pe care trebuie să îl dăm Republicii Moldova, cu un număr mare de refugiați;
• Am analizat împreună și perspectivele securității energetice. Am fost de acord că această criză e o oportunitate istorică pentru a trece la o adevărată independență energetică europeană față de gazul rusesc;
• Am lansat în marja COP 26 de la Glasgow proiectul comun România – SUA proiectul de reactoare nucleare modulare mici, am convenit să continuăm proiectul;
• România și-a adus contribuția prin promovarea formatului București 9, care a fost foarte eficient în contextul acesta;
• Aniversăm 25 de ani de la parteneriatul nostru strategic, care se află acum la cel mai înalt nivel din istorie;
• Am discutat să continuăm aprofundarea tuturor dimensiunilor parteneriatului strategic, de la cea economică până la consolidarea cooperării științifice;
• Am discutat chestiunea Visa Waiver pentru România și sperăm să avem rezultate și pe această linie;
• Sunt sigur că discuțiile de substanță vor fi urmate de decizii adecvate și măsuri concrete;

Kamala Harris: 

• Mulțumesc pentru prietenie și primirea călduroasă;
• Le mulțumesc cetățenilor români în numele SUA. România a demonstrat o generozitate și un curaj extraordinare;
• Toată lumea a văzut cum ați primit refugiații ucraineni. Azi am reafirmat tăria relației dintre SUA și România;
• Angajamentul SUA față de articolul 5 e de nezdruncinat. Un atac asupra unui membru NATO e un atac asupra întregii alianțe. Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO;
• Sunt prezentă aici pentru a reafirma angajamentul SUA;
• Alianța noastre e tot mai puternică și mai solidă;
• Demonstrăm angajamentul SUA față de securitatea României, am trimis de curând 1.000 de trupe în România;
• Îi mulțumesc președintelui Iohannis pentru leadershipul pe flancul estic al NATO;
• Am luat decizii în Congres pentru un ajutor de 13,6 miliarde de dolari pentru Ucraina;
• Am fost profund mișcată despre ceea ce mi-ați relatat în legătură cu refugiații din Ucraina.
• Suntem alături, SUA și România, pentru a face ce e nevoie din punct de vedere umanitar;
• 4 miliarde de dolari din totalul de 13 miliarde de dolari aprobați de Congres pentru Ucraina merg direct pentru asistența umanitară;
• Mulțumim românilor pentru ce ați făcut din punct de vedere umanitar pentru refugiații ucraineni;
• Relația SUA-România e una puternică și de durată, care va continua peste ani. Mulțumesc României și președintelui Iohannis.

Q: SUA au în vedere suplimentarea trupelor din România și o prezență permanentă? La 150 km de graniță. Există informații că războiul s-ar putea extinde spre Moldova și România?

Kamala Harris: SUA au o prezență continuă și rotativă în România. Ultima oară am trimis 1.000 de trupe. Așa cum românii știu, e o situație în dinamică și noi analizăm zilnic nevoile din regiune. În ce privește viitorul comportament al lui Putin, nu pot specula. Dar suntem clari că un atac asupra uni stat membru e un atac asupra tuturor.

Klaus Iohannis: Pot să subliniez că nu avem date care indică că România ar fi țintită prin vreo agresiune. E clar că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a produs un rezultat vizibil: unitatea NATO și hotărârea aliaților din NATO de a sta împreună.

Q: Criza umanitară, veți mai lua sancțiuni economice?

Kamala Harris: SUA au încercat să se angajeze în diplomație activ. Putin nu a vrut însă să se angajeze în diplomație. Putin urmează un manual (playbook). De aceea am luat sancțiuni istorice care au dus la prăbușirea rublei și prăbușirea ratingului de țară. Rusia are un comportament atroce.

Klaus Iohannis: Pachetul de sancțiuni a fost discutat de SUA și statele aliate. Suntem toți de acord cu ele Dacă noi sancțiuni vor fi necesare, ele vor fi discutate și aplicate.

Q: Am văzut toți atacul Rusiei asupra maternității, asupra convoaielor umanitare, mulți civili și copii uciși. Considerați că Rusia a comis crime de război?

Kamala Harris: Suntem clari: orice atac intenționat asupra civililor este oribil și este o crimă.

Klaus Iohannis: Imaginile sunt șocante, am discutat această chestiune cu doamna vicepreședinte. Am discutat și ieri la summitul UE. E foarte clar că astfel de situații trebuie documentate ca, la momentul potrivit, instanțele competente să poată urmări aceste fapte și să se stabilească corect la nivel internațional dacă au fost crime de război, cine a fost vinovat. este inimaginabil pentru noi toți să vedem astfel de imagini în secolul 21 într-un război din Europa.

Kamala Harris: Știm clar îngrijorările din regiune. Când ne uităm la acțiunile lui Putin, e dureros de privit. Ucrainenii vor doar să trăiască în propriile case, să meargă la bisericile lor, să își crească copiii. Acum, ei sunt obligați să fugă. Am văzut ce s-a întâmplat la maternitate din Mariupol. Suntem angajați să ajutăm. Iar președintele Biden a spus că democrația are un preț. Uneori e dificil.

Q: Domnule Iohannis, ce ați cerut vicepreședintelui Harris în mod specific?

Klaus Iohannis: Rusia a început atacul asupra Ucrainei dinspre sud. E un scenariu despre care am avertizat de mulți ani. România are circa 600 km de graniță terestră cu Ucraina. Da, suntem îngrijorați. De aceea lucrăm să facem flancul estic mai puternic. Am discutat cu doamna Harris problema flancului estic al NATO, care trebuie să fie puternic și echilibrat.

Flancul estic trebuie să fie puternic pentru a apăra întregul NATO. Pe flancul estic, aliații trebuie să materializeze o forță suficient de puternică pentru a descuraja. Am discutat despre necesitatea unui grup de luptă NATO în România. Am discutat despre întărirea prezenței SUA în România și despre Articolul 5 al NATO și despre parteneriatul de durată dintre armatele noastre.

Soldați SUA sunt în România de mult timp și colaborează cu soldații români de multă vreme. Am discutat toate aceste subiecte și avem o abordare similară. Noi ne rezolvăm problemele împreună.

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media