LIVE Klaus Iohannis, în Parlamentul European: Ar trebui să avem curajul să spunem „nu avem veto în procesul decizional” / Levităm puțin cam sus față de cetățeni și poate ar trebui să mai reducem această distanță

Președintele Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, în discursul susținut în plenul Parlamentului European, că Uniunea Europeană trebuie să-și asume rolul de lider global, iar pentru aceasta este necesară inclusiv simplificarea modului de luare a deciziilor, precum votul prin majoritatea calificată în domenii de politică externă și securitate.

Klaus Iohannis a precizat că influența și puterea economică a UE trebuie să fie oglindită de rolul său la nivel internațional, iar Uniunea are la dispoziție instrumentele pentru a-și atinge obiectivele, așa cum a arătat răspunsul dat pandemiei și crizelor care au urmat.

„Dar trebuie să simplificăm capacitatea noastră decizională. Măsuri ca votul prin majoritatea calificată în anumite domenii de politică externă și de securitate pot fi luate fără redeschiderea tratatelor. Trebuie să ne folosim de toate posibilitățile pe care le avem pentru a avea un proces decizional mai facil”, a subliniat președintele Iohannis.

„Procesul decizional trebuie să funcționeze corect, transparent, dar trebuie să fie și foarte rapid și de aceea cred că trebuie să lucrăm la arhitectura UE”, a mai afirmat Iohannis, apreciind că sunt inclusiv aspecte care necesită modificarea tratatelor.

„Nu e acceptabil ca un membru să folosească dreptul de veto pentru a ne opri pe toți să-i ajutăm pe alții. Așadar, dacă nu suntem acum în poziția să generalizăm votul cu mjoritatea calificată, dar măcar ar trebui să avem curajul să spunem: nu avem veto în procesul decizional”, a susținut Klaus Iohannis.

Președintele a precizat că acesta este unul dintre cele trei lucruri despre care crede că trebuie modificate în interiorul UE.

El a spus că trebuie ca politicienii să aibă o relație mai apropiată de cetățeni.

„Unele probleme sistemice ale UE au fost deja discutate în PE, dar și de cetățeni, opinia publică, la piață, pe stradă. Chiar înainte să ajung eu aici ați finalizat o dezbatere pe Politica Agricolă Comună. Avem o decizie încă din 2020. De ce ne-au trebuit 4 ani și proteste enorme în Europa pentru a regândi aspecte ale PAC? Poate am fi putut să reacționăm mai repede. (…)

În primul rând relația noastră cu cetățenii europeni, levităm puțin cam sus față de ei și poate ar trebui să mai reducem această distanță. Poate ce facem e corect, dar am pierdut din capacitatea noastră de a explica oamenilor”, a susținut Iohannis.

Președintele a pledat, în al treilea rând, pentru o politică externă comună a UE.

G4Media.ro a transmis LIVE declarațiile.

Klaus Iohannis:

Vreau să reafirm încrederea mea și a poporului român în puterea incontestabilă a unei singure Europe.

Aderarea ne-a adus beneficii indiscutabile și concrete: fondurile europene ne-au permis să realizăm proiecte de infrastructură, peste 600.000 de tineri au participat la Erasmus.

UE e un spațiu al siguranței, prosperității și versității. Un spațiu al liberei circulații.

Ridicarea controalelor la fronterele aeriene și maritime trebuie urmată în cel mai scurt timp de ridicarea controalelor la frontierele terestre.

UE se confruntă cu provocări geostrategice fără precedent. Viitorul nostru și al următoarelor generații depinde de deciziile pe care le luăm acum.

În UE, peste tot, instabilitatea și insecuritatea au atins cote alarmante.

Pe lângă toate provocările de securitate, asistăm și la o criză a valorilor și a încrederii în instituțiile noastre.

Trebuie să facem mai multe pentru a promova percepția și convingerea că suntem cu toții parte a aceleiași comunități de valori care trebuie protejată de fiecare dintre noi.

Într-un moment de răscruce trebuie să găsim împreună răspunsurile la provocări.

Ce putem face și ce trebuie să facem?

Privind spre viitor, apare o întrebare esențială. Ce putem face mai mult pe plan intern? Întărirea rezilienței noastre interne este esențială. Impune găsirea celei mai bune strategii ca răspuns la amenințările hibride.

Succesul depinde de o piață unică puternică.

Noi, ca Uniune, facem acum pași fără precedent distanțându-ne de o abordare reactivă și consolidând reziliența internă.

O altă linie de acțiune evidentă este de a continua să susținem Ucraina. Trebuie să fim alături de Ucraina și poporul său.

Împotriva vocilor care invocă o anumită uzură legată de solidaritate, apărarea democrației, a iontegrității teritoriale, suveranității și ordinii mondiale bazate pe reguli nu poate să facă obiectul niciunei oboseli.

Trecem acum către planificare comună pe termen lung și convergență crescută în domeniul apărării și securității.

În timp ce colaborăm deplin cu NATO, e momentul să facem efortul pentru industria noastră de apărare.

Trebuie să fim conștienți că euroscepticismul e în creștere. Adepții săi pun probleme parțial reale, dar dau răspunsuri greșite și periculoase, care ne-ar arunca într-o criză. De aceea trebuie să fim onești în comunicarea noastră cu cetățenii.

Cum poate UE să continue să-și externalizeze atractivitatea? Aceasta e o altă întrebare cheie. Răspunsul e extinderea UE prin acceptarea de noi membri.

România și eu personal am sprijinit și promovat acest obiectiv.

Extinderea e o parte esențială la răspunsul noastru la crizele geostrategice și pentru pace și stabilitate.

UE trebuie să-și asume un rol global de lider.

Influența și puterea economică a UE trebuie să fie oglindită de rolul său la nivel internațional.

UE are la dispoziție instrumentele pentru a-și atinge obiectivele. Răspunsul dat pandemiei și crizelor care au urmat este grăitor.

Dar trebuie să simplificăm capacitatea noastră decizională.

Măsuri ca votul prin majoritatea calificată în anumite domenii de politică externă și de securitate pot fi luate fără redeschiderea tratatelor.

Trebuie să ne folosim de toate posibilitățile pe care le avem pentru a avea un proces decizional mai facil.

Este răspunderea noastră comună să facem ce este mai bine pentru cetățenii noștri. Avem o răspundere specială față de tineri.

Răspunsuri la întrebările europarlamentarilor:

Când am candidat în 2014 le-am promis românilor că România va rămâne clar pe calea europeană, euro-atlantică. (…) Un punct important a fost să promit să întâresc statul de drept, ceea ce am făcut. Avem mai puțină corupție, avem o justiție independentă. Nu e ceea ce spune eu, ci ceea spune Comisia și ce spuneți dvs. pentru că ați adoptat raportul MCV.

Unele probleme sistemice ale UE au fost deja discutate în PE, dar și de cetățeni, opinia publică, la piață, pe stradă. Chiar înainte să ajung eu aici ați finalizat o dezbatere pe Politica Agricolă Comună. Avem o decizie încă din 2020. De ce ne-au trebuit 4 ani și proteste enorme în Europa pentru a regândi aspecte ale PAC? Poate am fi putut să reacționăm mai repede.

3 lucruri ar trebui schimbate. În primul rând relația noastră cu cetățenii europeni, levităm puțin cam sus față de ei și poate ar trebui să mai reducem această distanță.

Poate ce facem e corect, dar am pierdut din capacitatea noastră de a explica oamenilor.

Procesul decizional trebuie să funcționeze corect, transparent, dar trebuie să fie și foarte rapid și de aceea cred că trebuie să lucrăm la arhitectura UE. Unele aspecte necesită modificarea tratatelor. Au cam trecut anii și lucrăm pentru o UE mai bună.

Nu e acceptabil ca un membru să folosească dreptul de veto pentru a ne opri pe toți să-i ajutăm pe alții. Așadar, dacă nu suntem acum în poziția să generalizăm votul cu mjoritatea calificată, dar măcar ar trebui să avem curajul să spunem: nu avem veto în procesul decizional, un lucru concret pe care îl putem face.

Și în al treilea rând, imaginea noastră externă. Integrarea celor de lângă noi.

Nu avem o politică comună externă. Poate acesta este motivul pentru care greutatea noastră în politica externă e mult, mult mai mic decât puterea economică.