Liderii separatiști au cerut ajutorul Rusiei pentru ”agresiunea ucraineană”/ Ucraina a introdus starea de urgență/ SUA susțin că Rusia are aproape toate trupele în poziție de atac/ O invazie pe scară largă, posibilă în 48 de ore/ Două convoaie militare fără însemne se îndreaptă spre Donețk

Anunțurile primelor sancțiuni impuse Rusiei au dominat scena internațională marți seară și miercuri dimineață. După ce Putin a recunoscut independența așa-ziselor republici separatiste Donețk și Lugansk din Ucraina și a avizat intrarea armatei ruse în Donbas, cancelarul german Olaf Scholz a anunțat că gazoductul Nord Stream 2 nu mai poate continua. Au urmat sancțiunile impuse de Statele Unite, Marea Britanie, Canada și Japonia, care au anunțat interzicerea accesului Rusiei la piețele financiare și înghețarea activelor unor entități și persoane.

Principalele evenimente:

UPDATE 23.27 Pentagonul a anunţat, miercuri, că „forţe militare suplimentare ruse se îndreaptă spre Doneţk şi Lugansk”. Kremlinul susţine că liderii celor două regiuni separatiste au cerut ajutorul în faţa agresiunii Kievului, transmite News.ro. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, nu a putut confirma detaliile cu privire la numărul de militari ruşi care s-au deplasat în aceste două regiuni.

UPDATE 23:06 Liderii celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei au cerut Rusiei ajutor pentru agresiunea armatei ucrainene, relatează Ifax, citând purtătorul de cuvânt al guvernului rus, Dmitri Peskov. Specialiștii susțin că aceste solicitări sunt probabil ultimul pretext pe care Rusia l-ar putea folosi pentru a lansa un atac complet asupra Ucrainei.

UPDATE 22:55 Serviciile de informații militare ale Ucrainei au postat pe Twitter o declarație conform căreia Ucraina nu a planificat și nu va planifica niciun sabotaj la uzina chimică din Crimeea, considerând astfel de declarații false:

• ”Declarăm oficial că Ucraina nu a planificat și nu plănuiește niciun act de sabotaj la această unitate și respinge toate declarațiile cu privire la această problemă”.

UPDATE 22:53 Și președintele Joe Biden a transmis un mesaj pe Twitter, anunțând că banca militară a Rusiei a fost blocată complet, lafel și VEB, pentru că ”acțiunile președintelui Putin necesită un răspuns ferm”.

UPDATE 22:47 Casa Albă a transmis un mesaj de forță despre sancțiunile SUA împotriva Rusiei. Purtătorul de cuvânt al administrației prezidențiale a declarat că rubla s-a devalorizat, oligarhii au pierdut deja 32 miliarde de dolari, iar situația va fi și mai ingrată. Pușculițele Kremlinului nu vor mai face tranzacții și nicio instituție financiară nu este în siguranță, iar acestea sunt faptele, indiferent de ce transmite Kremlinul, a mai transmis Jen Psaki. Citește mai multe pe G4Media.

UPDATE 22:27 Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a scris recent pe Twitter că o fabrică chimică din Crimeea a fost evacuată astăzi, spunând că această mișcare ar putea fi pregătirea pentru o altă provocare din partea Rusiei.

Worrying reports from Crimea on the entire night shift of Titan chemicals plant in Armyansk evacuated from the facility. This might be a preparation for another staged provocation by Russia. Moscow seems to have no limits in attempts to falsify pretexts for further aggression.

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) February 23, 2022

UPDATE 22:18 Ce presupune starea de urgență din Ucraina? Un video publicat de BBC explică:

UPDATE 22:13 Președintele polonez Andrzej Duda a declarat că intrarea în țara sa ar putea fi blocată pentru ruși dacă situația din estul Ucrainei se agravează, transmite agenția de presă rusă TASS.com.

UPDATE 22:10 Mai multe țări europene se pregătesc să găzduiască peste 1 milion de refugiați din Ucraina dacă Rusia continuă cu o invazie, relatează Washington Post.

UPDATE 21:43 Parlamentul ucrainean tocmai a votat pentru aprobarea stării de urgență. Decretul de stare de urgență va începe pe 24 februarie și va dura 30 de zile.

UPDATE 21:22 Președintele Joe Biden anunță sancțiuni SUA în Nord Stream 2: ”Acești pași reprezintă o altă parte a tranșei noastre inițiale de sancțiuni ca răspuns la acțiunile Rusiei în Ucraina. După cum am precizat, nu vom ezita să luăm măsuri suplimentare dacă Rusia continuă să escaladeze”, se arată într-un comunicat de miercuri al Casei Albe.

UPDATE 20:59 Două convoaie de echipamente militare fără însemne vizibile au fost văzute îndreptându-se spre orașul Donețk situat în estul Ucrainei, transmite Reuters. Un convoi include nouă tancuri, precum și un vehicul de luptă de infanterie. Celălalt convoi include camioane și rezervoare de combustibil, potrivit unui reporter al agenției citate.

UPDATE 20:47 Ungaria trebuie să rămână în afara conflictului militar din estul Ucrainei, unde situaţia se menţine ”serioasă şi tensionată” şi trebuie făcut totul pentru evitarea unui război, a declarat miercuri premierul ungar Viktor Orban, transmite agenţia MTI. Anunțul liderului maghiar vine a doua zi după ce acesta l-a asigurat pe Volodimir Zelenski de sprijinul autorităților de la Budapesta.

UPDATE 20:34 Poarta Brandenburg, punct de reper din capitala germană Berlin, a fost iluminată în albastru și galben, într-un semn de solidaritate cu Ucraina. La Paris, Primăria a fost iluminată în mod similar în culorile naționale ale țării.

UPDATE 20:27 UE este pregătită să lanseze un al doilea set de sancțiuni împotriva Rusiei dacă trupele ruse trec dincolo de regiunile separatiste ucrainene, a declarat pentru Reuters, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.

• „Dacă există o nouă agresiune rusă și o nouă incursiune pe teritoriul Ucrainei, suntem dispuși să ne intensificăm răspunsul și în ceea ce privește sancțiunile”, a spus Dombrovskis într-un interviu pentru Reuters.

Sancțiunile triste ale lui Dombrovski ar include controale la export, de exemplu.

• „Venirea cu sancțiuni puternice împotriva Rusiei va avea un anumit impact asupra economiei UE și trebuie să fim pregătiți pentru asta”, a spus Dombrovskis.

UPDATE 20:07 Rusia a mutat aproape 100% din trupe într-o poziție pregătită pentru invazie, spune un înalt oficial american al apărării, citat de The Guardian.

UPDATE 18:58 Zona de restricţii de la frontiera Poloniei cu Belarusul va fi menţinută până la sfârşitul lui iunie, arată un proiect de ordin al ministrului de interne de la Varşovia, Mariusz Kaminski, publicat miercuri şi citat de Reuters, preluat de Agerpres.

Polonia a declarat în septembrie anul trecut starea de urgenţă pe o fâşie de teren lată de trei kilometri de la frontieră, din cauza crizei migraţiei. Iniţial, se prevedea ca restricţiile să fie ridicate după trei luni.

În cadrul stării de urgenţă, este interzis accesul personalului umanitar şi al jurnaliştilor în zona vizată – o măsură care a fost criticată încă de la adoptare.

După ce nu a mai fost posibilă prelungirea stării de urgenţă, Kaminski a făcut uz de prevederile unei legi noi şi a ordonat aplicarea unor restricţii similare ale libertăţii de circulaţie în apropierea frontierei până la 1 martie. Jurnaliştii pot totuşi să solicite acum un permis de acces sub supraveghere strictă.

UPDATE 18:45 Decizia Germaniei de a suspenda pe termen nelimitat gazoductul Nord Steam 2, proiectul de infrastructură condus de Gazprom, nu afectează preţurile gazelor, a afimat miercuri Margrethe Vestager, vicepreşedintele Comisiei Europene, informează Reuters.

„Nu există gaze în conducta Nord Stream 2. Ceea ce a fost oprită a fost aprobarea gazoductului Nord Steam 2, care era necesară pentru a intra în funcţiune. Aceasta înseamnă că oprirea procesului de aprobare nu poate avea efect asupra preţurilor gazelor”, a declarat oficialul european la o conferinţă de presă.

„Suntem pe deplin alături de autorităţile germane”, a dat asigurări Vestager.

Cancelarul german Olaf Scholz a blocat marţi procedura de certificare a gazoductului Nord Steam 2, ca reacţie la recunoaşterea de către Rusia a independenţei regiunilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei.

UPDATE 18:33 CNN: Rusia a desfășurat trupe militare în Donbas, după ce Moscova a recunoscut „independența” teritoriilor separatiste, susțin premierul Letoniei și surse din serviciile de informații americane

UPDATE 17:54 BREAKING Newsweek.com: SUA a avertizat Ucraina cu privire la o invazie rusă la scară largă în următoarele 48 de ore

UPDATE 17:37 Președintele Consiliului European, Charles Michel, a convocat joi o întâlnire a liderilor blocului comunitar la Bruxelles, pentru a discuta cele mai recente evoluții privind criza ruso-ucraineană.

„Folosirea forței și a constrângerii pentru a modifica granițele nu-și are locul în secolul XXI. Convoc un Consiliu European special mâine la Bruxelles pentru a discuta cele mai recente evoluții legate de Ucraina și Rusia”, a scris Michel, într-o postare pe Twitter.

„Aș dori să vă mulțumesc pentru unitatea demonstrată în ultimele zile, în special prin adoptarea rapidă astăzi de către Consiliu a pachetului de sancțiuni.

Acțiunile agresive ale Federației Ruse încalcă dreptul internațional și integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Ele subminează, de asemenea, ordinea europeană de securitate.

Este important să continuăm să fim uniți și hotărâți și să definim împreună abordarea și acțiunile noastre colective. Prin urmare, aș dori să vă invit la un Consiliu European special de joi, 24 februarie, care va avea loc personal la Bruxelles și va începe la ora 20:00.

Aș dori să discutăm:

• cele mai recente evoluții;
• cum protejăm ordinea internațională bazată pe reguli;
• modul în care tratăm cu Rusia, în special, ținând Rusia la răspundere pentru acțiunile sale;
• cum vom sprijini în continuare Ucraina și poporul ei.
• Aștept cu nerăbdare să ne vedem mâine seară”, a declarat Michel, citat într-un comunicat al Consiliului European.

UPDATE 17:28 Ucraina doreşte garanţii de securitate din partea Rusiei ca un pas către încheierea confruntării între cele două ţări, a declarat miercuri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de Reuters, preluat de Agerpres.

Într-un dialog cu omologii săi polonez şi lituanian, Zelenski a afirmat: „Cred că Rusia ar trebui să fie printre ţările care oferă garanţii clare de securitate. Am sugerat de multe ori ca preşedintele Rusiei să se aşeze la masa negocierilor şi să discute”.

Criza de securitate actuală, legată de Ucraina, este cea mai gravă din ultimele decenii, apreciază Reuters, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut independenţa regiunilor Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei şi a ordonat desfăşurarea de trupe în estul acestei ţări.

UPDATE 17:21 Casa Albă a anunţat, miercuri, că vor urma sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei şi a sugerat că dacă Rusia nu va lua nicio măsură de a detensiona criza din Ucraina, SUA şi aliaţii săi vor continua să impună sancţiuni , potrivit declaraţiilor consilierului adjunct pentru securitate naţională, Daleep Singh, informează CNN, citată de News.ro.

Daleep Singh nu a specificat momentul exact când vor fi aplicate sancţiunile suplimentare, în cadrul emisiunii „New Day” de pe postul de televiziune CNN. Însă, el a subliniat tipurile de sancţiuni pe care SUA le-ar putea impune, precum controlul exporturilor, „în orice moment”.

„Aceste costuri vor creşte. Cele mai importante bănci din Rusia au active de gestionat în valoare de 750 de miliarde de dolari, adică de 10 ori mai mari. Controalele noastre la export, care pot interzice toate intrările de tehnologie critică către Rusia, nu au fost încă dezvăluite. Le putem dezvălui în orice moment”, a spus el.

„Costurile continuă să crească exponenţial. Încălcarea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi a suveranităţii acesteia sunt inacceptabile”, a spus el.

El a descris sancţiunile de marţi drept un „efect demonstrativ”, care „va merge din ce în ce mai departe”.

UPDATE 17:13 Ucraina vede o ameninţare în prezenţa navelor militare ruseşti în apropierea frontierelor ei din Marea Neagră şi îi va cere Turciei să ia în considerare închiderea pentru Rusia a două căi navigabile, a declarat miercuri ambasadorul ucrainean la Ankara, Vasil Bodnar, potrivit Reuters.

Mai devreme luna aceasta, şase nave militare ruseşti şi un submarin au tranzitat strâmtorile Bosfor şi Dardanele către Marea Neagră pentru a participa la exerciţii în proximitatea apelor teritoriale ucrainene.

Întrebat despre prezenţa navelor ruseşti de război în apropierea frontierelor ţării sale, ambasadorul ucrainean a declarat într-un interviu acordat agenţiei Reuters că aceste nave reprezintă ”un mare pericol” pentru Ucraina şi a descris concentrarea navală rusească în Marea Neagră drept ”copleşitoare”.

”Considerăm că, în cazul unei invazii militare extinse sau a începerii acţiunilor militare împotriva Ucrainei – când războiul ar deveni nu doar de facto, ci şi de jure – vom solicita guvernului turc să examineze posibilitatea închiderii strâmtorilor din Marea Neagră pentru statul agresor”, a declarat diplomatul ucrainean.

UPDATE 16:56 Site-urile guvernamentale ucrainene au picat miercuri seara, ele neputând fi accesate. Informația a fost anunțată în premieră de site-urile oficiale ruse Interfax și Tass.

Ministrul Transformării Digitale al Ucrainei, Mihail Fedorov, a confirmat atacul cibernetic asupra site-urilor agențiilor guvernamentale ucrainene, în special Rada Supremă, guvernul și Ministerul Afacerilor Externe, precum și băncile, relatează Interfax.

„În jurul orei 16:00, a început un alt atac masiv DDoS asupra statului nostru”, a scris Fedorov pe canalul său Telegram.

Ultimul atac cibernetic asupra resurselor informaționale ale Ucrainei a fost înregistrat pe 15 februarie.

UPDATE 16:45 Președintele Recep Tayyip Erdogan i-a spus liderului rus Vladimir Putin într-un apel telefonic de miercuri că Turcia nu va recunoaște nicio mișcare împotriva suveranității Ucrainei și a avertizat împotriva unui conflict militar, relatează AFP.

Erdogan i-a spus lui Putin că Turcia „nu va recunoaște niciun pas împotriva suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei”, a spus biroul său de presă, adăugând că aceasta este „abordarea principială a Ankarei”.

De asemenea, Recep Erdogan a afirmat miercuri că Turcia nu poate abandona relaţiile nici cu Rusia şi nici cu Ucraina, el criticând faptul că eforturile diplomatice occidentale nu au dat rezultat, informează Reuters, preluând posturi de televiziune locale.

Vorbind cu reporterii la bordul avionului care îl aducea înapoi dintr-o vizită în Africa, Erdogan şi-a reiterat oferta de a media între Rusia şi Ucraina. El a arătat că Turcia, care are relaţii bune cu ambele, va lua măsuri care nu dăunează legăturilor bilaterale.

‘Pentru noi nu este posibil să abandonăm niciuna din ele’, a spus Erdogan, citat de NTV şi alte posturi turce.

UPDATE 16:33 Rusia a promis miercuri o ripostă „puternică şi dureroasă” la sancţiunile americane anunţate de Washington după recunoaşterea de către Moscova a independenţei celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei, informează AFP, preluată de Agerpres.

„Nu trebuie să existe îndoieli: va exista o ripostă puternică la sancţiuni, nu neapărat simetrică, însă bine calculată şi dureroasă pentru partea americană”, a dat asigurări Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse într-un comunicat.

SUA au anunţat marţi un prim pachet de sancţiuni economice menite să taie accesul Rusiei de la finanţări occidentale, avertizând totodată că măsuri suplimentare „sunt pe masă” în cazul unei „escaladări” ruse în Ucraina. Întregul sector bancar rus ar putea fi vizat de sancţiuni, a atenţionat un responsabil american.

„Rusia a demonstrat că este capabilă să minimizeze prejudiciul adus, indiferent care sunt costurile sancţiunilor”, a reacţionat diplomaţia rusă în comunicatul său, subliniind că „presiunile sancţiunilor nu pot influenţa voinţa rusă de a-şi apăra în mod ferm interesele”.

Chiar dacă denunţă „şantajul şi intimidarea” din partea Washingtonului, Rusia se declară în continuare „deschisă” diplomaţiei fondate pe principiile de respect reciproc, egalitate şi luarea în considerare a intereselor reciproce”, adaugă comunicatul.

UPDATE 16:17 Ucraina merită statutul de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, iar Polonia şi Lituania o vor susţine în realizarea acestui scop, au afirmat preşedinţii celor două ţări într-o declaraţie comună cu omologul lor ucrainean, difuzată miercuri, relatează Reuters.

„Subliniem că, dat fiind progresul semnificativ în implementarea Acordului de Asociere şi a reformelor interne, precum şi actualele provocări de securitate, Ucraina merită statutul de ţară candidată la aderarea la UE şi Lituania şi Polonia vor sprijini Ucraina în realizarea acestui scop”, se menţionează în declaraţia semnată la Kiev de preşedinţii ucrainean Volodimir Zelenski, polonez Andrzej Duda şi lituanian Gitanas Nauseda.

Declaraţia comună face apel la comunitatea internaţională să „introducă prompt” sancţiuni „robuste” împotriva Rusiei, inclusiv măsuri care să vizeze gazoductul Nord Stream 2 dintre Rusia şi Germania.

UPDATE 16:09 Preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a exprimat recent opinia în ceea ce priveşte comportamentul omologul său rus, Vladimir Putin, despre care a spus că s-a „schimbat” de la ultima întâlnire faţă în faţă a celor doi şefi de stat, care a avut loc în decembrie 2019, potrivit unei surse de la Palatul Elysée, informează CNN, citat de News.ro.

Sursa citată a relatat că Macron le-a dezvăluit reporterilor aflaţi în avionul de întoarcere din Paris că l-a găsit pe Putin „mai rigid şi mai izolat” în cadrul întâlnirii din Moscova

Caracterizarea lui Putin evocată de Macron se potriveşte cu impresia pe care preşedintele Rusiei a lăsat-o în urma discursului în care a anunţat desfăşurarea aşa-numitelor trupe „de menţinere a păcii” în estul Ucrainei.

„În avion, preşedintele Macron le-a explicat jurnaliştilor prezenţi că omul pe care l-a întâlnit la Kremlin nu mai era acelaşi Putin ca cel pe care îl văzuse în decembrie 2019 – ultima lor întâlnire.”

„Macron a întâlnit la Kremlin un om care era în acelaşi timp mai rigid, mai izolat şi care, practic, intrase într-un fel de derivă atât ideologică, cât şi de securitate. Aceste caracteristici au fost confirmate, într-un fel, astăzi [în timpul discursului]”, a mai precizat sursa.

Macron a devenit o figură politică fundamentală în eforturile diplomatice de a evita războiul în Ucraina, în ultimele săptămâni. Cei doi şefi de stat au petrecut mai mult de cinci ore în cadrul întâlnirii de la Moscova, de la începutul lunii februarie.

Macron a spus la acea vreme că el şi Putin au reuşit să găsească „puncte de convergenţă” asupra crizei şi că este la latitudinea lor să hotărască de comun acord măsurile concrete şi specifice pentru a stabiliza situaţia şi a o detensiona”.

UPDATE 15:25 Preşedintele rus Vladimir Putin a negat Ucraina ca stat suveran, prin recunoaşterea a două regiuni separatiste din estul Ucrainei, a declarat miercuri şeful diplomaţiei franceze Jean-Yves Le Drian, informează AFP, citată de Agerpres.

„În discursul său, preşedintele Putin a declarat într-un fel negarea Ucrainei ca stat suveran. Suntem în faza revizionismului pentru regăsirea de vechi teritorii, reinventând istoria”, a afirmat Le Drian în timpul unei conferinţe de presă la Berlin, alături de omologul său german.

„În general, el nu răspunde la angajamentele pe care şi le asumă, nici în public, nici în privat, indiferent că le asumă faţă de preşedintele (francez Emmanuel) Macron sau faţă de cancelarul (german Olaf) Scholz (…) Când şi cum să se dea crezare cuvintelor lui Putin? Nu ştiu dacă cineva ştie”, şi-a exprimat regretul Le Drian.

„Atunci când sunt 140.000 de militari mobilizaţi la frontierele Ucrainei (…) totul este posibil, inclusiv ce este mai rău”, a adăugat ministrul de externe francez, întrebat cu privire la posibilitatea unei invadări complete a Ucrainei.

Ţările occidentale au adoptat primele sancţiuni ca reacţie la recunoaşterea separatiştilor din aceste regiuni din estul Ucrainei, rebeli cu care Kievul luptă de opt ani într-un conflict soldat deja cu peste 14.000 de morţi.

„Primul pachet de sancţiuni este un pachet serios, care va face rău”, a estimat şeful diplomaţiei franceze, care a avertizat că alte sancţiuni ar putea urma.

UPDATE 15:12 Rusia a început miercuri evacuarea personalului său diplomatic din Ucraina, ţară care acuză Moscova în continuare că pregăteşte o invazie, relatează AFP.

Purtătorul de cuvânt al ambasadei ruse la Kiev, Denis Golenko, a răspuns afirmativ agenţiei AFP când a fost întrebat dacă evacuarea este în desfăşurare.

Drapelul rus a fost deja coborât de pe sediul misiunii diplomatice ruse şi mai multe persoane au fost văzute ieşind cu bagaje.

Diplomatul rus menţionat a spus că mai multe ambasade occidentale şi-au evacuat şi ele o parte a personalului diplomatic, iar Moscova a decis să procedeze la fel în mod ”temporar”.

Rusia a anunţat marţi că îşi va evacua ambasada şi consulatele generale din Ucraina, acuzând autorităţile locale că nu mai garantează securitatea personalului acestora.

UPDATE 14:48 Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat miercuri că Turcia nu poate abandona relaţiile nici cu Rusia şi nici cu Ucraina, el criticând faptul că eforturile diplomatice occidentale nu au dat rezultat, informează Reuters, preluând posturi de televiziune locale.

Vorbind cu reporterii la bordul avionului care îl aducea înapoi dintr-o vizită în Africa, Erdogan şi-a reiterat oferta de a media între Rusia şi Ucraina. El a arătat că Turcia, care are relaţii bune cu ambele, va lua măsuri care nu dăunează legăturilor bilaterale.

‘Pentru noi nu este posibil să abandonăm niciuna din ele’, a spus Erdogan, citat de NTV şi alte posturi turce.

‘Obiectivul nostru este să procedăm astfel încât, cu voia Domnului, să rezolvăm fără să o abandonăm pe niciuna’, a adăugat el.

Preşedintele turc a lansat un apel Ucrainei şi Rusiei să reia negocierile, şi a afirmat că NATO trebuie să-şi ‘stabilească poziţia’.

Recunoaşterea de către Rusia a independenţei celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei a declanşat reacţii rapide de condamnare şi sancţiuni din partea puterilor occidentale.

Turcia, care se învecinează atât cu Ucraina, cât şi cu Rusia la Marea Neagră, este în principiu împotriva sancţiunilor, dar a calificat drept inacceptabilă acţiunea Moscovei.

UPDATE 14:12 Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, comandanții șef ai Forțelor Aeriene Ruse și ai Flotei Mării Negre, lideri „propaganști” de stat – precum și 351 de deputați ai Dumei – ar fi vizați de noi sancțiuni ale Uniunii Europene (UE), relatează The Guardian.

Măsurile, care trebuie să fie aprobate miercuri de miniștrii de externe ai UE, ar merge mai departe decât cele anunțate de SUA – și dincolo de sancțiunile lui Boris Johnson împotriva Rusiei.

Dacă va fi aprobată, UE va impune înghețarea activelor și interdicții de călătorie pentru 23 de persoane, trei bănci și o notorie „fabrică de troli” pe internet din Sankt Petersburg, ca răspuns la decizia președintelui rus Vladimir Putin de a recunoaște republicile autoproclamate din Donețk și Lugansk ca fiind „state independente”. De asemenea, blocul comunitar ar urma să sancționeze 351 de membri ai Dumei de stat ruse care au votat pentru recunoașterea celor două teritorii.

De asemenea, Guvernul rus ar putea primii restricții suplimentare privind capacitatea sa de a strânge bani pe piețele financiare ale UE. Oficialii europeni elaborează măsuri pentru a interzice comerțul între cele două teritorii controlate de ruși din estul Ucrainei, la fel cum au procedat în cazul Crimeei anexate de Rusia în 2014.

În fruntea listei de sancțiuni se află Șoigu, pentru că el este „responsabil în ultimă instanță pentru orice acțiune militară împotriva Ucrainei”, potrivit proiectului de listă accesat de The Guardian. Lui i se alătură Anton Vaino, șeful de stat major al lui Putin, care „joacă un rol activ în luarea deciziilor”, precum și Igor Osipov, comandantul șef al Flotei Mării Negre, și Serghei Surovikin, comandantul șef al Forțele Aerospațiale Ruse.

• Citește integral: The Guardian: Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, ar deschide lista oficialilor ruși de rang înalt care vor fi sancționați de Uniunea Europeană

UPDATE 13:26 Ministrul de externe rus Serghei Lavrov l-a acuzat miercuri pe secretarul general al ONU, Antonio Guterres, că a cedat presiunii Occidentului şi a făcut declaraţii cu privire la situaţia din estul Ucrainei care ”nu corespund statutului său”, transmite EFE, citată de Agerpres.

”Spre marea noastră părere de rău, secretarul general al ONU (…) a făcut obiectul presiunilor Occidentului şi a făcut mai multe declaraţii ieri (marţi – n.r.) despre ceea ce se întâmplă în estul Ucrainei care nu corespund statutului său şi atribuţiilor sale potrivit Cartei ONU”, a susţinut Lavrov, la începutul reuniunii sale cu trimisul special al Naţiunilor Unite pentru Siria, Geir Pedersen.

Şeful diplomaţiei ruse a declarat că, ”în orice conflict, inclusiv în cel din Siria, Secretariatul (General al) ONU este obligat să observe în mod imparţial şi întotdeauna este obligat să pledeze pentru dialog direct între ţările aflate în conflict”.

Lavrov consideră că Guterres ”nu şi-a făcut niciodată auzită vocea în favoarea nevoii de a respecta prevederile Acordului de la Minsk (pentru pacea în provincia Donbas din estul Ucrainei), pe baza rezoluţiei 2202 a Consiliului de Securitate, prin care se solicită soluţionarea tuturor problemelor prin dialog între Kiev, Doneţk şi Lugansk”. ”Nimeni din Occident nu a menţionat niciodată acest lucru şi, din păcate, secretarul general urmează aceste triste exemple”, a adăugat şeful diplomaţiei ruse.

UPDATE 13:11 China acuză miercuri Statele Unite de faptul că ”toarnă gaz pe foc” în Ucraina, deupă ce Moscova a recunoscut existenţa a două regiuni separatiste în Donbas şi după ce Washingtonul a anunţat că impune sancţiuni Rusiei, relatează AFP, citată de News.ro.

”Statele Unite vând neîncetat armament Ucrainei, crescând presiunea, creând panică şi au exagerat inclusiv calendarul unui război”, denunţă în faţa presei o purtătoare de cuvânt a diplomaţiei chineze, Hua Chunying.

”Problema-cheie este să aflăm ce rol au jucat Statele Unite în tensiunile actuale din Ucraina”, subliniază ea.

”Cineva care toarnă gaz pe foc şi îi acuză în acelaşi timp pe alţii este imoral şi iresponsabil”, acuză Hua Chunying.

Acest atac în toată regula vizând Statele Unite tranşează cu reacţia mai ponderată de luni a Chinei.

Beijingul a îndemnat luni actorii crizei ucrainene ”să dea dovadă de reţinere”.

Temeri cu privire la o escaladare militară la uşa Uniunii Europene (UE) a atins un apogeu după ce Vladimir Putin a recunoscut independenţa a două teritorii ucrainene separatiste pro-ruse, ”republicile populare” autoproclamate la Doneţk şi Lugansk, în estul Ucrainei.

UPDATE 12:54 Papa Francisc deplânge miercuri ”scenarii tot mai alarmante” care se profilează în Ucraina şi care ameninţă ”pacea tuturor”, în contextul în care temeri cu privire la o escladare militară a Moscovei se află la un apogeu, relatează AFP.

”Am o mare durere în suflet în faţa agravării situaţiei în Ucraina. În pofida eforturilor diplomatice din ultimele săptămâni, se deschid scenarii tot mai alarmante. La fel ca mine, multă lume este neliniştită şi îngrijorată”, declară Suveranul Pontif la finalul audenţei sale generale săptămânale.

”Mă rog pentru toate părţile implicate, pentru ca ele să se abţină de la orice acţiune care ar putea provoca şi mai multă suferinţă populaţiilor, prin destabilizarea coabitării între naţiuni şi prin discreditatea dreptului internaţional”, declară el în faţa credincioşilor, în Sala paul al VI-lea, la Vatican.

Francisc a declarat ziua de 2 martie, Miercurea Păresimilor, care marchează începutul postului catolicilor, drept ”zi de post şi rugăciune pentru pace în Ucraina”.

”Fie ca Regina Păcii să salveze lumea de nebunia războiului”, declarat Francisc.

Papa a ”lansat un apel” către ”toţi cei care au o responsabilitate politică să facă un examen serios de conştiinţă în faţa lui Dumnezeu, care este Dumnezeul păcii şi nu al războiului”. ”El vrea ca noi să fim fraţi şi nu inamici”, a subliniat Papa.

UPDATE 12:41 O stare de urgență urmează să fie introdusă în toate regiunile Ucrainei sub control guvernamental, a anunțat miercuri Consiliul Național de Securitate și Apărare al țării, relatează CNN și BBC.

Măsura este de așteptat să fie aprobată de Parlamentul ucrainean în termen de 48 de ore și ar dura 30 de zile, cu posibilitatea de a fi prelungită cu încă o lună.

„Pe teritoriul țării noastre, în afară de Donețk și Lugansk, va fi introdusă o stare de urgență”, a declarat miercuri Oleksii Danilov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei.

„Scopul principal al Federației Ruse este de a destabiliza Ucraina din interior și de a-și atinge obiectivul. Pentru a preveni acest lucru, am decis astăzi și am luat această decizie astăzi”, a adăugat el.

Vorbind în timpul unei conferințe de presă la Kiev, Danilov a spus că starea de urgență va include „consolidarea ordinii și securității publice la infrastructura critică” și înăsprirea inspecțiilor asupra anumitor mișcări de transport.

„În funcție de circumstanțele locale, pot exista măsuri mai puternice sau mai blânde pentru a asigura securitatea țării noastre. Toate acestea sunt măsuri preventive, pentru a menține pacea și calmul în țară și pentru ca economia să continue să funcționeze”, a adăugat explicat oficialul ucrainean.

UPDATE 12:27 Rada Supremă, parlamentul ucrainean, a aprobat miercuri impunerea de sancţiuni împotriva a 351 de cetăţeni ruşi, printre care deputaţii care au votat pentru recunoaşterea independenţei teritoriilor controlate de separatişti şi trimiterea de trupe ruse în estul Ucrainei, informează Reuters, citată de Agerpres.

Sancţiunile vizează aproape toate tipurile de activităţi, interzicând intrarea pe teritoriul Ucrainei, accesul la bunuri, capital, proprietăţi, autorizaţii de afaceri.

Consiliul de securitate urmează să valideze sancţiunile.

De asemenea, Rada Supremă a votat, în primă lectură, proiectul de lege prin care civilii vor avea dreptul la autoapărare şi să poarte arme de foc.

UPDATE 12:13 Ministrul ucrainean de Extrene, Dmitro Kuleba, a transmis miercuri liderilor occidentali că Ucraina este „recunoscătoare” pentru sancțiunile impuse ieri împotriva Rusiei și i-a îndemnat să „intensifice presiunea pentru a-l opri pe Putin”.

„Pentru a-l opri pe Putin de la alte agresiuni, facem apel la parteneri să impună mai multe sancțiuni Rusiei acum. Primii pași decisivi au fost făcuți ieri și le suntem recunoscători. Acum trebuie să se intensifice presiunea pentru a-l opri pe Putin. Loviți-i economia și prietenii. Loviți mai mult. Loviți puternic. Loviți acum”, a scris Kuleba, într-o postare pe Twitter.

UPDATE 11:53 Ministrul britanic de Externe Liz Truss apreciază miercuri drept ”extrem de probabil” ca preşedintele rus Vladimir Putin să vrea să invadeze Ucraina şi să cucerească Kievul, după ce Moscova a recunoscut independenţa teritoriilor ucrainene separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, relatează AFP, citată de News.ro.

”Noi credem că este extrem de probabil ca el (Putin) să-şi ducă la capăt planul unei invazii totale a Ucrainei”, declară Liz Truss pentru Sky News.

”Credem că este extrem de probabil ca el să prevadă acest lucru”, insistă ea, răspunzând unei întrebări despre o eventuală cucerire rusă a Kievului.

Regatul Unit este pregătit să meargă mai departe cu impunerea unor sancţiuni, în cazul unei escaladări militare, după ce a impus marţi sancţiuni vizând trei oligarhi apropiaţi Kremlinului şi bănci ruseşti.

Acest regim de sancţiuni, ”cel mai dur impus vreodată Rusiei” de către britanici, îl va ”face pe Putin să sufere, pe regimul său şi economia rusă”, a subliniat ea.

”Însă asta va merge mai departe, dacă vedem o invazie totală a Ucrainei”, avertizează ea, evocând o limitare a accesului Moscovei pe pieţele britanice – mai ales în sectorul datortiei suverane.

Aceste noi sancţiuni urmează să fie impuse ”în comun cu aliaţii noştri internaţionali”, precizează Liz Truss.

UPDATE 11:41 Principiile „Cartei Naţiunilor Unite nu sunt un meniu a la carte”, iar Rusia trebuie „să le aplice pe toate” în privinţa Ucrainei, a afirmat marţi secretarul general al ONU, Antonio Guterres, criticând aspru Kremlinul, notează AFP, citată de Agerpres.

„Nu pot fi aplicate selectiv (…) Toate statele membre le-au acceptat şi toate trebuie să le aplice”, a insistat el, reiterând că recunoaşterea de către Moscova a „aşa-zisei independenţe” a zonelor separatiste a fost „o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei”.

„Este o lovitură fatală pentru acordurile de la Minsk aprobate de Consiliul de Securitate”, a continuat şeful ONU, într-o declaraţie pentru presă.

Întrebat dacă el consideră că există un „genocid” în curs de desfăşurare în estul Ucrainei, aşa cum a afirmat preşedintele rus Vladimir Putin, Antonio Guterres a respins această idee. „Nu cred că este cazul”, a spus el, amintind că „genocidul este o crimă care este clar definită”.

Antonio Guterres a mai spus că este „îngrijorat de pervertirea conceptului de menţinere a păcii”. Prin autorizarea desfăşurării de trupe ruse în estul Ucrainei, Rusia a evocat trimiterea unei forţe de „pace”, termeni folosiţi în mod regulat pentru Căştile Albastre ale ONU.

„Când trupele unei ţări pătrund pe teritoriul altei ţări fără consimţământul acesteia, ele nu sunt forţe de menţinere a păcii imparţiale”, a afirmat Antonio Guterres.

„Nu sunt deloc pacificatori”, a insistat el.

„În acest moment critic, lansez un apel la un armistiţiu imediat şi restabilirea statului de drept. Este timpul să revenim pe calea dialogului şi a negocierilor”, a argumentat secretarul general al ONU.

UPDATE 11:34 Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a lansat miercuri un apel către cetăţenii ucraineni să părăsească Rusia cât de repede posibil din cauza riscului escaladării militare cu Moscova, relatează France Presse şi EFE, citate de Agerpres.

„În legătură cu intensificarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei, MAE recomandă cetăţenilor ucraineni să se abţină de la orice fel de călătorie în Rusia, iar cei care se află deja acolo să părăsească imediat teritoriul” Federaţiei Ruse, a transmis diplomaţia ucraineană într-un comunicat.

Kievul consideră că în circumstanţele actuale de tensiuni militare cu Rusia capacitatea sa de a oferi asistenţă consulară ucrainenilor în această ţară ar putea fi limitată.

„Subliniem că ignorarea acestor recomandări va complica semnificativ protejarea adecvată a cetăţenilor ucraineni în Federaţia Rusă”, insistă MAE ucrainean într-o alertă de călătorie.

Totodată, Ucraina a calificat miercuri drept un ‘act de agresiune armată’ recunoaşterea şi sprijinirea de către Rusia a autoproclamatelor ‘republici populare’ proruse Doneţk şi Lugansk din estul ţării.

„Recunoaşterea şi sprijinirea de către Moscova a aşa-numitelor republici populare Doneţk şi Lugansk, prin încălcarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, este ilegală la nivel internaţional, iar Ucraina le consideră drept un act de agresiune armată”, a declarat Ministerul de Externe într-un comunicat.

UPDATE 11:23 Preşedintele rus Vladimir Putin ar trebui inclus în sancţiunile adoptate împotriva Moscovei, excluderea sa fiind o greşeală, este de părere Vera Jourova, vicepreşedintă a Comisiei Europene, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.

„Vladimir Putin ar trebui să fie primul pe listă”, a declarat Vera Jourova, care este de asemenea comisar european pentru valori şi transparenţă, citată miercuri de cotidianul Hospodarske Noviny din Cehia, ţara sa de origine.

„Există întotdeauna o întrebare dacă este vorba de arta profesionistă a diplomaţiei sau de o slăbiciune. Aş zice că este a doua variantă”, a adăugat ea pentru publicaţia citată, făcând referire la excluderea lui Vladimir Putin din sancţiunile convenite marţi de miniştrii de externe din Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană a aprobat marţi o primă serie de sancţiuni împotriva Rusiei, care include interdicţia de intrare pe teritoriul european a unor înalţi oficiali ruşi, limitarea accesului Moscovei la pieţele financiare europene şi un embargo comercial asupra regiunilor Doneţk şi Lugansk.

UPDATE 11:16 Planurile pentru organizarea unei întâlniri între preşedintele american Joe Biden şi preşedintele rus Vladimir Putin au fost anulate, a anunţat marţi Casa Albă, potrivit DPA, preluată de Agerpres.

Purtătoarea de cuvânt a lui Biden, Jen Psaki, a spus că liderul de la Casa Albă este deschis în general la diplomaţie şi discuţii la cel mai înalt nivel, dar că acum, când Rusia extinde conflictul din Ucraina, nu este momentul potrivit.

„Nu vom închide niciodată complet uşa diplomaţiei”, a declarat purtătoarea de cuvânt, precizând însă că este nevoie de o schimbare de direcţie din partea Moscovei.

O întâlnire faţă în faţă între Putin şi Biden fusese în discuţie în ultimele zile. Biden a fost de acord în principiu cu o astfel de întâlnire, iar Kremlinul a părut de asemenea deschis, conform Casei Albe.

UPDATE 11:10: Controverse în Marea Britanie pe tema sancțiunilor anunțate marți de premierul Boris Johnson, relatează The Guardian. Pe lângă opoziția care critică lipsa de duritate a sancțiunilor, și un Conservator influent, fostul ministur de Externe Jeremy Hunt cere măsuri mai dure, care să fie cu un pas înaintea așteptărilor Kremlinului.

UPDATE 10:40: Ministrul german al Energiei: Suspendarea Nord Stream 2 nu înseamnă că nu va funcționa niciodată 

UPDATE 09:40 Japonia impune sancțiuni împotriva Rusiei după acțiunile Moscovei în Ucraina, a declarat miercuri premierul Fumio Kishida, catalogând mișcările Moscovei ca fiind violări inacceptabile ale suveranității Ucrainei și a Dreptului Internațional. Printre sancțiunile impuse de Japonia se numără interzicerea emiterii de obligațiuni rusești în Japonia și înghețarea activelor unor persoane, precum și restricționarea călătoriilor în Japonia, a spus Kishida. (detalii aici)

UPDATE 09:11 Președintele rus Vladimir Putin spune că Moscova este pregătită să caute „soluții diplomatice” în privința Ucrainei, dar a subliniat că interesele Rusiei nu sunt negociabile. (detalii aici)

UPDATE 08:30 Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat marți seară mobilizarea rezerviștilor și a avertizat că Ucraina se poate confrunta cu o luptă pentru însăși existența sa. (detalii aici)

UPDATE 07:17 Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a anunţat că nu se va întâlni aşa cum era prevăzut cu omologul său rus, Serghei Lavrov, după recunoaşterea de către Moscova a două regiuni separatiste din estul Ucrainei. „Acum că vedem că invazia a început şi Rusia a respins în mod clar diplomaţia, nu are sens să ne întâlnim în această etapă”, a declarat Antony Blinken în cursul unei conferinţe de presă comună cu ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba. (detalii aici)

UPDATE 07:00 Premierul canadian, Justin Trudeau, a anunţat marţi o „serie de sancţiuni” economice împotriva Rusiei „până când integritatea teritorială a Ucrainei va fi restabilită”. În special, Canada va „interzice canadienilor să efectueze orice tranzacţii externe” cu teritoriile separatiste pro-ruse Lugansk şi Doneţk, va impune sancţiuni parlamentarilor ruşi care au votat în favoarea „deciziei ilegale de a recunoaşte aceste teritorii” le va „interzice canadienilor să participe la achiziţionarea datoriei ruse”, a declarat el în cursul unei conferinţe de presă, în urma anunţurilor de sancţiuni din partea Europei şi a Statelor Unite. (detalii aici)

UPDATE 22.32 Un soldat ucrainean a fost ucis şi alţi şase răniţi marţi în bombardamente ale separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei, a anunţat armata, notează AFP, citată de Agerpres.  „Un soldat a fost ucis” în regiunea Lugansk, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al armatei, Pavlo Kovalciuk, fără a preciza unde au fost răniţi ceilalţi soldaţi.După mai multe zile de escaladare, autorităţile ucrainene au vorbit marţi despre o primă zi de calm relativ.

Ora 21.23: Joe Biden, declarații la Casa Albă:

• E începutul unei invazii rusești în Ucraina. E o încălcare flagrantă a dreptului internațional. Impunem sancțiuni dure, mai dure decât în 2014, și suntem pregătiți să impunem și altele. I-am spus lui Putin față în față că vom impune sancțiuni
• Rusia a furat o bucată mare din Ucraina
• Ne-am coordonat îndeaproape cu aliații noștri europeni
• Blocăm 2 bănci mari: VEB și banca militară.
• Interzicem accesul Rusiei la piețele financiare din Vest, SUA și Europa. Rusia nu mai poate să strângă bani de pe piețe
• Mâine vom impune sancțiuni asupra elitei ruse și familiilor lor. Trebuie să simtă și ei sancțiunile
• Lucrăm cu Germania ca Nord Stream 2 să nu pornească
• Vom continua să furnizăm arme defensive Ucrainei
• Am autorizat azi noi mutări de trupe în statele baltice: Estonia, Letonia și Lituania
• Credem că Rusia e abia la începutul invaziei în Ucraina, chiar dacă sper să greșesc. Forțele Rusiei au rămas în Belarus ca să lovească in Nord, vasele rusești sunt amplasate pentru a lovi din Sud. Armata rusă a dus la graniță rezerve mari de sânge, de care are nevoie doar într-un război
• Nici unul dintre noi nu se va lăsa păcălit: nu există justificare pentru acțiunile Rusiei. Doar Rusia va suporta consecințele
• Administrația mea va apăra cetățenii de efectele economice ale sancțiunilor. Vom lua măsuri robuste
• Ieri, lumea a auzit cum Putin a rescris istoria. A atacat dreptul Ucrainei de a exista. A amenințat explicit cu războiul. Nu există nici o îndoială că Rusia e agresorul
• Dar încă mai e timp pentru a evita războiul. Orice face Rusia, suntem gata să răspundem cu unitate și claritate

Ora 21.18: Prețul petrolului rus scade (crește discountul pe piețe) din cauza temerilor cumpărătorilor că acesta nu poate fi livrat la timp din cauza unui eventual război sau a sancțiunilor, transmite Bloomberg

Ora 21.16: Rusia a stabilit relații diplomatice cu cele două republici separatiste cărora luni le-a recunoscut independența, transmite Ministerul rus de Externe, citat de Interfax

Ora 21.04: Ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, a anunțat că a anulat întâlnirea programată cu Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, potrivit Le Figaro

Ora 20.56: Josep Borell, mesaj pe Twitter pentru politicienii ruși (nu mai are nevoie de traducere):

No more:

Shopping in #Milano

Partying in #SaintTropez

Diamonds in #Antwerp

This is a first step. #WeStandUnited

Ora 20.26: Banca Centrală a Rusiei susține că este pregătită să ia toate măsurile necesare pentru a sprijini stabilitatea financiară / Rubla a atins cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani

Ora 20.25: Un convoi militar cu peste 100 de camioane cu soldați a fost văzut de martori în Rusia îndreptându-se spre granița cu Ucraina, în regiunea Belgorod, transmite The Guardian, care citează Reuters

Ora 20.16: Președintele SUA Joe Biden, declarații la ora 20.00. Ee așteptat să anunțe sancțiunile la adresa Rusiei:

Ora 20.10: Boris Johnson cere UEFA să mute finala Champions League din Sankt Petersburg

Ora 19.45: Ministerul de Externe al Ucrainei a lansat marți un apel către occident, pentru a primi mai multe arme în scopul consolidării capacității de apărare în fața Rusiei. De asemenea, Ucraina cere garanții pentru o viitoare aderare la Uniunea Europeană, transmite AFP.

„În această dimineaţă i-am trimis ministrului britanic de externe o scrisoare pentru a-i cere arme defensive suplimentare pentru Ucraina”, a declarat la Washington ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba, precizând că le va înainta aceeaşi solicitare şi interlocutorilor săi americani. ”Vom mobiliza lumea întreagă pentru a obţine tot ce ne trebuie pentru a ne consolida capacitatea de apărare”, a susţinut Kuleba.

De asemenea, Kievul a cerut Uniunii Europene să lase la o parte orice ezitare, orice reticenţă şi tot scepticismul care există în capitalele europene şi să ofere Ucrainei promisiunea viitoarei sale aderări la blocul comunitar.

UPDATE 19:30 Șeful diplomației europene, Joseph Borrell, a anunțat, marți, că UE a limitat accesul Rusiei la piețele financiare ale Uniunii Europene, avertizând că UE ”mai are muniție muniție pentru a continua să sancționăm comportamentul rusesc dacă va fi nevoie”. Borell a mai spus că riscul unui război este real și că UE va ”ridica nivelul sancțiunilor în mod substanțial în funcție de comportamentul Rusiei”.

UPDATE 19:09 SUA au ridicat tonul, marţi, ca răspuns la ordinul preşedintelui rus Vladimir Putin de a desfăşura trupe ruse în două zone separatiste din estul Ucrainei, calificând pentru prima dată manevra drept ”debutul invaziei” şi promiţând o amplificare a ripostei, transmite AFP.

După o primă reacţie prudentă, la câteva ore după discursul de luni seară al lui Vladimir Putin, care a recunoscut independenţa regiunilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, marţi Washingtonul şi-a schimbat tonul.

”Credem că da, acesta este debutul unei invazii”, a declarat la CNN un înalt responsabil de la Casa Albă, Jonathan Finer. În ajun, reacţia preşedinţiei SUA fusese mai prudentă, evocând o ”încălcare flagrantă” a angajamentelor internaţionale ale Moscovei.

Această luare de poziţie va fi însoţită de noi măsuri, a promis executivul american.

UPDATE 18:56 Uniunea Europeană este gata să îşi activeze echipa de reacţie rapidă la atacuri informatice, pentru a ajuta Ucraina să facă faţă acţiunilor ostile ale Rusiei, a anunţat marţi Lituania, care conduce unitatea respectivă.

Din echipa înfiinţată în 2019 fac parte experţi croaţi, estonieni, lituanieni, polonezi şi români.

AFP citează un mesaj scris în reţeaua Twitter de viceministrul lituanian al apărării, Margiris Abukevicius, conform căruia Lituania şi alte state „activează echipa de reacţie rapidă la atacuri informatice pentru a ajuta instituţiile ucrainene să facă faţă ameninţărilor informatice în creştere”.

Decizia a fost luată după ce Rusia a recunoscut luni independenţa republicilor autoproclamate Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei. Occidentul a criticat poziţia anunţată de preşedintele rus Vladimir Putin, care sporeşte şi mai mult temerile privind o invazie în Ucraina.

Luni, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, apreciase că Rusia a folosit tactici hibride pentru a „învenina situaţia”. „Asistăm la campanii de dezinformare, asistăm la atacuri informatice. Asistăm la fake news (ştiri false – n. red.) evidente propagate despre Ucraina şi asistăm la o activitate militară crescută”, a declarat el presei la Bruxelles.

Serviciile de securitate informatică din Ucraina au avertizat la începutul săptămânii că sunt iminente atacuri de acest gen, având în vedere unele acţiuni similare de mare amploare observate recent.

Kuleba a cerut Uniunii Europene să ia decizii care „să transmită Rusiei mesaje clare, şi anume că escaladarea nu va fi permisă şi Ucraina nu va fi lăsată singură”. „Asta include nu doar mesaje politice, semnale politice, ci şi anumite acţiuni foarte specifice, cum ar fi sprijinul pentru dezvoltarea sectorului nostru defensiv, sprijinul pentru securitatea informatică a Ucrainei, adoptarea unor anumite sancţiuni”, a precizat el.

UPDATE 18:43 Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat, marți, că Ucraina ar putea să aibă nucleare iar Rusia se simte amenințată.

„Pentru ei ar fi extrem de ușor să aibă arme nucleare, spre deosebire de altă țări. Nu pot să îmbogățească uraniul, dar aici e vorba de anumite echipamente. Nu este o problemă pe care Ucraina să nu o poată rezolva. Aceste potențiale arme nucleare, există rachete sovietice care pot ajunge la câteva sute de km.

Chiar dacă Ucraina va avea arme nucleare tactice, ar fi o amenințare la adresa Rusiei. Este o amenințare și noi așa o vedem”, a declarat Putin.

UPDATE 18:31 Camera superioară a Parlamentului rus a aprobat marţi seară cererea preşedintelui rus Vladimir Putin de a desfăşura militari în susţinerea separatiştilor proruşi din cele două regiuni din estul Ucrainei a căror independenţă a recunoscut-o luni, informează AFP și Interfax.

După o dezbatere fulger, Consiliul Federaţiei a aprobat în unanimitate, cu 153 de voturi, această cerere.

Ministrul-adjunct al apărării al Rusiei, Nikolai Pankov, a citit cererea preşedintelui Putin în faţa Consiliului Federaţiei reunit în sesiune extraordinară, argumentând că „la frontierele republicilor populare Doneţk şi Lugansk, au fost desfăşuraţi 60.000 de soldaţi şi blindate”.

„Nu avem de ales”, a spus Pankov, „trebuie să luăm apărarea locuitorilor din aceste tinere state. Vă cer să susţineţi propunerea preşedintelui” Putin, a insistat el.

Potrivit TASS, Consiliul Federaţiei a autorizat cererea preşedintelui Putin „pentru utilizarea de forţe armate ale Federaţiei Ruse în afara ţării (Rusiei), în legătură cu situaţia din Donbas”.

Documentul a intrat în vigoare din momentul adoptării lui.

Președintele Camerei, Valentina Matviyenko, a confirmat că această decizie ar trebui să contribuie la evitarea războiului în regiune.

„Adoptarea de astăzi de către Consiliul Federației a hotărârii privind consimțământul pentru utilizarea Forțelor Armate are ca scop instaurarea păcii în Donbas. Are ca scop stoparea acestui sângeros război civil, pentru a preveni continuarea bombardării satelor pașnice, a civililor, pentru a crea condiții normale pentru viața oamenilor și pentru a asigura securitatea”, a spus Matviyenko, la ședința Consiliului Federației.

Anterior, pe 21 februarie, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret de recunoaștere a independenței autoproclamatelor Republici Populare Donețk și Lugansk. Părțile au semnat un acord de „prietenie, cooperare și asistență reciprocă”. Duma de Stat și Consiliul Federației au ratificat tratatele pe 22 februarie.

UPDATE 18:18 Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, marți, după ce Rusia a recunoscut independența republicilor separatiste Donețk și Lugansk, că este ”cel mai periculos moment pentru securitatea Europeană. Fiecare indiciu ne arată că Rusia planifică o invazie la scară largă în Ucraina”.

El a mai spus că Rusia a continuat consolidarea militară în regiune. ”Vedem că din ce în ce mai multe trupe se află în formație de luptă și sunt gata de atac. Am văzut azi noapte că mai multe trupe ruse au înaintat în Donbas, în părți din Donețk și Lugansk, apoi avem retorica plină de amenințare a președintelui Putin de ieri. Facem apel la Rusia să detensioneze situația și să se angajeze în eforturi diplomatice. Altfel, vor exista sancțiuni și mai puternice, cu un preț și mai mare de plătit”, a mai spus Stoltenberg.

El a adăugat că NATO oferă ajutor Ucrainei pentru întărirea infrastructurii cibernetice și că aliații și-au sporit prezența în flancul estic. Șeful NATO a subliniat că Rusia a invadat deja Ucraina în 2014, când anexat peninsula Crimeea.

”Ce vedem acum este o țară care a fost deja invadată și care suferă o invazie în continuare. Cu o prezență militară sporită, acesta este un lucru serios și mai grav. Această situație se adaugă faptului că aceste două republici așa zis separatiste au fost declarate independente”, a precizat Stoltenberg.

UPDATE 17:55 Consiliul Federației a primit un apel de la președintele rus Vladimir Putin cu privire la utilizarea forțelor armate în afara țării, a declarat Valentina Matviyenko, președintele Camerei superioare a Parlamentului de la Moscova, transmite RIA Novosti.

UPDATE 17:52 Președintele american Joe Biden va susține declarații de presă la ora 21:00 (ora României).

UPDATE 17:20 Casa Albă a salutat decizia Germaniei de a opri proiectul conductei Nord Stream 2 menit să livreze gaz rusesc în Europa și a transmis că sancțiunile SUA vor fi anunțate marți, relatează AFP.

Președintele Joe Biden „a spus clar că, dacă Rusia ar invada Ucraina, vom acționa cu Germania pentru a ne asigura că Nord Stream 2 nu va merge mai departe. Am fost în consultări strânse cu Germania peste noapte și salutăm anunțul lor. Vom anunța propriile noastre măsuri astăzi”, a postat pe Twitter secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki.

UPDATE 17:14 Însărcinatul cu afaceri al SUA în Ucraina, Kristina Kvien, a afirmat marţi că acţiunile preşedintelui rus Vladimir Putin pun în pericol ordinea globală şi se bazează pe declaraţii ”delirante”, transmite Reuters.

”Am auzit toţi discursul preşedintelui Putin transmis ieri (luni – n.r.). Declaraţiile sale scandaloase despre Ucraina şi poporul ucrainean au fost delirante, reflectând o viziune denaturată care te face să te gândeşti nu la un lider global, ci la cei mai răi autoritari”, a spus Kvien.

Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut luni independenţa regiunilor separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii, sfidând Occidentul şi alimentând temerile privind izbucnirea unui război.

Decizia a fost condamnată de comunitatea internaţională drept o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei. Uniunea Europeană a propus marţi să se interzică accesul autorităţilor ruse la pieţele şi serviciile financiare europene şi să fie vizate băncile care finanţează armata rusă şi alte operaţiuni militare ruse în regiunile separatiste din estul Ucrainei a căror independenţă Rusia a recunoscut-o luni seară.

Pachetul de sancţiuni propuse de Uniunea Europeană urmează să fie adoptate marţi.

UPDATE 16:29 NATO a anunţat pentru marţi o reuniune de urgenţă cu cele 30 de state membre ale Alianţei şi cu reprezentantul Ucrainei, după recunoaşterea de către Rusia a celor două provincii separatiste din estul Ucrainei, Doneţk şi Lugansk, transmite AFP, citată de Agerpres.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va da o declaraţie de presă ”la sediul NATO, în urma unei reuniuni extraordinare a Comisiei NATO-Ucraina”, a anunţat Alianţa.

Stoltenberg a avut marţi mai devreme o întâlnire cu ministrul de externe polonez, Zbigniew Rau. ”O reuniune oportună cu ministrul de externe Zbigniew Rau, al preţiosului nostru aliat al NATO, Polonia, pentru a aborda consecinţele recunoaşterii de către Rusia a (provinciilor) Doneţk şi Lugansk din Ucraina. Aceasta este o încălcare deliberată a dreptului internaţional şi a acordurilor de la Minsk, care creşte dramatic tensiunile în Europa”, a scris secretarul general al NATO pe Twitter.

 

UPDATE 16:21 Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul premier și președinte Dmitri Medvedev, a reacționat marți în urma anunțului cancelarului german Olaf Scholz privind blocarea autorizării gazoductului Nord Stream 2, care a fost construit pentru a pompa gaz din Rusia până în Germania.

„Cancelarul german Olaf Scholz a emis un ordin de oprire a procesului de certificare a gazoductului Nord Stream 2. Ei bine. Bine ați venit în noua lume curajoasă, unde europenii vor plăti foarte curând 2.000 de euro pentru 1.000 de metri cubi de gaz natural!”, a scris Medvedev, într-o postare pe Twitter.

UPDATE 16:04 Rusia nu intenţionează ”pentru moment” să desfăşoare forţe în teritoriile separatiste proruse din estul Ucrainei, însă va face acest lucru în cazul unor ”ameninţări”, anunţă marţi adjunctul ministrului rus de Externe Andrei Riabkov, relatează AFP.

”Un ajutor militar este prevăzut în acordul (cu separatiştii), dar să nu speculăm”, declară Riabkov.

”Pentru moment, nu ne pregătim să desfăşurăm pe nimeni nicăieri”, subliniază adjunctul şefului diplomaţiei ruse.

UPDATE 15:52 Fostul preşedinte Traian Băsescu a afirmat că Uniunea Europeană ar trebui să fie cinstită atunci când vorbeşte despre sancţiuni împotriva Rusiei şi să scoată această ţară din sistemul bancar internaţional. „Trebuie stopate vânzările de tehnologie către Rusia şi să nu mai cumpărăm gaze din Rusia”, a mai spus Băsescu. În opinia actualului europarlamentar PMP, obiectivul lui Vladimir Putin este ocuparea Ucrainei până la gurile Dunării, transmite News.ro.

„Era previzibil că obiectivul major al lui Putin nu este invadarea Ucrainei, ci consolidarea autonomiei celor două aşa-zise republici autonome, Doneţk şi Lugansk. Sancţiunile va trebui să vedem cât de severe vor fi, pentru că sunt prea multe interese economice, cel puţin în Europa. V-aş aduce aminte că s-au mai impus sancţiuni, după ocuparea Crimeii şi sancţiunile au fost împotriva Crimeii, nu împotriva Rusiei.

N-aş vrea să asistăm şi acum la o decizie europeană de a se impune sancţiuni împotriva Doneţkului şi Luganskului, ci împotriva Rusiei. Deocamdată, prioritatea lui Vladimir Putin este să rezolve problema cu Ucraina. Problema cu Ucraina nu este rezolvată odată cu recunoaşterea independenţei celor două republici separatiste.

Obiectivul lui Putin este să ajungă să lege terestru Crimeea, ceea ce înseamnă că va avea în continuare în vedere proiectul Novorossiya, pe care strategii ruşi îl au în vedere, acest proiect vizând extinderea ocupării Ucrainei până la gurile Dunării”, a declarat Traian Băsescu, marţi la RFI.

Fostul şef al statului consideră că Rusia trebuie dur sacţionată, cum ar fi scoaterea acesteia din sistemul bancar internaţional şi stoparea vânzărilor de tehnologie către Rusia.

„Greu de spus ce mai poate face Occidentul, în afara unor sancţiuni cinstite, severe, împotriva Rusiei, pentru că militar este o variantă exclusă şi atunci rămâne izolarea politică şi izolarea economică, lucruri pe care în mod cert Rusia nu le poate suporta, dacă sunt aplicate temeinic.

Ar trebui cel puţin UE să fie de data aceasta cinstită când vorbeşte despre sancţiuni împotriva Rusiei. Rusia trebuie scoasă din sistemul bancar internaţional, în primul rând, trebuie stopate vânzările de tehnologie către Rusia şi să nu mai cumpărăm gaze din Rusia. Sunt câteva elemente esenţiale. Practic, Vladimir Putin îşi consolidează armata cu bani europeni, banii din gaze”, a conchis Băsescu.

UPDATE 15:46 Potrivit unui diplomat al Uniunii Europene, lista de sancțiuni propusă de Uniunea Europeană include 27 de persoane și de entități – militare, politice, din mediul de afaceri, financiar sau propagandistic – legate de acțiunile Rusiei, transmite Politico.

În plus, conform aceleiași surse, vor fi sancționați 352 de membri ai Dumei de Stat (Parlamentul Rusiei), care au votat recunoașterea independenței teritoriilor separatiste din estul Ucrainei, dar și cei 11 care au propus acest lucru, precum și comandanții misiunii militare rusești care se desfășoară pe teritoriul ucrainean.

UPDATE 15:38 SONDAJ Ce cred românii despre refugiații din Ucraina: 61% cred că România ar trebui să-i primească / Totuși, peste 60% evaluează capacitatea logistică și financiară a țării slabă sau foarte slabă

UPDATE 15:35 Germania ar putea trimite mai multe trupe în Lituania, ţară membră a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), după ce Federaţia Rusă a recunoscut oficial independenţa celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei, a declarat marţi ministrul german al apărării, transmite Reuters.

„Este clar că noi trebuie să punem în aplicare măsuri de descurajare mai stricte”, a declarat Christine Lambrecht în timpul unei conferinţe de presă susţinute împreună cu omologul său lituanian la Vilnius.

„Vreau să subliniez că noi suntem gata să trimitem mai multe trupe, terestre şi aeriene. Suntem gata să trimitem mai multe trupe şi în Lituania şi semnalăm că suntem alături de parteneri şi suntem un partener de încredere pe timp de criză”, a spus ministrul german al apărării.

Criza ucraineană a determinat Alianţa să-şi consolideze prezenţa de-a lungul flancului estic în statele membre, inclusiv în Lituania, mai aproape de graniţele cu Ucraina şi Rusia.

În urmă cu două săptămâni, ministrul apărării german a anunţat că Germania va trimite 350 de soldaţi suplimentari în Lituania. Germania conduce o operaţiune a NATO în Lituania, unde au fost deja desfăşuraţi 500 de soldaţi germani.

UPDATE 15:24 Vasile Dîncu, ministrul Apărării, a declarat, marți, că România s-a pregătit pentru „peste 500.000 de refugiați din Ucraina” și că există „un plan pregătit în toate marile orașe, în vecinătatea granițelor”:

„Peste 500.000 de refugiați, asta e cifra la care ne-am pregătit. Sunt multe puncte, există un plan în acest sens care este pregătit în toate marile orașe, în vecinătatea granițelor. Peste tot există, este o situație extremă, dacă vom avea fluxuri masive de refugiați”, a declarat ministrul Apărării, întrebat de reporteri dacă România este pregătită să primească refugiați din Ucraina.

„Cel mai grav scenariu ar fi un conflict armat generalizat, unde ar fi și alte efecte de factură economică, socială. Am simulat diferite scenarii, a fost o cronică a unei morți anunțate, de săptămâni întregi ne pregătim. Există condiții și pentru un conflict armat, să sperăm că încă vor continua să discute diplomații, nu militarii”, a mai declarat vasile Dîncu.

La finalul lunii ianuarie, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, declara la emisiunea Punctul de Întâlnire, moderată de Radu Tudor, că România dispune de un stoc de rezervă de câteva mii de locuri pentru posibili refugiați din Ucraina, dar că acestea pot fi multiplicate la câteva zeci de mii dacă este necesar.

UPDATE 15:19 Kievul se va confrunta cu noi „provocări” şi „pierderi”, a atras atenţia marţi ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, într-un mesaj către armată, după decizia Moscovei de a recunoaşte independenţa autoproclamatelor republici separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei şi de a trimite trupe în aceste teritorii, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Ne aşteaptă provocări dificile. Vor exista pierderi. Vom fi nevoiţi să trecem prin durere, să depăşim teama şi disperarea”, a spus Reznikov, într-o declaraţie publicată de ministerul său.

„Dar vom învinge, fără îndoială. Suntem pe teritoriul nostru”, a adăugat el.

Potrivit Reuters, Reznikov a mai spus că decizia de luni a Rusiei înseamnă că Kremlinul a mai făcut un pas spre reînvierea Uniunii Sovietice.

„Inamicul şi-a arătat ieri (luni – n.r.) adevărata faţă, cea a unui criminal care vrea să ia ostatică lumea liberă. Kremlinul a mai făcut un pas spre reînvierea Uniunii Sovietice. Cu un nou Pact de la Varşovia şi cu un nou Zid al Berlinului”, a precizat el în declaraţia sa.

În acelaşi timp, Ministerul de Externe de la Kiev a făcut apel marţi la Occident să adopte „sancţiuni severe” împotriva Rusiei.

„Diplomaţia ucraineană lucrează intens în capitalele străine pentru a fi impuse sancţiuni severe împotriva Federaţiei Ruse”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe.

UPDATE 15:14 Preşedintele Vladimir Putin a afirmat marţi că Rusia respectă suveranitatea altor republici ex-sovietice, iar Ucraina constituie o excepţie deoarece se află sub control străin, transmite agenţia TASS, preluată de Reuters.

Rusia a concentrat în ultimele săptămâni forţe militare la frontierele Ucrainei şi a recunoscut luni independenţa republicilor Doneţk şi Lugansk, autoproclamate în estul acestei ţări. Putin a ordonat armatei ruse să intervină în teritoriile respective pentru „menţinerea păcii”.

Marţi, Putin a susţinut însă, potrivit AFP, că nu vrea să reconstruiască un imperiu şi că a anticipat că vor exista „speculaţii” privind o astfel de intenţie a Rusiei. El l-a asigurat pe omologul său azer, Ilham Aliev, aflat în vizită la Kremlin, că „acest lucru nu este deloc real”.

UPDATE 15:08 Rusia riscă, prin acţiunile sale în Ucraina, să relanseze dezbaterea asupra unei eventuale aderări a Finlandei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a atenţionat marţi preşedintele finlandez, informează AFP, preluată de Agerpres.

Întrebat în timpul unei conferinţe de presă, preşedintele Finlandei, Sauli Väinämö Niinistö, a spus că nu ştie dacă actuala criză ucraineană a apropiat Helsinki de o aderare la NATO, dar că a constatat că ea a relansat dezbaterea cu privire la acest subiect în ţara sa.

„Avem o dezbatere activă asupra aderării la NATO şi ea (dezbaterea) va fi în mod sigur şi mai activă dacă Rusia ne dă motive”, a atenţionat liderul finlandez. „Nu pot spune dacă noi suntem mai aproape” sau nu de o aderare. „Discuţia este în curs”, a mai spus Niinistö.

Helsinki a condamnat rapid luni seara recunoaşterea de către Moscova a independenţei celor două republici separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, anunţată şi semnată, printr-un decret, de preşedintele rus Vladimir Putin. Finlanda „susţine puternic Ucraina şi poporul ucrainean”, a declarat Sauli Väinämö Niinistö.

UPDATE 15:02 The Telegraph: Oligarhii ruși fac lobby la Ministerul de Externe pentru a încerca să evite sancțiunile după invadarea Ucrainei/ ”Vom aplica din ce în ce mai multă presiune”

UPDATE 14:55 Premierul Boris Johnson a anunțat marți în parlamentul din Londra sancțiunile Marii Britanii pentru Rusia. El a spus că cinci bănci rusești și trei oligarhi de la Moscova nu mai au dreptul să facă afaceri în Regatul Unit, potrivit The Guardian.

Băncile vizate sunt Rossiya, IS Bank, General Bank, Promsvyazbank și The Black Sea Bank. Activele deținute de aceste bănci în Marea Britanie vor fi înghețate, ceea ce înseamnă că respectivele entități financiare ruse nu le mai pot folosi în tranzacții.

Cei trei oligarhi sancționați sunt Igor și Boris Rotenberg și Ghenadi Timcenko. Aceștia nu vor mai putea călători în Marea Britanie.

UPDATE 14:48 Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a adresat, marți, un mesaj cetățenilor Moldovei, în care a îndemnat la calm și la unitate. Maia Sandu a solicitat instituțiilor statului să monitorizeze atent sursele de știri false și propagandă și să ia măsuri și a făcut un apel către redacțiile de știri să nu implice cetățenii în propaganda de război și să nu semene ură.

„Republica Moldova condamnă vehement acțiunile ostile față de Ucraina. Susținem ferm suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Vom sprijini toate eforturile internaționale de căutare a soluțiilor pașnice, politice.

Interesul nostru este restabilirea păcii și reluarea dialogului. Îndemn liderii țărilor implicate în acest conflict să acționeze cu înțelepciune pentru a evita violențele sau vărsările de sânge”, a declarat Maia Sandu.

„Acțiuni ca cele din ultimele zile din Ucraina găsesc teren fertil pe fondul fricii și dezbinării societății. Oameni care au conviețuit pașnic de generații ajung să se urască, învărjbiți de propagandă și minciuni. Cele mai eficiente arme de luptă sunt curajul, uniutatea, înțelepciunea și solidaritatea.

Cu frică și dezbinare nu se poate construi o țară prosperă, ci doar cu unire, solidaritate, muncă și curaj”, a mai afirmat lidera de la Chișinău.

UPDATE 14:43 Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a anunțat un prim pachet de sancțiuni propus de Comisie și care va fi discutat de Consiliul UE (miniștrii Afacerilor Externe). Sancțiunile ce vor fi agreate de UE sunt provocate de faptul că peședintele rus Vladimir Putin a recunoscut independența republicilor separatiste Luhansk și Donețk, apoi a trimis forțele militare ruse în cele două republici.

Iată care sunt țintele viitoarelor sancțiuni ale UE anunțate de Ursula von der Leyen:

• persoanele implicate în decizia ilegală de recunoaștere a independenței republicilor separatiste Luhansk și Donețk
• băncile care finanțează armata Rusiei și alte operațiuni din cele două republici
• accesul Rusiei la piețele finaciare și de capital ale UE
• comerțul între UE și Donbas

UPDATE 14:24 Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat marţi că livrările de gaze nu vor fi suspendate, în pofida tensiunilor în creştere cu Occidentul legate de Ucraina, relatează dpa, preluată de Agerpres.

„Rusia intenţionează să continue aprovizionarea neîntreruptă cu această materie primă, inclusiv cu gaz natural lichefiat, a pieţelor mondiale”, a declarat Putin la un forum al ţărilor exportatoare de gaze naturale, potrivit Kremlinului.

Există temeri că decizia Rusiei de a trimite trupe în Donbas, în estul Ucrainei, ar putea afecta aprovizionarea cu energie, dar Moscova subliniază că gazele au fost pompate fără întrerupere către Occident chiar şi în perioada Războiului Rece.

Ministrul qatarian al energiei, Saad al Kaabi, a declarat marţi că este practic „imposibil” de înlocuit într-un timp foarte scurt volumul de gaze furnizat de Rusia Europei în cazul unor sancţiuni din cauza conflictului legat de Ucraina, dacă Moscova va decide să-şi reducă livrările, potrivit EFE.

UPDATE 14:11 Președintele Klaus Iohannis a anunțat, marți, că a avut o discuție solidă cu omologul său polonez, Andrzej Duda, despre securitatea în regiunea Mării Negre, a transmis acesta printr-un mesaj pe Twitter.

Iohannis a anunțat că cei doi lideri de stat au discutat despre măsurile comune care urmează să fie luate în NATO și în formatul București9:

”Am avut o 📞convocare foarte substanțială astăzi cu 🇵🇱 Președintele @AndrzejDuda pentru a discuta despre situația gravă de securitate din regiunea #Mării Negre în urma acțiunilor Rusiei care încalcă grav dreptul internațional și a măsurilor comune care urmează să fie luate la @NATO și în formatul #București9”.

UPDATE 13:52 Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns marți la întrebarea privind teritoriile separatiste din estul Ucrainei care au fost declarate independente de către Rusia, în contextul în care constituțiile celor două republici autoproclamate prevăd susțin că dețin suveranitatea asupra întregii regiuni Donbas, de trei ori mai mare decât zonele controlate de separatiști în prezent, relatează Interfax.

Întrebarea dacă vorbim de recunoaștere în interiorul granițelor actuale sau în cadrul fostelor granițe administrative ale acestor republici i-a fost pusă lui Peskov în timpul conversației sale cu reporterii de marți.

„( Recunoașterea are loc – n.r.) în limitele în care s-au proclamat. Când au fost proclamate aceste două republici”, a răspuns Peskov.

Jurnaliștii l-au întrebat dacă aceste frontiere includ și Mariupol, oraș asupra căruia separatiștii nu mai dețin controlul în prezent.

„Nu am nimic de adăugat. În limitele în care ele există și au fost proclamate. Au fost proclamate și există”, a spus oficialul de la Kremlin.

El a fost întrebat dacă asta înseamnă că Republicile Populare Donețk (DPR) și  Lugansk (LPR) sunt recunoscute „în limitele actuale”.

„Nu am nimic de adăugat la asta”, a insistat Peskov.

Granițele în care au fost proclamate DPR și LPR

Constituțiile Republicilor Populare Donețk (DPR) și Lugansk (LPR) prevăd că teritoriul declarat al acestor republici corespunde teritoriilor regiunilor Donețk și Lugansk din Ucraina, care se întind pe un teritoriu mai vast decât cel controlat de separatiști.

Parlamentarul rus Leonid Kalașnikov a anunțat luni dimineață că Rusia va recunoaște independența întregii regiuni Donețk și Lugansk, deși separatiștii pro-ruși controlează doar o treime din ele.

Kalașnikov conduce Comisia pentru afaceri post-sovietice din cadrul Parlamentului.

Parlamentarul rus Leonid Kalashnikov a menționat că „acum DPR și LPR ocupă mai puțin teritoriu decât a fost la referendum (privind autodeterminarea, care a avut loc în perioada în care erau alte decât cele ocupate în prezent de DPR – n.r.), dar (republicile – n.r.) cred că statalitatea lor se extinde și pe acel teritoriu”.

Rusia a recunoscut independența Republicilor Populare Donețk și Lugansk (DPR și LPR) în cadrul granițelor lor actuale, a declarat Andrey Klimov, șef adjunct al comisiei pentru afaceri internaționale a Consiliului Federației, în seara zilei de 21 februarie.

Ministerul rus de Externe a explicat că Rusia recunoaște DPR și LPR în limitele în care autoritățile lor își exercită competențele.

UPDATE 13:46 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că are în vedere ruperea relaţiilor diplomatice cu Rusia, acuzând-o că pregăteşte continuarea ‘agresiunii militare împotriva Ucrainei’, după ce omologul său rus Vladimir Putin a recunoscut luni autoproclamatele republici proruse Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei şi a dispus desfăşurarea trupelor ruse în provincia Donbas cu scopul de a asigura ‘menţinerea păcii’, relatează AFP, EFE şi Unian, citate de Agerpres.

‘Am primit o solicitare din partea Ministerului de Externe de a examina problema ruperii relaţiilor diplomatice între Ucraina şi Rusia’, a declarat Zelenski în cursul unei conferinţe de presă comune cu omologul său estonian Alar Karis.

‘Voi analiza această chestiune imediat, după conferinţa noastră de presă’, a spus preşedintele ucrainean, adăugând că va examina şi paşii pe care îi va face Kievul împotriva escaladării ruse.

Recunoscând ‘republicile ‘ separatiste din estul Ucrainei, Rusia pregăteşte baza legală pentru continuarea agresiuni sale militare împotriva Ucrainei, a acuzat Volodimir Zelenski.

‘Considerăm că, prin această decizie, Rusia a creat baze legale pentru continuarea agresiunii sale împotriva statului ucrainean, încălcând astfel toate angajamentele sale bilaterale şi multilaterale, (inclusiv) rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU privind Ucraina din 17 februarie 2015’, a declarat el pe fondul temerilor privind o invazie de anvergură rusă.

Zelenski a spus că nu se aşteaptă la un ‘război de mare amploare’ împotriva ţării sale şi nici la o escaladare pe scară largă, dar a avertizat că va institui legea marţială în cazul unui astfel de scenariu.

Kievul, a subliniat el, nu va răspunde cererii separatiştilor de a retrage trupele ucrainene din partea de Donbas aflată sub controlul statului ucrainean.

‘Nu discutăm cu ei. Nu înţelegem cine sunt ei’, a spus preşedintele ucrainean, reiterând refuzul Kievului de a se aşeza la masa negocierilor cu militanţii separatişti.

‘Europa şi lumea nu pot permite ca greşelile tragice care au fost făcute în Georgia în 2008 să fie repetate’, a spus el, referindu-se la conflictul armat în urma căruia Rusia a recunoscut republicile separatiste Abhazia şi Osetia de Sud.

UPDATE 13:38 Ambasadorii statelor membre UE discută marți la Bruxelles despre impunerea de sancțiuni după ce Rusia a recunoscut independența republicilor separatiste din Donbas și a trimis forțele armate. Liderii UE au propus ca sancțiuni interzicerea importului și exportului cu Donbas, interzicerea accesului în UE a unor politicieni ruși și nerecunoașterea pașapoartelor emise cetățenilor din Donbas, transmit Polico și The Guardian.

Propunerea Comisiei Europene, prin Serviciul de Acțiune Externă, vizează sancționarea a 27 de persoane și entități implicate în decizia Kremlinului de recunoaștere a independenței republicilor secesioniste Luhansk și Donețk, sancționarea celor 351 de membri ai parlamentului rus care au votat în favoarea independenței, precum și a comandaților forțelor ruse de ocupație, potrivit The Guardian.

Ungaria s-a opus însă acestor sancțiuni, potrivit The Guardian, care arată că ambasadorul lui Viktor Orban la UE a cerut continuarea dialogului cu Moscova.

Miniștrii afacerilor externe din UE se întâlnesc marți în încercarea de a agrea sancțiuni la adresa Rusiei. Pentru impunerea de sancțiuni e nevoie de unanimitatea tuturor celor 27 de state membre.

UPDATE 13:33 Cancelarul german Olaf Scholz a declarat marți că gazoductul Nord Stream 2, care ar urma să aducă gaze rusești în Germania ocolind Ucraina, ”nu poate continua”, transmite BBC News.

Potrivit Deutsche Welle, Scholz a anunțat că a oprit procedura administrativă de autorizare a gazoductului.

Conducta de gaze e gata încă din luna septembrie, dar nu este operațional pentru că așteaptă o ultimă certificare din partea unei autorități guvernamentale germane.

Ucraina și alte state est-europene au criticat constant Germania că prin intermediul Nord Stream 2 nu face decât să își crească dependența de gazele rusești, ceea ce îi limitează libertatea de mișcare politică în relația cu Kremlinul.

UPDATE 13:28 Republica Populară Lugansk (LPR) va cere Ucrainei să își retragă în mod voluntar trupele din regiunea Lugansk, întrucât acest teritoriu, conform constituției LPR, aparține Lugansk, a declarat Dmitri Horoșilov, vicepreședintele parlamentului din LPR, relatează Interfax.

„În cadrul legislației republicilor noastre, există o lege privind frontierele de stat, care prevede clar că teritoriul Republicii Populare Lugansk este teritoriul fostei regiuni Lugansk. Trebuie să facem apel la Ucraina să-și retragă trupele în mod voluntar”, a afirmat Horoșilov.

Oficialul separatist a amenințat că dacă Kievul nu se va conforma, „se va lua o decizie care va permite stabilirea păcii și restabilirea integrității teritoriale”.

UPDATE 13:11 Moscova nu discută deocamdată despre înfiinţarea de baze militare în estul Ucrainei, dar cele două tratate aflate în curs de ratificare în Duma de Stat ar permite acest lucru, iar Rusia va fi pregătit să acţioneze dacă va fi necesar, a afirmat marţi Andrei Rudenko, viceministru de externe, potrivit agenţiei RIA, preluată de Reuters.

Rudenko a făcut aceste declaraţii în timp ce deputaţii ruşi se pregăteau să discute şi să supună la vot ratificarea tratatelor ‘de prietenie, cooperare şi ajutor reciproc” între Rusia şi cele două regiuni separatiste din estul Ucrainei, Doneţk şi Lugansk, a căror independenţă a fost recunoscută luni de preşedintele Vladimir Putin.

Tratatele prevăd că fiecare parte îi acordă celeilalte ‘dreptul ca forţele sale armate să construiască, să folosească şi să îmbunătăţească infrastructura militară şi bazele militare pe teritoriul său’.

O notă explicativă ataşată documentelor afirmă că acestea creează o ‘bază legală’ pentru trimiterea de trupe ruseşti pentru activităţi de ‘menţinere a păcii’ în cele două ‘republici populare’.

În cazul unei ameninţări la adresa ‘suveranităţii’ uneia din părţi, semnatarele vor ţine imediat consultări ‘cu obiectivul de a asigura apărarea comună, menţinerea păcii şi securitatea comună’.

‘În cursul acestor consultări, ele vor stabili necesitatea, tipul şi amploarea ajutorului pe care o parte îl va furniza celeilalte pentru a elimina ameninţarea apărută’, se mai spune în documentele menţionate.

UPDATE 12:54 Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus – n.r.) a ratificat marţi aşa-numitele ”tratate de prietenie, cooperare şi ajutor reciproc” între Federaţia Rusă şi autoproclamatele republici separatiste Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei, a căror independenţă a fost recunoscută luni de preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit agenției ruse de presă RIA Novosti.

Decizia a fost aprobată în unanimitate.

Mai devreme, marţi, ”parlamentele” autoproclamatelor republici separatiste Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei, au votat tot în unanimitate în favoarea ratificării tratatelor de prietenie şi cooperare cu Rusia, semnate de ”liderii” lor luni cu şeful statului rus.

Vladimir Putin a recunoscut luni independenţa regiunilor separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii, sfidând Occidentul şi alimentând temerile privind izbucnirea unui război. Decizia a fost condamnată de comunitatea internaţională drept o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei.

UPDATE 12:50 Bulgaria a condamnat marţi recunoaşterea de către Rusia a independenţei regiunilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei şi a declarat că va continua să sprijine integritatea teritorială a Ucrainei, potrivit EFE, citată de Agerpres.

‘Bulgaria condamnă decizia preşedintelui rus (Vladimir Putin) de a recunoaşte regiunile Doneţk şi Lugansk ca (entităţi) independente’, a scris premierul bulgar Kiril Petkov într-un tweet.

‘Susţinem integritatea teritorială a Ucrainei în frontierele sale recunoscute la nivel internaţional. Dreptul internaţional trebuie respectat şi vom continua în Uniunea Europeană să vorbim în apărarea acestuia pe o singură voce’, a subliniat Kiril Petkov.

Şefa diplomaţiei bulgare Teodora Ghenciovska a menţionat şi ea că recunoaşterea ‘republicilor separatiste reprezintă o încălcare gravă a dreptului internaţional şi subminează securitatea europeană’.

Până şi preşedintele bulgar Rumen Radev, considerat un politician cu simpatii proruse, a respins marţi demersul liderului rus Vladimir Putin, care – după ce a recunoscut regiunile separatiste ucrainene ca republici independente – a anunţat că va trimite trupe ruse în Donbas.

‘Recunoaşterea aşa-ziselor Republica Populară Doneţk şi Republica Populară Lugansk de către Federaţia Rusă anulează eforturile de detensionare a conflictului din Ucraina şi amplifică tensiunile în întreaga regiune’, a scris şeful statului bulgar pe contul său de Twitter.

‘O soluţie sustenabilă la această criză nu poate fi găsită în încălcarea dreptului internaţional şi în recurgerea la forţa militară’, a mai afirmat el.

UPDATE 12:47 Citește despre ”Reacția rușinoasă a Vestului la invazia militară începută de Putin în Ucraina. Bătăușul clasei rămâne nepedepsit pentru a treia oară” într-un editorial al jurnalistului Cristian Pantazi.

UPDATE 12:31 Didier Reynders, comisarul european pentru Justiție, a anunțat marți că liderii UE iau în calcul aplicarea de sancțiuni graduale pentru Rusia după ce Vladimir Putin a aprobat amplasarea de trupe militare în Donbas, regiune separatistă căreia îi recunoscuse independența.

Primele sancțiuni ar fi interdicții de călătorie și înghețarea averilor din străinătate ale unor ”persoane implicate”, a spus oficialul european într-un interviu pentru televiziunea belgiană RTBF, fără a dezvălui însă cine sunt aceste persoane.

A doua categorie de sancțiuni, ce ar putea fi aplicate dacă ”situația se degradează”, sunt cele economice, a spus comisarul european. E vorba despre interzicerea unor importuri din Rusia, măsuri în domeniul energetic și în cel financiar. ”Ar fi o întrerupere a legăturii economice cu Rusia”, a spus oficialul european.

Reamintim că miniștrii de Externe din cele 27 de state membre UE discută marți despre eventualele sancțiuni la adresa Rusiei.

UPDATE 12:22 China este preocupată de ‘deteriorarea’ situaţiei în Ucraina, a afirmat ministrul de externe Wang Li într-o convorbire telefonică purtată marţi cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, în care a reiterat apelul Beijingului către toate părţile implicate să dea dovadă de reţinere şi să-şi rezolve divergenţele prin dialog, transmite Reuters.

Preocupările de securitate legitime ale oricărei ţări ar trebui respectate, i-a transmis Wang lui Blinken, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe de la Beijing.

‘Situaţia din Ucraina se deteriorează. China cheamă încă o dată toate părţile să dea dovadă de reţinere’, a afirmat Wang. Potrivit acestuia, China va continua să rămână în contact cu toate părţile implicate.

În timpul convorbirii, Blinken a subliniat necesitatea de păstrare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei în condiţiile ‘agresiunii’ Rusiei, a declarat Ned Price, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.

UPDATE 12:06 Turcia, ţară care întreţine relaţii bune atât cu Rusia, cât şi cu Ucraina, a calificat marţi drept ‘inacceptabilă’ decizia Rusiei de a recunoaşte regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk ca republici independente, relatează EFE.

Ministerul de externe turc subliniază într-un comunicat că decizia Rusiei ‘de a recunoaşte aşa-zisele republici Doneţk şi Lugansk, pe lângă faptul că contravine Acordurilor de la Minsk, încalcă făţiş unitatea politică şi integritatea teritorială a Ucrainei’.

În comunicatul postat pe site-ul web al MAE turc se menţionează de asemenea că ‘decizia Federaţiei Ruse este inacceptabilă şi noi o respingem’.

‘Reiterăm o dată în plus ataşamentul nostru faţă de păstrarea unităţii politice şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi invităm toate părţile implicate să acţioneze cu bun simţ şi să respecte dreptul internaţional’, conchide MAE turc.

Turcia întreţine relaţii strânse deopotrivă cu Rusia şi Ucraina, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan oferindu-se anterior să medieze conflictul dintre cele două ţări. În acest sens, el i-a invitat pe reprezentanţi ai Moscovei şi Kievului să se întâlnească la Istanbul.

Cu toate acestea, Turcia a vândut anul trecut drone de luptă Ucrainei, gest ce a iritat Rusia.

UPDATE 11:58 Ministrul ceh al Apărării, Jana Cernochova, a apreciat marţi că în spatele deciziei preşedintelui rus Vladimir Putin de a recunoaşte independenţa regiunilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei se află intenţia de a reface defuncta Uniune Sovietică, în timp ce premierul sloven Janez Jansa a cerut integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană, transmite EFE, citată de Agerpres.

”Recunoaşterea de către Putin a republicilor separatiste din estul Ucrainei este o încercare de a reface Uniunea Sovietică în detrimentul ţărilor libere şi suverane”, a scris Cernochova pe contul ei de Twitter.

Politiciana conservatoare a dat asigurări că ”pe această tablă de şah nu se află doar Ucraina, ci şi noi”, referindu-se la fosta Cehoslovacie comunistă care, timp de patru decenii, între 1948 şi 1989, a făcut parte din Blocul Estic controlat de Moscova.

La rândul său, premierul ceh Petr Fiala a condamnat decizia lui Putin de a recunoaşte independenţa celor două teritorii separatiste şi trimiterea de trupe ruse în aceste regiuni.

Republica Cehă, care aspiră la o reacţie coordonată a Uniunii Europene, se află de partea unei Ucraine ”independente şi libere”, a insistat Fiala, care a adăugat că Cehia este pregătită pentru o posibilă întrerupere a lanţului de aprovizionare dinspre Rusia, dar şi pentru un aflux de refugiaţi.

Pe de altă parte, premierul Sloveniei, Janez Jansa, a propus marţi ca Uniunea Europeană să invite Ucraina să se integreze în clubul comunitar ca membru cu drepturi depline.

”UE trebuie să ofere Ucrainei perspectiva de a adera ca membru deplin”, a scris Jansa într-un comunicat de presă succint, publicat pe contul său de Twitter. În numele ţării sale, Jansa a condamnat în comunicat ”acţiunea ilegală” de luni a preşedintelui Putin. Decizia reprezintă ”o încălcare evidentă a dreptului internaţional, precum şi a acordurilor de la Budapesta şi Minsk”, a subliniat politicianul conservator.

UPDATE 11:51 Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a luat marți peste picior aliații din Occident, arătând că eventualele sancțiuni impuse de țările UE și NATO nu vor avea efect asupra Rusiei.

”Colegii noștri europeni, americani și britanici nu se vor calma până nu vor epuiza toate posibilitățile pentru așa-numita pedepsire a Rusiei. Ne amenință cu toate tipurile de sancțiuni sau, cum spun ei acum, cu mama sancțiunilor.

Ei bine, ne-am obișnuit cu asta. Știm că sancțiunile vor fi impuse oricum, în orice situație. Cu sau fără motiv”, a declarat Lavrov pentru Reuters, potrivit The Guardian.

Reamintim că statele occidentale nu au anunțat nici o sancțiune, deși Rusia a recunoscut independența regiunii separatiste Donbas din Ucraina și invadat regiunea, trimițând trupe militare.

UPDATE 11:45 Premierul ungar Viktor Orban a discutat luni cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi a spus că Ungaria împărtăşeşte poziţia Uniunii Europene în privinţa conflictului în desfăşurare între Ucraina şi Rusia, a declarat şeful biroului de presă al liderului de la Budapesta, relatează MTI.

Bertalan Havasi a mai precizat că discuţiile dintre lideri vor continua.

Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut luni independenţa regiunilor separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii, sfidând Occidentul şi alimentând temerile privind izbucnirea unui război.

De asemenea, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat marţi dimineaţă că trebuie să existe până în ultimul moment speranţa că se va găsi o soluţie diplomatică la criză.

Bruxellesul a intensificat pregătirile pentru a impune sancţiuni Rusiei după evenimentele de luni, a scris pe Facebook şeful diplomaţiei ungare, precizând că au loc discuţii pentru stabilirea următorilor paşi.

„Ungaria nu s-a distanţat niciodată de UE în privinţa acestei chestiuni. În acelaşi timp, nu trebuie să renunţăm la speranţa găsirii unei soluţii diplomatice”, a adăugat Szijjarto.

UPDATE 11:38 Uniunea Europeană va decide marţi primele sancţiuni împotriva Rusiei în urma recunoaşterii de către Moscova a independenţei regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, a anunţat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, potrivit AFP, citată de Agerpres.

El a declarat presei la deschiderea la Paris a unui Forum al UE pentru cooperarea în regiunea Indo-Pacific că a convocat „un Consiliul de urgenţă al Afacerilor Externe, pe care Franţa îl va organiza aici, la Paris, după reuniune”.

„În această dimineaţă am lucrat deja la pregătirea textului, iar după-amiază Consiliul va decide ce sancţiuni vor fi luate (…) Trebuie acţionat repede, adică în această după-amiază, aici, la Paris”, a precizat el, adăugând că sancţiunile vor fi adoptate „în unanimitate”.

La acest moment nu este vorba de „o invazie de mare amploare, însă trupe ruse au intrat pe teritoriul ucrainean”, în Donbas, a subliniat Borrell.

UE a avertizat luni seară că va adopta sancţiuni împotriva Rusiei dacă Moscova va recunoaşte independenţa autoproclamatelor republici populare Doneţk şi Lugansk, regiuni separatiste ucrainene proruse.

„Avem un pachet (de sancţiuni posibile – n.r.). Există diferite măsuri, iar gradul de punere a lor în aplicare depinde de nivelul de agresiune”, a precizat Josep Borrell.

UPDATE 10:01 Deputatul Dumei de Stat a Rusiei, Leonid Kalașnikov, care conduce Comisia pentru afaceri post-sovietice a Parlamentului rus, a declarat că Rusia va recunoaște independența întregii regiuni Donețk și Luganks din estul Ucrainei, potrivit reporterului Moscow Times Pjotr Sauer. În prezent, doar o treime din teritorii este controlată de separatiștii susținuți de ruși.

UPDATE 09:59 Secretarul de stat pentru sănătate din Marea Britanie, Sajid Javid, a declarat pentru Sky News că Rusia a invadat Ucraina: ”Ne trezim într-o zi foarte întunecată în Europa și din ceea ce am văzut deja și am aflat astăzi că președintele Putin a decis să atace suveranitatea Ucrainei și integritatea ei teritorială”.

UPDATE 09:56 Recunoaşterea de către Rusia a autoproclamatelor republici populare Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei este un „moment istoric”, a afirmat liderul separatist din Doneţk, Denis Puşilin, potrivit DPA. Decizia „va rămâne întotdeauna în vieţile noastre ca restaurarea justiţiei şi adevărului”, a scris el pe canalul de ştiri Telegram. „Astăzi s-a stabilit cursul viitorului nostru şi privim spre viitor cu încredere”, a adăugat Denis Puşilin. El a mai spus că decizia preşedintele rus Vladimir Putin reprezintă mai mult decât un sprijin, fiind vorba de „încredere într-un viitor paşnic pentru un Donbas rus puternic”.

UPDATE 09:29 Rusia a dat asigurări marţi că este în continuare „pregătită” de negocieri cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, care urmează să se întâlnească joi la Geneva cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, după recunoaşterea de către Moscova a regiunilor separatiste ucrainene proruse Lugansk şi Doneţk, relatează AFP, preluată de Agerpres.

UPDATE 09:26 Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat că ”NATO și SUA nu au înțeles nimic din lecția pe care Rusia le-a dat-o în 2008, prin recunoașterea independenței Osetiei de Sud și Abhaziei”, informează agenția rusă de stat RIA Novosti.

UPDATE 08:43 Marea Britanie urmează să anunțe marți noi sancțiuni împotriva Rusiei, după ce secretarul de externe Liz Truss a declarat că acțiunile lui Putin nu pot fi lăsate „nepedepsite”. Sancțiunile vor fi ca răspuns la „încălcarea dreptului internațional de către Rusia și atacul asupra suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei”, a spus ea. Secretarul de externe a adăugat că a vorbit cu Josep Borrell, înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, în urma „cel mai recent atac al Rusiei asupra suveranității ucrainene”, transmite The Guardian.

UPDATE 08:10 Cum funcționează în Rusia minciuna ca politică de stat: Ambasadorul rus în SUA spunea că Lugansk și Donețk sunt părți ale Ucrainei cu doar o zi înainte ca Putin să le recunoască independențe. Citește mai multe pe G4Media. 

UPDATE 08:06 Rusia a ameninţat Ucraina cu noi consecinţe în cazul unor „planuri militariste” din partea Kievului, după ce Moscova a recunoscut independenţa regiunilor separatiste din estul Ucrainei şi a trimis acolo trupe, informează marţi DPA.

UPDATE 07:54 Guvernul australian a anunțat, de asemenea, că a mutat toți oficialii diplomatici din Ucraina în estul Poloniei și în România. Ministrul de externe Marise Payne a confirmat mișcarea „din cauza riscului crescut” pe fondul preocupărilor tot mai mari de conflict. „Australia este solidară cu Ucraina și continuă să solicite Rusiei să înceteze și să inverseze atacul său neprovocat asupra vecinului său democratic”, a spus Payne, citată de The Guardian.

UPDATE 07:37 Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a reiterat „sprijinul neclintit” al Statelor Unite pentru Ucraina după ce a vorbit luni la telefon cu ministrul de externe ucrainean, Dmytro Kuleba.

UPDATE 07:29 Observatorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au înregistrat în 48 de ore peste 3.200 de noi încălcări ale armistiţiului care ar trebui să fie în vigoare în estul Ucrainei, au anunţat aceştia într-un comunicat de presă dat publicităţii în cursul nopţii de luni spre marţi, notează AFP, citată de Agerpres.ro. 

UPDATE 07:25 Ședința Consiliului de Securitate al ONU s-a încheiat după 90 de minute de discuții tensionate. Rusia a fost izolată și condamnată în bloc de reprezentanții guvernelor occidentale pentru invazia din Donbas.

UPDATE 07:22 Statele Unite se coordonează cu aliații și vor anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei marți, potrivit unui raport Reuters care citează oficiali americani.

UPDATE 07:17 SUA au evacuat luni personalul Departamentului de Stat și operațiunile ambasadei din Ucraina în Polonia, pe fondul temerilor că elementele de securitate s-ar putea deteriora rapid în următoarea perioadă: „Din motive de securitate, personalul Departamentului de Stat aflat în prezent în Liov va petrece noaptea în Polonia”, potrivit unui comunicat citat de Bloomberg.

UPDATE 06:29 Statele Unite și aliații săi nu intenționează să furnizeze arme nucleare Ucrainei, care ea însăși nu le dorește, a declarat Linda Thomas-Greenfield, reprezentant american la ONU, la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, citată de agenția rusă de stat RIA Novosti:

• „Statele Unite și aliații noștri nu au intenția de a furniza arme nucleare Ucrainei, iar Ucraina nu le dorește”, a declarat aceasta.

UPDATE 06:23 Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a ținut o alocuție televizată la primele ore ale dimineții de marți, ora Ucrainei, excluzând orice concesii teritoriale și făcând apel la pace, transmite The Guardian. Printre altele, președintele ucrainean a transmis că Ucraina nu se teme de nimeni și de nimic și că nu vor ceda nimic din ”pământul lor”.

 

Sursa foto: Ministry of Defense of the Russian Federation (eng.mil.ru)