VIDEO Marcel Ciolacu, la dezbaterea bugetului pe 2025 în Parlament: Nu este austeritate. Este un buget prudent / Este o schimbare fundamentală ce prefațează și demararea celeilalte mari priorități a Guvernului: reforma administrativ-teritorială

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, miercuri, la dezbaterea bugetului pe 2025 în Parlament, că nu poate fi vorba despre austeritate, ci este un buget prudent. „Este o schimbare fundamentală ce prefațează și demararea celeilalte mari priorități a Guvernului: reforma administrativ-teritorială”, a susținut Marcel Ciolacu.

Parlamentarii opoziției au strigat „Demisia” când Ciolacu a venit la microfon.

G4Media a transmis LIVE declarațiile lui Marcel Ciolacu.

Marcel Ciolacu:

Sunt două mari atacuri împotriva acestui buget, aflate în totală antiteză. Unii spun că e un buget de austeritate. Ceilalți spun că e un buget optimist și că statul cheltuiește prea mult.

Austeritate este ce s-a făcut în 2010. Noi nu ne atingem de veniturile în plată ale românilor.

Avem în acest buget cea mai mare alocare de resurse din finanțări europene de la aderarea noastră europeană. Avem la dispoziție în acest an peste 17,5 miliarde euro și voi pune o presiune uriașă pe fiecare ministru și autoritate publică să cheltuim acești bani până la ultimul cent.

Nu există austeritate atunci când majorezi investițiile la 150 de miliarde de lei pe an. Și asta am făcut prin acest buget. Am alocat bani în plus pentru toate domeniile unde așteptările românilor de la stat sunt ridicate. Avem cu 35% mai mulți bani pentru spitale și servicii medicale, cu 20% mai mult pentru construcția de autostrăzi și căi ferate și cu 10% în plus pentru modernizarea educației. Acești bani înseamnă resurse care ajung la companii românești de construcții, la furnizori de servicii și echipamente, la firme locale de IT.

Nu poate fi vorba despre austeritate când sprijinim dezvoltarea locală cu peste 27 miliarde lei.

Și nu se poate vorbi despre austeritate când nu am retras niciuna dintre schemele de ajutor de stat cu care susținem companiile românești. De la IMM Plus la Programul pentru Marea Industrie, de 1 miliard euro. De la schema de ajutor de stat pentru investiții regionale, la cea de stimulare a investițiilor mari în România. De la Construct Plus, pentru materiale de construcții și până la InvestAlim pentru investiții în fabrici de procesare a materiilor prime agricole și alimente. Toate sunt bugetate, sunt miliarde de euro anual cu care sprijinim peste 11.500 de firme românești prin granturi, suportarea unor dobânzi și comisioane sau oferirea de garanții.

Să trecem la cealaltă critică: bugetul este prea generos cu cheltuielile. Am auzit un cunoscut om de afaceri care spunea că bugetul țării ar trebui să fie sinonim cu cel al unei firme, să nu ai costuri mai mari decât veniturile. Adică, dacă ai deficit bugetar este ceva rău. Este o abordare extrem de simplistă, care nu ține cont de realitățile țării și mai ales de contextul economic de dezvoltare în care se află România.

Nu există stat european modern care să nu se fi dezvoltat, ca și noi, făcând deficite bugetare semnificative. Spania, Italia, Franța, Portugalia, Belgia sau Grecia și alte țări moderne ale continentului au cheltuit masiv, și nu doar din bani europeni. Dacă ne uităm la gradul lor de îndatorare publică și îl comparăm cu al României, suntem la jumătate din ponderea lor.

2025 și 2026 sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre. Aceasta este adevărul acceptat de partenerii din Comisia Europeană prin Planul Bugetar Structural. Am câștigat o fereastră uriașă de timp pentru a ne dezvolta țara, 7 ani, și am de gând să o folosesc la maximum, în același timp cu a onora la virgulă angajamentul luat în fața Comisiei de a reduce deficitul și să ne încadrăm în 7% din PIB.

Cheltuim prea mult pentru a crește sau a proteja veniturile românilor – este o altă critică constantă la adresa bugetului.

Fără a forța acest efort major de convergență economică a României cu spațiul european în privința veniturilor și a puterii de cumpărare, din ultimii ani, acum am fi avut nu deficit de personal în economie, ci pur și simplu n-ar mai fi avut deloc forță de muncă. Doar prin creșterea constantă a salariului minim am adus media câștigului salarial din România peste pragul lunar de 1.000 de euro net. Asta a permis creșterea constantă a numărului de angajați, inclusiv cu români reveniți după ani de muncă în Europa. E drept, încă mult sub necesarul economiei.

Suntem acuzați, simultan, ba că am cheltuit prea mult cu plafonarea și trebuie să îi punem punct rapid, ba că, dacă nu o continuăm, va fi apocalipsa facturilor energetice.

Noi am preferat o abordare echilibrată și precaută, construind un buget de dezvoltare care propune și o reducere a cheltuielilor de funcționare ale statului. Am demarat deja o restructurare a aparatului bugetar, atât ca număr de posturi, dar și o reducere a numărului de instituții bugetare, prin comasări. Și pregătim o reglementare unitară pentru a stopa situațiile aberante cu prime, bonusuri sau chiar zeci de pensii încasate absurd de șefii companiilor de stat. Nu faci performanță clară, nu poți avea bonusuri.

Solicit tuturor angajaților statului să drămuiască eficient fiecare leu cheltuit din buget. Îi cer ministrului Finanțelor să monitorizeze la sânge fiecare cheltuială, iar prin ANAF să colecteze toate veniturile bugetare, inclusiv prin reducerea evaziunii fiscale.

Toți ne dorim o „țară ca afară”, dar cu venituri la buget cu 12% din PIB sub media UE nu avem cum să obținem asta. Venituri mici înseamnă cheltuieli mici. Suntem într-un cerc vicios din care trebuie să ieșim, iar acest buget tocmai asta își propune.

Este un buget nu optimist, ci mai degrabă prudent. Pentru că prudența este cea care îl caracterizează pe ministrul Tánczos Barna. Este un om care a impus principii corecte, precum acel fond de solidaritate la nivel național, ce echilibrează finanțările între județe, atenuând dezechilibrele regionale. Și care propune, foarte just, alocări pentru administrația locală după cifrele mai apropiate de realitate, adică cele din ultimul recensământ, nu de datele din statistică.

Este o schimbare fundamentală ce prefațează și demararea celeilalte mari priorități a Guvernului: reforma administrativ-teritorială.

Cel puțin 12 țări europene iau măsuri de reducere a deficitelor, ca și noi, deoarece incertitudinea economică este în creștere în toată lumea.

Continuarea războiului din Ucraina generează contagiune negativă în toată Europa. Țările europene în care exportăm 70% din total sunt în recesiune sau au creșteri firave. Ultimele date Eurostat arată că Germania, Austria și Estonia au avut al doilea an de cădere economică. În ultimul trimestru din 2024, Zona Euro a stagnat, iar Franța și Irlanda au intrat pe minus.

Noi am reușit să ținem economia pe plus și avem această șansă în continuare. Nu avem altă soluție decât să facem curat în propria ogradă și să ne dezvoltăm prin investiții masive. Aceste investiții generează efect de multiplicare economică, inclusiv mai mulți bani încasați la buget.

Zilele trecute m-am întâlnit cu importanți finanțatori internaționali ai României, precum Banca Mondială și mari fonduri americane de investiții. Culmea este că ei au o părere mai bună despre potențialul țării noastre decât o au mulți dintre români. Recent, chiar șeful FMI pentru regiunea Europei Centrale și de Est a spus, la Viena, că România seamănă cu Coreea de Sud de acum 15 ani ca evoluție economică.

Adevărul este că în ultimii 10-15 ani ne-am câștigat, cu mari eforturi, o poziție economică mult mai bună decât în toată istoria modernă a țării.

În piață sunt bani, depozitele bancare sunt mai mari decât creditele și am ajuns în situația în care mulți antreprenori români au acumulat resurse financiare importante, cu care acum se extind în afara țării.
Suntem o economie deschisă, de tip occidental, avem acces la fluxurile financiare și de capital, putem circula liber oriunde în această lume.