Iohannis: România nu va ataca la CJUE decizia pe Schengen / Nu va exista un boicot la adresa Austriei din partea statului român / O aderare la Schengen e posibilă în 2023

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri la Bruxelles că statul român nu va boicota Austria, pledând pentru rezolvarea diferendului cu Austria pe Schengen pe calea diplomației. Iohannis a mai spus că România nu va ataca în justiția din UE veto-ul austriac.

Șeful statului a spus că va ridica chestiunea Schengen la Consiliul European din 15 decembrie, dar a avertizat că e greu de crezut că va putea obține o schimbare a atitudinii Austriei.

Întrebat dacă vrea o decuplare de Bulgaria, președintele Iohannis a respins ideea, adăugând că varianta propusă de ministrul Lucian Bode la Consiliul JAI din 8 decembrie nu a fost decuplarea celor două țări, ci decalarea termenelor de intrare în Schengen.

Iohannis a mai spus că speră ca în 2023 România să intre în Schengen și a respins orice vină a oficialilor români, arătând că vina aparține Austriei, care și-a schimbat subit poziția din rațiuni interne.

Principalele declarații ale președintelui Iohannis:

• Avem o agendă bogată, inclusiv pe energie. Miniștrii energiei nu s-au înțeles azi-noapte, dar noi vom continua discuțiile
• Sunt teme pe care eu le voi ridica – tema Schengen. Săptămâna trecută, miniștrii de Interne în Consiliul JAI nu au reușit să aprope intrarea României în Schengen. Se pune problema cum continuăm. Noi românii vrem să fim parte din Schengen, e obiectiv principal pentru mine ca președinte
• Avem două probleme. Atitudinea Austriei, care e rezervată, recent cancelarul a spus că acest vot înseamnă o amânare, nu un Nu definitiv. E o nuanțare a poziției. Avem însă și a doua problemă: votul Olandei a fost mixt, DA pentru România, pentru Bulgaria a fost jumătate NU. Nu a fost un nu definitiv, e dorința unei amânări până când se rezolvă anumite probleme în Bulgaria
• Acest moment poate fi tratat într-o singură cheie. Cu diplomașie. Orice altceva este exclus.
• Am auzit nenumărate opinii, sfaturi. Nu va exista un boicot la adresa Austriei din partea statului și autorităților publice din România
• Clasa politică a avut o reușită politică fenomenală, a fost ridicat MCV, și astfel a fost eliminată cea mai importantă piedică politică în fața intrării în Schengen
• Comisia Europeană ne-a sprijinit cu expertiză și bună credință. Președinția cehă ne-a sprijinit foarte mult, au fost extrem de mobilizați
• Vom avea președinția suedeză la Consiliul UE, am discutat deja cu premierul Suediei
• Voi avea multe discuții pentru a vedea cum putem face următorii pași, pentru că trebuie să fie o reușită. Nu își dorește nimeni să ajungem într-un Consiliu JAI cu un vot negativ
• Voi avea întâlniri cu președinta Comisiei Europene, cu premierul ceh, cu premierul suedez și vom începe discuția și cu austriecii, nu trebuie să evităm astfel de discuții
• Am văzut că există mulți sfătuitori publici care creează așteptări legate de Consiliul European. Voi ridica chestiunea n plenul Consiliului, dar soluții practice se vor găsi în viitorul Consiliu JAI
• Nu cred că și-a imaginat cineva că Austria și Olanda și-au schimbat poziția într-o săptămână, nu se poate așa ceva
• E nevoie de multă muncă. Echipa mea și miniștrii și-au făcut treaba. Mi se pare ciudată vânătoarea de vinovați declanșată în unele medii. Vinovații nu se găsesc la București, știți bine unde sunt ei

Q: Vreți o mențiune în concluziile Consiliului European?

A: Mă tem că așa ceva nu va fi posibil, concluziile se adoptă doar cu unanimitate. Pozițiile sunt aceleași ca la Consiliul JAI. Trebuie să reconstruim întreaga abordare, deci va necesita timp. Deci vă rog să nu aveți așteptări, Dar o aderare e posibilă în 2023.

Q: Se putea face mai mult?

A: Nu, nu se putea face mai mult, pentru că schimbarea de atitudine a Austriei s-a întâmplat în câteva zile și nu are legătură cu noi, ci cu motivații interne.

Q: Există potențiala strategie a unei decuplări de Bulgaria?

A: Pur teoretic, chestiunea cu votul olandez are două soluții. Fie Olanda își schimbă opțiunea, fie va fi vot separat. Personal cred că intrarea împreună cu Bulgaria în Schengen e mai bună, e de preferat. Imaginați-vă dacă Bulgaria, care nu e o mare forță europeană, ar rămâne singură în fața valului migrator. Noi căutăm varianta să intrăm împreună cu Bulgaria. Procedurile la Bruxelles sunt foarte complexe și permit foarte multe abordări. Ce a pregătit ministrul de Interne nu era decuplare, ci decalare. Adică termenele de intrare în Schengen pentru cele două țări să fie decalate.

Q: Mai este în plan această decalare de aderare între România și Bulgaria?

A: Asta vom afla după discuțiile cu cei implicați. Votul contra are un mare impact în toată UE. Se poate constata că peste tot lumea începe să caute soluții diplomatice, dar vom avea nevoie de timp

Q: Vă așteptați ca Austria să vină cu noi condiții pentru România?

A: Nu au existat condiții noi puse de Austria României, ci Comisiei Europene. Dar argumentul Austriei nu a fost construit împotriva României sau Bulgariei. Ei s-au folosit de această etapă pentru a arăta că au prea mulți migranți.

Q: E exclusă posibilitate aunui atac la CJUE?

A: La cald și emoție, tot felul de analiști vin cu tot felul de soluții. România nu va ataca la CJUE această chestiune.

Q: Care va fi calendarul?

A: Nu vreau să fac predicții legate de un calendar. Dar aceste solicitări către Comisie nu sunt noi, ele au apărut înainte de Consiliul JAI, noi am știut de ele, Comisia a venit în 6 decembrie cu un plan nou pentru ruta balcanică. Pe acest plan se mai poate lucra, dar Comisia lucrează deja pentru aceste soluții. Poate nu este senzațional, dar România nu e parte a unei probleme, ci parte a unei soluții. Noi avem tot interesul să rezolvăm problemele. Însă, dincolo de explicații, trebuie să fie clar pentru toată lumea: Schengen e una, migrația e alta.

Q: În ce măsură contribuie la creșterea euroscepticismului?

A: E posibil să apară reacții negative, dar speranța mea e că dacă venim cu o soluție, oamenii vor vedea că a fost o sincopă, nu o respingere a României. Nu suntem singuri, suntem doriți în UE, în Schengen, dar trebuie să trecem de această sincopă. Nu are rost să cădem într-o sincopă colectivă.