Putin a recunoscut independența republicilor separatiste Donețk și Lugansk, Rusia trimite armata în Donbas/ Zelenski exclude orice concesii teritoriale/ SUA anunță sancțiuni comerciale pentru cele două republici, UE – nici o sancțiune
Criza provocată de Rusia a intrat în faza acută: Președintele Vladimir Putin a semnat luni seară decretele de recunoaștere a independenței așa-ziselor republici separatiste Donețk și Luhansk din Ucraina. El a acuzat Ucraina că vrea să se înarmeze cu bomba nucleară. Liderii Ucrainei s-au reunit în Consiliul de Securitate. Liderii UE au condamnat decizia lui Putin. Președintele Iohannis a cerut ”un răspuns dur al comunității internaționale”.
Principalele evenimente:
UPDATE 06:29 Statele Unite și aliații săi nu intenționează să furnizeze arme nucleare Ucrainei, care ea însăși nu le dorește, a declarat Linda Thomas-Greenfield, reprezentant american la ONU, la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, citată de agenția rusă de stat RIA Novosti:
- „Statele Unite și aliații noștri nu au intenția de a furniza arme nucleare Ucrainei, iar Ucraina nu le dorește”, a declarat aceasta.
UPDATE 06:23 Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a ținut o alocuție televizată la primele ore ale dimineții de marți, ora Ucrainei, excluzând orice concesii teritoriale și făcând apel la pace, transmite The Guardian.
00.21: Ministerul român de Externe a ridicat nivelul de alertă pentru Ucraina la nivelul maxim – „Părăsiți imediat țara!”
00.19: Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, afirmă că decizia Rusiei de a recunoaşte independenţa teritoriilor separatiste ucrainene este „o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei”.
„Este incompatibil cu principiile Cartei Naţiunilor Unite (…) ONU, în conformitate cu rezoluţiile Adunării Generale, continuă să susţină pe deplin suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional”, a transmis Antonio Guterres, conform Agerpres, care citează AFP.
00.00: Secretarul de stat american Antony Blinken arată că recunoașterea de către Kremlin a așa-numitelor „Republici Populare Donețk și Lugansk” ca fiind „independente” necesită un răspuns rapid și ferm.
„Vom lua măsurile adecvate în coordonare cu partenerii noștri”, a transmis Blinken pe contrul de Twitter.
23.50: Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a condamnat luni decizia lui Vladimir Putin de a recunoaşte independenţa regiunilor separatiste pro-ruse din estul Ucrainei şi a cerut „sancţiuni europene ţintite” împotriva Moscovei, potrivit unui comunicat al Palatului Elysée.
Macron a cerut „o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite”, denunţând „o încălcare unilaterală a angajamentelor internaţionale ale Rusiei şi un atac la suveranitatea Ucrainei”, a subliniat preşedinţia Franţei într-un comunicat, conform Agerpres.
Ora 23.31: Eugen Tomac, președintele PMP: ”Din disperare și dorința de a poza într-un urmaș fidel a lui Stalin, președintele Rusiei a început astăzi să folosească creionul plin de sânge lăsat moștenire la Kremlin, pentru a desena din nou harta Europei. Dacă de data acesta va fi lăsat din nou să deseneze harta Europei fără un răspuns pe măsura, ar fi complet greșit și de neiertat”.
Ora 23.27: Decretele semnate de Vladimir Putin prevăd trimiterea de forțe armate de menținere a păcii în republicile separatiste din Donbas, transmite presa rusă. Conform decretelor de recunoaștere a celor independenței republicilor Donțek și Luhansk, Rusia va introduce forțele armate pe teritoriul acestora pentru asigurarea păcii.
Ora 23.17: Ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu: ”Moldova condamnă cu tărie recunoașterea de către Rusia a regiunilor separatiste din Ucraina. E împotriva dreptului internațional”
Ora 23.02: Premierul Nicolae Ciucă a condamnat decizia lui Vladimir Putin: ”Condamnăm cu tărie orice încercare de a pune sub semnul întrebării suveranitatea, integritatea teritorială și independența Ucrainei. Punerea sub semnul întrebării a statalității unui stat membru ONU e egală cu revizionismul care amenință pacea și stabilitatea în Europa și în lume”
Ora 22.42: Cătălin Drulă, președintele interimar al USR, reacție față de decizia lui Putin:
USR condamnă decizia lui Vladimir Putin. Un lider autoritar încearcă să schimbe ordinea de securitate din Europa prin violență. Sancțiunile drastice sunt un răspuns necesar al Europei în această situație.
Ora 22.32: Casa Albă anunță, într-un comunicat, că președintele Joe Biden va emite un Ordin Executiv prin care va interzice oricărei companii sau persoane din SUA să facă afaceri în cele două republici separatiste din Ucraina, cărora Vladimir Putin le-a recunoscut independența luni seară. Casa Albă anunță că aceste sancțiuni sunt separate de cele pregătite în coordonare cu aliații și partenerii SUA pentru cazul în care Rusia va invada Ucraina
- Comunicatul integral:
”We have anticipated a move like this from Russia and are ready to respond immediately. President Biden will soon issue an Executive Order that will prohibit new investment, trade, and financing by U.S. persons to, from, or in the so-called DNR and LNR regions of Ukraine. This E.O. will also provide authority to impose sanctions on any person determined to operate in those areas of Ukraine. The Departments of State and Treasury will have additional details shortly. We will also soon announce additional measures related to today’s blatant violation of Russia’s international commitments.
To be clear: these measures are separate from and would be in addition to the swift and severe economic measures we have been preparing in coordination with Allies and partners should Russia further invade Ukraine.
We are continuing to closely consult with Allies and partners, including Ukraine, on next steps and on Russia’s ongoing escalation along the border with Ukraine.”
Ora 22.20: Reacția lui Jens Stoltenberg, șeful NATO:
” Condamna recunoașterea independenței Donețk și Luhansk de către Rusia. Erodează eforturile de rezolvare a conflictului și încalcă Acordul de la Minsk. NATO susține suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Cerem Moscovei să înceteze alimentarea conflictului și să aleagă diplomația”
Ora 22.18: Declarația completă a șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care anunță sancțiuni:
”President von der Leyen and President Michel condemn in the strongest possible terms the decision by the Russian President to proceed with the recognition of the non-government controlled areas of Donetsk and Luhansk oblasts of Ukraine as independent entities. This step is a blatant violation of international law as well as of the Minsk agreements.
The Union will react with sanctions against those involved in this illegal act. The Union reiterates its unwavering support to Ukraine’s independence, sovereignty and territorial integrity within its internationally recognised borders”
Ora 22.16: Declarația completă a președintelui Klaus Iohannis:
”România condamnă cu fermitate recunoașterea de către Federația Rusă a „independenței” autoproclamatelor republici separatiste din Donețk și Luhansk, părți componente ale Ucrainei.
Acest act reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional, a suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei.
De asemenea, prin această decizie, Rusia încalcă obligațiile care îi revin în calitate de semnatar al Acordurilor de la Minsk, care devin astfel golite de conținut. Rusia, membru permanent al Consiliului de Securitate ONU, amenință, prin acțiunile sale, pacea și securitatea globale garantate de însuși Consiliul de Securitate ONU, încălcând deliberat principiile de drept internațional prevăzute de Carta ONU și de Actul final de la Helsinki.
Comunitatea internațională trebuie să sancționeze ferm, imediat și fără echivoc această decizie lipsită de responsabilitate a Rusiei.
România reafirmă și în acest context susținerea puternică pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei și va acționa în coordonare cu partenerii și aliații săi pentru aplicarea măsurilor de răspuns potrivite”.
Ora 22.14: Premierul britanic Boris Johnson despre decizia lui Boris Johnson: ”O încălcare a dreptului internațional, o încălcare a suveranității și integrității Ucrainei”
Ora 22.04: Președintele Klaus Iohannis, mesaj pe Twitter: România condamnă cu fermitate recunoașterea de către Rusia a independenței regiunilor Donețk și Luhansk. Este o încălcare flagrantă a dreptului internațional care trebuie să provoace cel mai dur răspuns al comunității internaționale. România susține ferm suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
Ora 22.02: Focuri de artificii în Donbas, unde e celebrată recunoaștere independenței
Fireworks in Donbas to celebrate Putin’s decree
I thought there was a bitter Ukrainian shelling in this area 🧐 pic.twitter.com/fH73AZguKP
— Ragıp Soylu (@ragipsoylu) February 21, 2022
Ora 22.00: Președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, a anunțat luni seară după ce Vladimir Putin a recunoscut independența Donbas că a a discutat cu președintele SUA, Joe Biden, despre situația din regiune.
21.46: Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după ce Putin a semnat decretele pentru recunoașterea independenței republicilor Donețk și Luhansk:
„Recunoașterea celor două teritorii separatiste din Ucraina este o încălcare flagrantă a dreptului internațional, a integrității teritoriale a Ucrainei și a acordurilor de la Minsk”, a scris Ursula von der Leyen pe contul de Twitter.
Ora 21.37: Președintele Vladimir Putin a semnat decretele pentru recunoașterea independenței Republicii Donețk și Republicii Luhansk
UE și partenerii săi vor reacționa cu unitate, fermitate și hotărâre în solidaritate cu Ucraina.
Ora 21.24: Revenim la discursul live al președintelui Putin, caracterizat de observatori internaționali drept ”delir sovietoid”. Putin a vorbit peste jumătate de oră despre istoria Imperiului Țarist, a URSS, a Ucrainei etc.
- Rusia e numită ”o amenințare pentru NATO” în documentele programatice ale alianței nord-atlantice. Vreau ca oamenii din Rusia și Ucraina să înțeleagă clar NATO ne vede ca pe o amenințare
- NATO vrea să continue să vină cât mai aproape de granițele Rusiei. Noi vrem să rezolvăm diplomatic aceste probleme, dar NATO nu vrea să respecte cererile noastre pentru garanții de securitate. Au fost cereri rezonabile, dar nu au fost luate în considerare
- NATO a încercat să ne șantajeze, să ne amenințe cu sancțiuni. Dar țara noastră va deveni și mai puternică dacă ne impun sancțiuni. Scopul lor e să împiedice dezvoltarea Rusiei
- Rusia are tot dreptul să ia contra-măsuri pentru a-și asigura securitatea națională și asta vom face
- În Donbas, copiii și femeile sunt torturați fără încetare, iar așa-zisa lume civilizată se preface că nu vede nimeni
- În Donbas e un genocid împotriva a milioane de oameni
- Rusia a făcut tot ce a putut pentru a păstra integritatea teritorială a Ucrainei, am respectat Acordul de la Minsk, dar degeaba. Regimul de la Kiev e tot mai agresiv, indiferent de președintele de la Kiev.
- E necesar să iau decizia de a recunoaște independența Republicii Donețk și Republicii Luhansk
LIVE VLADIMIR PUTIN la televiziunea rusă:
- E important să mergem înapoi la rădăcinile problemei cu Ucraina. Avem o problemă foarte importantă: de ce aveam drepturi asupra teritoriilor de la marginea imperiului rus? De ce au primit statut de teritorii naționale după Revoluția din 1917? Vă întreb pe voi, de ce a trebuit să fim atât de generoși? Și apoi să dăm acestor republici dreptul de a deveni independente? A fost o nebunie
- În contextul destinului rusesc, principiile lui Lenin au fost eronate. După divizarea URSS în 1991, a devenit clar. E important să vobrbim despre ele cu sinceritate.
- Când vorbim de războiul civil, situația din Rusia era foarte dificilă
- Ucraina sovietică a fost creată ca rezultat al Revoluției bolșevice. Lenin a fost creatorul Ucrainei sovietice
- Vom fi pregătiți să vă arătăm ce înseamnă decomunizarea adevărată pentru Ucraina
- Lenin, apoi Stalin cu dictaturile lor nu au ajutat URSS. Acele republici nu aveau nici un drept suveran, era un stat centralizat. Stalin nu a modificat Constituția lui Lenin, principiile lui Lenin nu au fost revizuite. E o rușine că din această bază legală pe care a fost construit statul nostru nu au fost scoase aceste utopii
- Virusul naționalist părea atunci doar o bombă pe termen lung. Bomba a fost încercarea de a pleca din cadrul URSS. Chestiunile naționaliste au devenit foarte urgente în anii 80 din cauza problemelor economice și sociale. Nimeni nu se gândea la consecințele pentru țară
- Până la finalul 1991, datoria URSS trebuia împărțită între toate fostele republici sovietice, dar Rusia a preluat toată datoria lor.
- Ucraina a acționat astfel încât să nu aibă obligații în relația cu Rusia, ci doar drepturi. Acesta nu e un parteneriat. Ucraina ne-a șantajat cu tranzitul gazelor spre Vest, ba chiar au furat gaze
- Societatea ucraineană a experimentat naționalismul anti-rusesc, neo-nazist
- Toată ideea pro-occidentalismului în Ucraina a fost să ajute clientela occidentală care a furat zeci de miliarde de dolari din băncile ucrainene
- Radicalii anti-ruși din Ucraina au început să influențeze puterea slabă și coruptă din Ucraina. Corupția în Ucraina a devenit atotprezentă.
- Maidanul din 2014 a fost o lovitură de stat sprijinită de-afară. În paralel, zeci de miliarde de dolari au fost scoși din Ucraina de regimul corupt al oligarhilor
- Maidanul nu a adus Ucraina mai aproape de democrație, ci a împins Ucraina în război civil și a dus la ruinarea țării. Prețurile la energie au crescut, oamenii nu mai au bani. De ce? Răspunsul e evident: tot ce au moștenit de la USRR a fost furat
- Colapsul economiei ucrainene e cauzat de faptul că e controlată din afară de occident. Ucraina nu mai are nici justiție suverană, a dat Ambasadei SUA dreptul de numi judecătorii la Curtea Supremă
- Știu ucrainenii că țara lor a devenit o colonie?
- În Ucraina au impus sancțiuni împotriva propriilor cetățeni, a bisericii, a media, a bisericii ortodoxe
- Auzim oameni de stat din Ucraina care spun că țara lor trebuie să aibă bombe nucleare. Dacă Ucraina va avea bomba atomică va fi o amenințare nu doar pentru Rusia, ci pentru toată Europa. Nu putem să permitem așa ceva
- SUA, din 2014, au transferat miliarde de dolari și arme către Ucraina. Armata ucraineană funcționează cu consultanți străini, din NATO. Spațiul aerian al Ucrainei e deschis pentru NATO
- Dacă Ucraina ar adera la NATO, ar fi o amenințare directă pentru Rusia
- NATO a promis foștilor lideri URSS în 1989 că NATO nu se va muta un centimetru spre Est, dar au fost doar minciuni. Rusia și-a îndeplinit toate obligațiile și și-a retras toate trupele din Europa de Est
- În 2000, când președintele Bill Clinton a vizitat Moscova, l-am întrebat cum vede SUA ideea ca Rusia să intre în NATO.
Ora 20.33: Guvernul Ucrainei a discutat cu administrația Biden planuri pentru a-l scoate din țară pe președintele Zelenski în cazul unei invazii la scară largă a Rusiei în Ucraina, transmite presa americană
Ora 20.27: Președintele francez Emmanuel Macron a convocat o reuniune de urgență pe tema crizei provocate de Rusia, transmite Palatul Elysee
Ora 20.19: Josep Borell, șeful politicii externe a UE, a anunțat că Uniunea Europeană va impune sancțiuni dacă Putin va recunoaște independența republicilor separatiste din Donbass
Ora 20.16: Kremlinul a publicat pe site-ul oficial comunicatul care anunță că ”președintele Rusia le-a transmis (lui Macron și Scholz) că intenționează să semneze decretul (privind recunoașterea independenței Donbas) în viitorul apropiat”
Ora 20.13: Un comunicat al Kremlinului, citat de Bloomberg, arată că președintele rus Vladimir Putin le-a transmis lui Emmanuel Macron și Olaf Scholz intenția sa de a semna un decret care să recunoască independența regiunilor separatiste Donețk și Luhansk..
Ora 20.12: Agențiile de presă Bloomberg și AFP anunță luni că președintele rus Vladimir Putin va anunța că recunoaște independența republicilor separatiste din regiunea ucraineană Donbas. Agențiile citează un oficial de la Kremlin. Putin e așteptat să facă o declarație luni seară.
UPDATE 19.49 Consiliul Național de Apărare al Ucrainei a anunțat că se reunește luni seara.
UPDATE 19.36 Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) s-a reunit, luni seara, pentru a discuta un ajutor cu titlu gratuit care ar urma să fie acordat Ucrainei (medicamente și dezinfectanți).
UPDATE 19.30 Președintele Rusiei, Vladimir Putin, urmează să se adreseze națiunii în scurt timp, anunță agenția TASS.
UPDATE 19.20: Şeful serviciului rus de informaţii externe (SVR), Serghei Narîşkin, a declarat luni că acuzaţiile occidentale potrivit cărora Rusia plănuieşte să atace Ucraina sunt propagandă de război pusă la cale de Departamentul de Stat al SUA, relatează Agerpres, conform Reuters.
Serghei Narîşkin i-a spus preşedintelui rus Vladimir Putin la o reuniune a Consiliului rus de securitate că aceste acuzaţii sunt menite să provoace Ucraina să treacă la acţiuni militare.
UPDATE 18.56 Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a afirmat, luni, că există „motive puternice de îngrijorare”, deoarece preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, este „încă hotărât să invadeze Ucraina”, relatează CNN, citată de News.ro
Wallace a afirmat în timpul unei prelegeri ţinute în faţa deputaţilor din Parlamentul Marii Britanii că „toţi factorii indică creşterea numărului şi pregătirea forţelor ruse”, subliniind, astfel, o creştere a numărului de trupe ruseşti şi schimbarea dispunerii forţelor în ultimele 48 de ore.
„Acestea nu sunt acţiunile unui guvern rus care îşi respectă declaraţiile repetate potrivit cărora nu are intenţia de a invada Ucraina. De fapt, am văzut în ultimele săptămâni că schemele de joc ale Rusiei sunt aplicate într-un mod care oferă un motiv puternic de îngrijorare, preşedintele Putin fiind încă hotărât să invadeze”, a comunicat Wallace deputaţilor.
Oficialul a subliniat, de asemenea, că Rusia încurajează „proliferarea operaţiunilor cu steag fals, cascadoriile de propagandă şi acuzaţiile fictive promovate de agenţiile de ştiri ruse”. Rusia şi-a concentrat până în prezent 65% din forţele sale terestre, a mai adăugat el.
UPDATE 18:56 Autorităţile ucrainene susţin că au identificat avertismente online că hackerii pregătesc marţi atacuri majore asupra agenţiilor guvernamentale, băncilor şi sectorului de apărare, relatează Reuters, citată de Agerpres.
Ucraina a suferit o serie de atacuri cibernetice în ultimele săptămâni, pentru care Kievul a acuzat Rusia. Moscova, care este angrenată într-o dispută tot mai accentuată cu Occidentul din cauza Ucrainei, a negat orice implicare.
Agenţia de securitate cibernetică guvernamentală CERT-UA a anunţat luni că a găsit avertismente pe un forum al hackerilor.
Un mesaj se referea la „închirierea de servere pentru a pregăti noi atacuri asupra unor site-uri din sectorul public, sectorului bancar şi sectorului de apărare”, a precizat sursa citată.
Ucraina a afirmat săptămâna trecută că Rusia este cel mai probabil în spatele atacului care a spart site-ul Ministerului Apărării şi a afectat activităţile a două bănci de stat.
Atacurile online şi avertismentele privind alte agresiuni cibernetice intervin în contextul în care state occidentale acuză Rusia că plănuieşte o invazie asupra Ucrainei vecine. Moscova neagă că ar plănui să atace Ucraina, dar a cerut garanţii de securitate, inclusiv o promisiune că Ucraina nu va adera la NATO.
Ucraina a acuzat în trecut Rusia că a lansat atacuri cibernetice pentru a semăna panică şi a lovi sistemul său financiar.
UPDATE 18:45 Ucraina a cerut luni o reuniune „imediată” a Consiliului de Securitate al ONU, în contextul ameninţării unei invazii ruse, relatează AFP şi Reuters.
„La solicitarea preşedintelui Volodimir Zelenski, cer oficial consultări imediate ale membrilor Consiliului de Securitate al ONU în numele articolului 6 al memorandumurilor de la Budapesta”, a postat pe Twitter ministrul ucrainean al afacerilor externe, Dmitro Kuleba.
Cererea se bazează pe un acord din 1994 care garantează integritatea şi securitatea fostei republici sovietice în schimbul renunţării la armele nucleare moştenite de la fosta URSS.
Potrivit Reuters, scopul vizat ar fi discutarea paşilor practici pentru a garanta securitatea ţării sale şi dezescaladarea tensiunilor cu Rusia.
Rusia este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU.
UPDATE 18:17 Pachetul de sancţiuni pregătit de Uniunea Europeană în cazul în care Rusia invadează Ucraina include măsuri care vizează gazoductul Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania, a anunţat luni cancelarul austriac Karl Nehammer, transmite luni Reuters, citată de Agerpres.
„Certificarea (conductei) va fi atunci oprită (dacă Rusia invadează). Nu există niciun dubiu în acest sens. Prin urmare, aceasta înseamnă că Nord Stream 2 face parte din sancţiuni”, a declarat oficialul austriac la o conferinţă de presă.
Gazoductul, care ar urma să livreze gaz rusesc în Germania, ocolind Ucraina, nu este încă operaţional, fiind aşteptate aprobările autorităţilor de reglementare din Germania şi UE.
Washingtonul a avertizat deja că Nord Stream 2 nu va intra în funcţiune dacă Moscova va ataca Ucraina.
UPDATE 18:04 Președintele rus Vladimir Putin a declarat luni, în timpul ședinței Consiliului de Securitate al Rusiei, că astăzi va lua o decizie privind recunoașterea independenței teritoriilor separatiste din Donbas, estul Ucrainei, relatează BBC și Interfax.
- Consiliul de securitate al Rusiei a votat pentru recunoașterea independenței autoproclamatelor republici separatiste Donețk și Lugansk din estul Ucrainei. Potrivit RIA Novosti, hotărârea a fost luată cu 10 din 13 voturi.
„Am auzit părerea dumneavoastră, decizia va fi luată astăzi”, a afirmat Putin, după ce a ascultat părerile membrilor Consiliului de Securitate, inclusiv pe cea a prim-ministrului Mihail Mișhustin, a ministrului de externe, a ministrului apărării, serviciilor de informații interne și externe, ministerului de interne și a altor oficiali de rang înalt.
Toți oficialii ruși care au vorbit la ședință s-au exprimat în unanimitate în favoarea recunoașterii independenței autoproclamatelor Republici Populare Donețk și Lugansk.
Consiliul de securitate al Rusiei a votat pentru recunoașterea independenței autoproclamatelor republici separatiste Donețk și Lugansk din estul Ucrainei. Potrivit RIA Novosti, hotărârea a fost luată cu 10 din 13 voturi.
UPDATE 17:48 Un corespondent internațional pentru publicația canadiană The Globe and Mail, Mark MacKinnon, susține într-o postare pe Twitter că mai mulți jurnaliști ruși i-ar fi spus că au observat că ceasul ministrului rus al Apărării, Serghei Șoigu, ar fi fost setat în urmă cu cinci ore, în timpul discursului de luni de la ședința Consiliului de Securitate al Rusiei, indicând faptul că toată ședința ar fi fost „preînregistrată”.
UPDATE 17:41 Rusia se confruntă cu o ameninţare „serioasă” şi „foarte mare” în Ucraina, a declarat luni preşedintele rus Vladimir Putin, într-un context de tensiuni în creştere cu ţările occidentale, care acuză Moscova că se pregăteşte să invadeze teritoriul ucrainean, informează AFP, citată de Agerpres.
„Utilizarea Ucrainei drept instrument de confruntare cu ţara noastră reprezintă o ameninţare serioasă, foarte mare pentru noi”, a declarat Vladimir Putin în timpul unei reuniuni extraordinare a Consiliu de Securitate rus, afirmând că prioritatea Moscovei „nu este confruntarea, ci securitatea”.
Potrivit lui Vladimir Putin, acordurile de pace de la Minsk asupra conflictului dintre forţele militare ale Kievului şi cele ale separatiştilor proruşi nu au nicio perspectivă de a fi puse în aplicare. „Am înţeles foarte bine că ele (acordurile) nu au absolut nicio perspectivă”, a spus el.
Totodată, preşedintele Vladimir Putin a declarat luni că Rusia analizează cererea formulată de cele două teritorii separatiste din estul Ucrainei de a le recunoaşte independenţa.
„Scopul reuniunii noastre de astăzi este de a-i asculta pe colegii noştri şi a determina următorii noştri paşi în această direcţie”, a declarat Vladimir Putin în timpul reuniunii Consiliului de Securitate rus.
UPDATE 17:32 Uniunea Europeană nu va impune deocamdată sancţiuni Rusiei, a declarat luni şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, respingând astfel un apel al ministrului de externe ucrainean ca aceste sancţiuni să fie impuse acum, Kievul considerând că în acest fel Rusia ar fi descurajată să lanseze un atac contra Ucrainei.
”Aşteptăm decizii (…) Considerăm că există motive serioase şi legitime de a impune cel puţin o parte din sancţiuni acum pentru a demonstra că UE nu doar vorbeşte, ci şi acţionează”, a indicat ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, înainte de a se adresa miniştrilor de externe europeni, reuniţi la Bruxelles.
UPDATE 17:25 Amânarea admiterii Ucrainei în NATO nu este o concesie către Moscova, această decizie este cauzată de refuzul Kievului de a se alătura alianței în prezent, susține președintele rus Vladimir Putin, relatează luni Interfax.
„Colegul american a dat asigurări că Ucraina nu va fi acceptată (în NATO – n.r.) mâine, în plus, este posibil un fel de moratoriu”, a spus Putin la o ședință de urgență a Consiliului de Securitate al Rusiei.
„Dar ei cred că Ucraina nu este pregătită (pentru admiterea în NATO – n.r.) astăzi. Prin urmare, credem că aceasta nu este o concesie pentru noi, ci pur și simplu implementarea planurilor dumneavoastră. Credeți că trebuie să așteptați și să pregătiți Ucraina pentru aderarea la NATO. Aici este un moratoriu. Dar acesta nu este un moratoriu pentru noi, voi faceți acest moratoriu pentru voi (statele NATO – n.r.) Care este mișcarea în direcția noastră? Nu vedem asta încă”, a continuat Putin.
„Ieri am vorbit de două ori cu președintele Franței… El mă asigură că sunt unele schimbări în poziția americană, dar, din păcate, nu a putut răspunde la întrebarea care sunt acestea”, a mai spus președintele rus.
Apoi Vladimir Putin s-a adresat ministrului rus de externe Serghei Lavrov. „În primul rând, trebuie să înțelegeți care sunt aceste schimbări, dacă există, pentru că colegul dumneavoastră (secretarul de stat al SUA Anthony Blinken – n.r.) a declarat ieri că nu s-au făcut progrese în problemele fundamentale legate de extindere și posibila admitere a altor țări la NATO, inclusiv Ucraina”, a mai precizat liderul de la Kremlin.
UPDATE 16:32 Reuniunea Consiliului de Securitate al Rusiei, convocată luni de președintele rus Vladimir Putin, este în plină desfășurare.
„Scopul întâlnirii de astăzi este de a asculta colegii și de a determina pașii noștri următori în această direcție, inclusiv apelul liderilor Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Lugansk către Rusia, care solicită recunoașterea suveranității lor și soluția Dumei de Stat pe același subiect”, a spus Putin consiliului său de securitate.
UPDATE 16:21 Ministerul ucrainean de Externe și Ministerul Apărării de la Kiev au declarat că afirmația Rusiei privind o incursiune ucraineană pe teritoriul rus este „falsă”, relatează The Guardian.
„Nu este adevărat”, a spus un purtător de cuvânt, adăugând că o declarație completă va fi lansată în curând.
Armata ucraineană a respins cu fermitate afirmațiile Rusiei despre un presupus raid dejucat la granița în Rusia, drept „știri false”. Oficialii militari ucraineni spun că forțele lor nu sunt prezente în regiunea Rostov din Rusia, relatează Reuters.
UPDATE 15:52 Liderul autoproclamatei Republici Populare Donețk, Denis Pușilin, i-a cerut președintelui rus Vladimir Putin să recunoască independența provinciei sale, relatează Interfax.
Același apel l-a făcut și șeful autoproclamatei Republici Populare Lugansk, Leonid Pasechnik.
„Pentru a determina personalitatea juridică internațională și, în consecință, posibilitatea unei opoziții cu drepturi depline față de agresiunea militară a autorităților ucrainene, pentru a preveni victimele în rândul civililor, distrugerea infrastructurii și a locuințelor, în numele întregului popor al Republicii Populare Donețk, vă cerem să recunoașteți Republica Populară Donețk ca stat juridic și social independent și democratic”, a spus Pușilin la postul de televiziune Rusia-24.
„Dragă Vladimir Vladimirovici, pentru a preveni moartea în masă a locuitorilor republicii (…) Vă rog să recunoașteți suveranitatea și independența Republicii Populare Lugansk”, a mai spus Pasechnik la emisiunea Rossiya-24.
UPDATE 15:34 Comisia Europeană colaborează cu cinci state membre ale UE pentru coordonarea furnizării de materiale esenţiale populaţiei civile ucrainene, precum materiale medicale, corturi de campanie ori saci de dormit, în contextul ameninţării unei escaladări a conflictului cu Rusia, transmite agenţia EFE, citată de Agerpres.
Ucraina a solicitat acest ajutor de urgenţă Comisiei Europene, care prin Mecanismul de Protecţie Civilă al UE este în curs de preluare a acestor materiale din Austria, Franţa, Irlanda, România şi Slovenia.
România va trimite 5.000 de pachete de analgezice, 5.000 de pachete de antiinflamatoare, 5.000 de pachete de antibiotice şi 840 l de dezinfectant pentru mâini.
Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic, a declarat: „UE este pe deplin solidară cu populaţia ucraineană, inclusiv prin sprijin concret. De îndată ce Ucraina ne-a solicitat asistenţă, am depus eforturi neîntârziate pentru a ajuta autorităţile. Va ajunge foarte curând la destinaţie asistenţa imediată în materie de protecţie civilă. Slovenia, România, Franţa, Irlanda şi Austria au făcut primele oferte şi mă aştept ca şi alte state membre ale UE să ofere asistenţă suplimentară în zilele următoare”.
Executivul comunitar aşteaptă ca şi alte state membre să trimită mai multe ajutoare în zilele următoare ”pentru a sprijini eforturile de pregătire a Ucrainei pentru toate scenariile posibile”.
UPDATE 15:11 Oficialii militari ruși au declarat că cinci persoane care au încercat să treacă granița Rusiei au fost ucise, informează Reuters și The Guardian.
Oficialii ruși au spus că trupele și polițiștii de frontieră ruși au împiedicat „sabotorii ucraineni” să încalce granița comună, potrivit posturilor TV rusești, citate de Reuters. Mai multe vehicule armate ucrainene au fost distruse în regiunea Rostov din Rusia, potrivit rapoartelor Moscovei.
Potrivit agenției de presă Interfax, ciocnirea a avut loc în jurul orei 6:00 dimineața (ora Moscovei) în regiunea Rostov, lângă granița dintre Rusia și Ucraina.
Polițiștii de frontieră FSB au descoperit un presupus „grup de sabotaj” din armata ucraineană și au cerut ajutor din partea districtului armatei de sud al Rusiei.
O unitate a armatei ruse a distrus două vehicule ale armatei ucrainene despre care se presupune că ar fi trecut granița trăgând cu arme antitanc, potrivit unui comunicat oficial remis Interfax.
UPDATE 14:54 În jur de 10 companii aeriene şi-au ajustat zborurile programate spre Ucraina pe fondul tensiunilor cu Rusia, a declarat luni ministrul ucrainean al infrastructuri, Oleksandr Kubrakov, precizând totuşi că rămân deschise culoarele de zbor pe deasupra ţării şi că zborurile sunt în continuare sigure, potrivit Reuters, citată de Agerpres.
Compania germană Lufthansa a anunţat că îşi întrerupe de luni zborurile către Ucraina, alăturându-se KLM, olandeză, care şi-a suspendat deja zborurile.
Compania aeriană scandinavă SAS şi-a suspendat, de asemenea, zborurile săptămânale spre Ucraina, în timp ce Air France a decis să-şi anuleze zborurile de marţi între Paris şi Kiev, ca „măsură de precauţie” pe fondul tensiunilor în creştere dintre Rusia şi această ţară.
„Anularea actuală a zborurilor de către un anumit număr de companii aeriene străine este dictată doar de o agravare informaţională a situaţiei şi nu de schimbări reale în ceea ce priveşte siguranţa zborurilor”, a declarat Oleksandr Kubrakov într-o conferinţă de presă.
El nu a precizat numele companiilor aeriene respective, afirmând că „statul se străduieşte să înlocuiască zborurile anulate”.
Ukraine International Airlines (UIA) a început deja vânzările de bilete şi a mărit capacitatea avioanelor pentru zboruri suplimentare de la Kiev la Munchen şi Geneva, pe care Lufthansa nu a mai putut să le opereze, a indicat Kubrakov.
Două companii aeriene ucrainene au dezvăluit săptămâna trecută existenţa unor probleme în privinţa obţinerii de asigurări pentru unele dintre zborurile lor, în timp ce operatori străini au început să evite spaţiul aerian al ţării, întrucât Rusia concentrează o forţă militară importantă în apropiere de frontiera ucraineană.
UIA a declarat că a primit notificarea de la asiguratorii săi, experţii aşteptându-se ca mai multe companii aeriene să evite spaţiul aerian al Ucrainei după un avertisment al SUA că Moscova ar putea invada ţara vecină în orice moment.
Rusia şi Ucraina au făcut aluzie ambele luni la noi eforturi diplomatice pentru a evita un conflict, dar cea mai mare companie aeriană a Ucrainei a declarat că asiguratorii săi au încetat să acopere cel puţin o parte dintre aeronavele sale pentru zboruri în interiorul spaţiului aerian ucrainean.
UPDATE 14:18 Republicile autoproclamate din Donbas au nevoie de asistență financiară, militară și morală din partea Federației Ruse, a declarat Eduard Basurin, reprezentant oficial al Miliției Populare din Donețk, citat de Interfax.
- Amintim că o astfel de cerere de ajutor ar putea constitui un pretext pentru o invazie rusă asupra Ucrainei.
„În primul rând, la urma urmei, (asistență – n.r.) morală, financiară, eu nu aș refuza nici asistența militară, care este necesară în diferite zone”, a spus Basurin pe canalul de YouTube Soloviev Live, după ce a fost întrebat ce fel de ajutor ar avea nevoie cele două republici autoproclamate din Donbas din partea Rusiei.
Misiunea Specială de Monitorizare a OSCE a înregistrat o creștere bruscă a intensității bombardamentelor în Donbas în ultimele zile. Pe fondul tensiunilor în creștere din regiune, autoritățile din cele două provincii separatiste au anunțat evacuarea femeilor și copiilor în Rusia. De asemenea, în Donbas a fost anunțată mobilizarea generală.
UPDATE 13:56 Cancelarul german Olaf Scholz va avea luni o discuţie telefonică cu preşedintele rus Vladimir Putin cu privire la criza ucraineană, a anunţat purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, transmit AFP şi Reuters.
Olaf Scholz „va discuta din nou prin telefon cu preşedintele rus la sfârşitul după-amiezii de astăzi (luni – n.r.), ceea ce este strâns legat şi convenit cu preşedintele francez” Emmanuel Macron, a indicat purtătorul de cuvânt Steffen Hebestreit într-un briefing de presă la Berlin.
Hebestreit a mai afirmat că intensificarea conflictului între Rusia şi Ucraina a condus la „o situaţie extrem de periculoasă”.
În ceea ce priveşte impunerea de sancţiuni împotriva Rusiei, acestea vor fi aplicate în cazul unor noi încălcări teritoriale în Ucraina, a adăugat purtător de cuvânt, precizând că partenerii occidentali vor decide ce anume constituie încălcări teritoriale.
UPDATE 13:45: Air France şi-a anulat marţi cele două zboruri Paris-Kiev şi Kiev-Paris, ”având în vedere situaţia de la faţa locului, ca măsură de precauţie”, anunţă luni compania franceză, relatează AFP.
”Air France va reevalua cu regularitate situaţia şi aminteşyte că situaţia şi siguranţa zborurilor, a clienţilor şi a echipajelor sale sunt un imperativ absolut”, subbliniază compania.
Până în prezent, compania asigura două rotaţii pe săptămână între capitalele celor două ţări, marţea şi duminica.
Franţa le-a recomandat sâmbătă tuturor cetăţenilor francezi să părăsească Ucraina, în contextul în care ameninţarea unei invazii de către Rusia este tot mai prezentă.
”Se recomandă tuturor cetăţenilor francezi al căror sejur în Ucraina nu are un motv imperios să părăsească ţara”, a anunţat diplomaţia franceză în recomandările sale de călătorie.
UPDATE 13:38 Ministrul apărării ucrainean Oleksii Reznikov a negat luni orice semne de retragere a trupelor ruse din apropierea Ucrainei, pe care le-a estimat la aproape 150.000 de soldaţi ruşi, inclusiv trupe terestre, maritime şi aeriene, potrivit EFE şi Ukrinform, citate de Agerpres.
„Componenta terestră a trupelor ruse însumează 127.000 de militari, iar împreună cu componentele maritimă şi aeriană ajung la 147.000. Nu vedem vreo retragere şi nu putem vorbi de o reducere a numărului lor”, a spus Reznikov într-o conferinţă de presă.
Reznikov – care a făcut aceste declaraţii după ce Kremlinul a prelungit prezenţa trupelor ruse aflate în Belarus după încheierea manevrelor comune duminică – a precizat că unităţile ruse care „sunt în mişcare” pot reveni la bazele lor, dar pot fi şi desfăşurate în alte sectoare din zonă.
În acest sens, el a spus că a solicitat o convorbire telefonică urgentă cu ministrul apărării din Belarus, Viktor Hrenin, pentru a-i cere explicaţii.
„Ce se întâmplă?”, s-a întrebat el, fără a exclude ca Moscova să încerce să încercuiască teritoriul ucrainean cu soldaţi şi arme.
„Când spun că soldaţii noştri sunt pregătiţi pentru orice scenariu, chiar aşa şi este. Nu minimizăm sub nicio forma ameninţarea, deoarece nivelul ei este într-adevăr ridicat”, a declarat Reznikov, indicând că unul dintre scenarii luat în considerare de Kiev este că Federaţia Rusă va încerca să încercuiască Ucraina cu trupe – de la Brest până la Taganrog pe uscat, pe două mări şi în Crimeea ocupată temporar – şi totodată să-şi intensifice activitatea în Transnistria.
În acest context, ministrul ucrainean a cerut din nou luni arme letale şi material de apărare aliaţilor occidentali, inclusiv celor care au refuzat până acum să le furnizeze Kievului.
El a subliniat însă că, oricare ar fi ameninţarea, ţara sa se află într-o stare de”apărare totală”, la care vor contribui aproape 2 milioane de membri ai detaşamentelor teritoriale de apărare.
„Întreaga populaţie a Ucrainei este pregătită să-şi apere teritoriul. În asta rezidă puterea noastră”, a subliniat el.
UPDATE 13:02 Uniunea Europeană sprijină cea mai recentă încercare de organizare a unor noi discuţii între Washington şi Moscova pentru a găsi o soluţie diplomatică în contextul concentrării de trupe ruse la graniţele Ucrainei, a declarat luni şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, potrivit Reuters.
„Summituri, întâlniri la nivel de lideri sau la nivel de miniştri, orice format şi orice cale de discuţii şi de negocieri în încercarea de a evita un război sunt extrem de necesare”, a declarat Borrell presei la Bruxelles înaintea unei reuniuni a miniştrilor de externe din UE.
„Vom sprijini orice încercare de a face ca discuţiile diplomatice să fie cea mai bună cale, singura cale de a găsi o soluţie la criză”, a adăugat el.
Afirmaţiile sale survin după ce Franţa a anunţat că preşedintele american Joe Biden şi preşedintele rus Vladimir Putin au convenit de principiu să discute despre Ucraina în cadrul unui summit.
UPDATE 12:53 Forţele armate ruse desfăşurate pe teritoriul Belarusului vor reveni la bazele lor permanente atunci când va exista o „necesitate obiectivă” pentru aceasta, a indicat luni Ministerul Apărării de la Minsk, transmit Reuters, EFE şi RIA, citate de Agerpres.
„Unităţile forţelor armate ruse vor reveni la bazele lor permanente doar atunci când va exista o necesitate obiectivă pentru aceasta şi când o vom stabili noi înşine. Este doar problema noastră internă”, a declarat şeful Statului Major belarus, Viktor Gulevici, la o întâlnire cu ataşaţi militari, programată să coincidă cu Ziua apărătorului patriei.
Potrivit lui Gulevici, retragerea trupelor ruse va depinde în mare măsură de o retragere a forţelor NATO din apropierea graniţelor Belarusului şi Rusiei.
Belarus a anunţat duminică că exerciţiile militare comune cu Rusia desfăşurate pe teritoriul său, care ar fi trebuit să se încheie în aceeaşi zi, vor continua din cauza agravării tensiunilor în Ucraina vecină.
„Ţinând cont de intensificarea activităţii militare în apropierea frontierelor (…) şi de agravarea situaţiei în Donbas, preşedinţii din Belarus şi Rusia au decis să continue inspecţia forţelor”, a anunţat duminică Ministerul Apărării pe contul său de Telegram.
Potrivit Minskului, obiectivul manevrelor începute la 10 februarie rămâne „asigurarea unui răspuns adecvat şi a unei dezescaladări a pregătirilor militare desfăşurate de persoane rău-intenţionate în apropiere de frontiere”.
UPDATE 12:45 Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat luni, înainte de începerea reuniunii Consiliului Afaceri Externe (CAE), că apreciază că eventualul summit dintre preşedinţii SUA şi Rusia ar putea aduce „speranţă”, în contextul situaţiei tensionate de la graniţa Ucrainei, relatează Agerpres.
„Avem pe agenda discuţiilor un subiect extrem de important pentru noi – cel mai important subiect, de altfel, şi anume situaţia de securitate din Ucraina. Vom avea o discuţie foarte importantă cu ministrul ucrainean de externe, iar apoi o dezbatere la nivelul miniştrilor afacerilor externe din statele membre UE. Voi exprima, din nou, solidaritatea şi susţinerea faţă de Ucraina, faţă de suveranitatea şi integritatea sa teritorială”, a afirmat şeful diplomaţiei române.
El a adăugat că discuţia vine în continuarea dialogului de la Munchen cu omologul său ucrainean.
„Consider că este foarte importantă continuarea eforturilor îndreptate spre dialog şi dezescaladare. Consider că apropiatul Summit dintre preşedintele Biden şi preşedintele Putin ar putea aduce ceva speranţă. Dar, în acelaşi timp, consider că orice discuţie despre soluţionarea acestei crize trebuie să ţină cont, în mod absolut, de principiile fundamentale ale dreptului internaţional, care trebuie să rămână neatinse, precum şi de parametrii esenţiali ai arhitecturii de securitate europene”, a declarat Bogdan Aurescu.
De asemenea, Aurescu a vorbit despre pachetul de sancţiuni pregătit de UE pentru Rusia, în cazul unui atac armat în Ucraina. „Este foarte important să începem să comunicăm cu privire la conţinutul acestui pachet, întrucât el are un important efect de descurajare şi trebuie să folosim acest efect”, a apreciat ministrul român.
UPDATE 12:13 Un proiectil lansat de pe teritoriul Ucrainei în dimineața de 20 februarie ar fi distrus complet unitatea de serviciu de frontieră a grănicerilor din regiunea Rostov, lângă granița ucraineană, susține Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), citat de Interfax.
Instalația situată la 150 de metri de granița ruso-ucraineană a fost complet distrusă. Atacul s-a produs în jurul orei 9:50 (ora locală), iar proiectilul nu a fost identificat. Nimeni nu a fost rănit.
UPDATE 11:56 Preşedintele Vladimir Putin va prezida luni o reuniune a Consiliului Securităţii Rusiei, a anunţat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia oficială rusă TASS. Reuniunea intervine pe fondul îngrijorărilor legate de criza din Ucraina, comentează agenţia de presă germană dpa, relatează Agerpres.
„În scurt timp, chiar în 10-15 minute, preşedintele Putin va reuni Consiliul Securităţii Rusiei”, a afirmat Peskov, indicând că aceasta este o reuniune „extinsă” şi nu una din cele obişnuite pe care le convoacă şeful statului de obicei cu membrii permanenţi ai acestui organism.
El a spus că se aşteaptă ca preşedintele Putin să susţină un discurs în cadrul Consiliului Securităţii Rusiei, mecanism ce reuneşte principalii factori de decizie ruşi, în special şefii armatei şi serviciilor de informaţii. Este posibil ca şi alţi membri ai Consiliului să prezinte rapoarte, a indicat purtătorul de cuvânt.
La insistenţa jurnaliştilor, Peskov a spus că aceasta „nu este o reuniune obişnuită” a Consiliului Securităţii, evitând să precizeze tema întrunirii.
„De asemenea, preşedintele are programate astăzi (luni – n.r.) câteva convorbiri telefonice internaţionale”, a spus Peskov, promiţând să vină cu detalii pe parcursul zilei, potrivit Interfax.
Referitor la situaţia din Donbas, Peskov a calificat situaţia din zona de conflict ca fiind „extrem tensionată”, conform dpa. „Până acum nu vedem semne de detensionare”, a adăugat el.
UPDATE 11:39 Ministrul de externe german Annalena Baerbock a acuzat luni Rusia că joacă un joc „iresponsabil” cu populaţia civilă din estul Ucrainei, invitând-o să revină la masa negocierilor, relatează Reuters, preluată de Agerpres.
Bombardamentele sporadice de-a lungul liniei care separă forţele guvernamentale ucrainene de separatiştii proruşi s-au intensificat de joia trecută.
„Cer urgent guvernului rus, preşedintelui rus: «Nu vă jucaţi cu vieţi omeneşti!»”, a declarat Baerbock jurnaliştilor, după sosirea la o reuniune a miniştrilor de externe ai Uniunii Europene la Bruxelles.
„Ceea ce am văzut în ultimele 72 de ore în ceea ce priveşte atacurile, disputele violente este într-adevăr îngrijorător”, a afirmat ea. „Responsabilitatea revine guvernului rus, motiv pentru care lansez un apel urgent către guvernul rus: Reveniţi la masa negocierilor! Stă în puterea dumneavoastră!”, a mai spus ministrul german.
UPDATE 11:26 Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declara luni că nu există ”planuri concrete” pentru o întâlnire între președinții Joe Biden și Vladimir Putin, potrivit BBC.
”E prematur să discutăm despre planuri specifice pentru organizarea oricărui tip de summit”, a spus Peskov.
Reamintim că căruia președintele SUA Joe Biden și omologul său rus, Vladimir Putin, au acceptat propunerea președintelui francez, Emmanuel Macron, de a organiza un summit pentru rezolvarea crizei din Ucraina
UPDATE 11:05 Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dezvăluit unele detalii despre sancţiunile ce ar fi impuse Rusiei dacă aceasta ar invada Ucraina, şefa executivului european arătând că Moscovei i-ar fi tăiat accesul pe pieţele financiare internaţionale şi la produse de export importante pentru economia sa, informează Reuters, citată de Agerpres.
Liderii occidentali au refuzat până acum să ofere detalii despre răspunsurile convenite în cazul unei invazii a Rusiei, afirmând doar că exclud un răspuns militar şi promiţând sancţiuni economice la o scară fără precedent.
‘Rusiei i-ar fi, în principiu, tăiat accesul pe pieţele internaţionale’, a afirmat Ursula von der Leyen duminică seara la postul public german ARD.
Potrivit şefei Comisiei, ar fi impuse sancţiuni ‘la toate bunurile pe care noi le producem şi de care Rusia are nevoie urgentă pentru a-şi moderniza şi diversifica economia, acolo unde suntem dominanţi la nivel mondial şi ei nu au înlocuitor’.
Von der Leyen a menţionat că aceste măsuri nu vor fi impuse decât după declanşarea unei invazii, ea respingând astfel apelurile preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski la sancţiuni imediate.
‘Pasul spre sancţiuni este atât de uriaş şi de plin de consecinţe, încât ştim că trebuie să dăm întotdeauna o şansă Rusiei să revină la diplomaţie şi la masa negocierilor’, a spus ea. ‘Această fereastră este încă deschisă’, a adăugat preşedinta executivului UE.
UPDATE 10:38 Corespondentul Ria Novosti anunță că s-a produs o explozie de mare amploare în apropierea Aeroportului Donețk. Sunetul deflagrației s-a auzit la o distanță de câțiva kilometri, menționează sursa citată.
UPDATE 09:24 Armata ucraineană a acuzat forțele susținute de Rusia că au comis 80 de încălcări de încetare a focului în regiunile separatiste, pe parcursul zilei de duminică, conform The Guardian.
UPDATE 07:14 Forțele ruse „crează liste cu ucrainieni care urmează să fie uciși sau trimiși în lagăre în cazul unei invazii”, conform unei scrisori trimise de Statele Unite către Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet. (mai multe detalii și documentul complet aici)
UPDATE 06:01 Casa Albă a confirmat că preşedintele american Joe Biden a fost de acord în principiu să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin, aşa cum a propus preşedintele francez Emmanuel Macron, cu condiţia ca Rusia să nu invadeze între timp Ucraina, transmite luni AFP, citată de Agerpres.ro. (detalii aici)
Statele Unite „s-au angajat să continue diplomaţia până în momentul în care începe o invazie”, a declarat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki.
„Preşedintele Biden a fost de acord în principiu cu o întâlnire cu preşedintele Putin (…) dacă nu are loc o invazie”, a continuat Psaki.
UPDATE 05:47 Președintele francez Emmanuel Macron a propus duminică organizarea unui summit între liderul rus Vladimir Putin și președintele american Joe Biden, ambele părți au acceptat propunerea, relatează Palatul Elysee, citat de agenția de stat rusă RIA Novosti.
UPDATE 05:41 Rebelii susținuți de ruși în estul Ucrainei susțin că doi civili au fost uciși în urma bombardamentelor de către forțele guvernamentale ucrainene, relatează Reuters, citând publicația de știri de stat rusă RIA Novosti.
Nu a existat nicio confirmare din partea guvernului ucrainean și nicio verificare independentă a revendicării, transmite The Guardian.
RIA a citat reprezentanți ai autoproclamatei Republici Populare Lugansk spunând că bombardamentul a avut loc duminică noapte.
Kievul și rebelii, aflați în război în ultimii opt ani, s-au acuzat reciproc de încălcări sporite de încetare a focului în ultimele zile și de folosirea de armament greu, cum ar fi mortarele și artileria.
Ucraina a spus că nu va răspunde provocării rebelilor.
UPDATE Luni, 21 februarie, 05:37 Secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, tocmai a lansat o declarație în urma anunțului că Joe Biden și Vladimir Putin au convenit, în principiu, asupra unui summit pentru a discuta tensiunile în curs.
Psaki a spus că „ne angajăm să urmărim diplomația până în momentul în care începe o invazie”, dar a menționat că „în prezent, Rusia pare să continue pregătirile pentru un asalt pe scară largă asupra Ucrainei foarte curând”, transmite The Guardian.
*****
sursa foto: Mikhail Klimentiev / RIA Novosti / AFP
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
118 comentarii