Cum a arătat singura dezbatere dinaintea alegerilor prezidențiale. Doar Dan Barna, Theodor Paleologu și Kelemen Hunor au acceptat invitația Europa FM

Dan Barna, Theodor Paleologu și Kelemen Hunor sunt singurii trei candidați care au acceptat invitația Europa FM de a participa la o dezbatere înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale. Aproximativ 30.000 de oameni se uitau la dezbatere la ora 21:00, fapt care confirmă interesul foarte ridicat al electoratului pentru o astfel de confruntare electorală. Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă și Mircea Diaconu au primit de asemenea invitația postului de radio Europa FM însă au refuzat să participe la dezbatere.

Principalele declarații ale candidaților:

România peste 10 ani

Kelemen: România trebuie să fie o țară mult mai modernă decât este acum, un hub pentru Europa de Est, un jucător pentru această zonă a Europei, un stat unde oamenii nu pleacă, unde crește economia în fiecare an cu 3-4%, cu venituri și predictibilitate, cu posibilitatea de a construi un viitor.

Paleologu: Îmi doresc o țară cu autostrăzi, infrastructură feroviară, un spitale unde să nu mai moară oameni. O țară în care să fie stabilit principiul meritocratic, dar unele proiecte sunt mai lungi decât 10 ani. Dar trebuie gândit pe termen și mai lung, de peste 20 de ani. Țara asta are nevoie de shcimbări care nu se fac rapid. Educația nu se schimbă repede, se schimbă direcția. E nevoie să schimbăm direcția în multe domenii.

Barna: Provinciile istorice conectate prin autostrăzi. O Românie digitalizată, plata taxelor și impozitelor prin mobil, caluclator, mersul la ghișeu trebuie să fie o excepție. O Românie în care propriii ei locuitori au încredere.

Pentru sau împotriva alegerilor anticipate anul viitor

Paleologu: Constituția lasă puține speranțe pentru așa ceva, nu văd șanse pentru acest lucru. Trebuie să schimbăm Constituția și unul dintre ele este exact același lucru: puterea președintelui de a organiza anticipate. Ar fi trebuit să avem anticipate după 26 mai.

Barna: Alegeri anticipate sunt soluția morală corectă pentru România. Ele sunt greu de făcut, dar necesare. Alegerile anticipate sunt necesare pentru că dacă stăm un an de zile cu guvernarea PNL ciuca bătăii PSD, ne vom trezi că tot efortul societății să scăpăm de PSD va fi aruncat la gunoi. De aceea sunt importante alegerile de duminică: dacă îi trimitem în turul 2 îi validăm din nou. Despre ce schimbare de Constituție să vorbim dacă nu schimbăm acest Parlament al rușinii?

Kelemen: Și mâine putem organiza alegeri anticipate. Nu trebuie să ai timp la dispoziție nici măcar jumătate de an să ce? Și mâine merg în fața oamenilor să spun ce am făcut și ce am de făcut mai departe. Dar trebuie să spunem și modul în care vom ajunge la anticipate? Pe actuala construcție nu se poate ajunge, indiferent ce am dori. Vreau, dar nu se poate ajunge. Restul e demagogie. Cei care au votat Guvernul PNL nu doresc anticipate pentru că dacă doreau nu votau Guvernul Orban.

Cum să arate schimbările din Constituție

Barna: Președintele să poată numi un nou premier, dacă moțiunea e de succes, fie să dizolve Parlamentul dacă nu există o majoritate. De asemenea, cred că în Constituție trebuie să se stipuleze fără penali în funcții publice. Apoi, un alt element, principiul reprezentativității aleșilor, apoi sigur sunt și alte elemente legate de CCR etc.

Kelemen: Acum câțiva ani, în 2013, am încercat o revizuire a Constituției destul de bună. În 2014, CCR a zis că nu se poate. Se poate și fără Revoluție. Principiul cel mai important: separarea puterilor în Stat. În actuala Constituție am copiat greșit sau fără să fim atenți Constituția Franței. Aș schimba radical și aș opta pentru republică parlamentară, nu trebuie să pui toată puterea în mâinile unui singur om, președintele. Aș da atribuții total diferite celor două camere parlamentare, dar aș păstra bicameralismul. Aș face un CSM separat pentru judecători și un CSM pentru procurori. Aș face și reforma serviciilor secrete astfel încât să nu fie nicio ingerință din politică și justiție. Aș pune și o chestiune importantă pentru fiecare cetățean: să fie recunoscute minoritățile ca parte constituantă a statului român.

Paleologu: În primul rând, propun o dezbatere națională, francă, onestă despre forma de guvernământ: monarhie sau republică? Cred că merităm o asemenea dezbatere. Republica a fost instaurată de tancurile sovietice, n-am avut o dezbatere de 30 de ani încoace. În ceea ce privește disputa republică parlamentară sau semi-prezidențială, eu cred că majoritatea românilor își doresc în continuare să își aleagă președintele prin sufragiu universal, iar republica parlamentară e cea mai puțin populară. Absolut categoric 300 de parlmentari, categoric de acord și cu ”fără penali”, am și semnat și vă felicit pentru acest lucru. Aș propune și două tururi de scrutin.

Kelemen: Eu nu vreau să fiu șeful statului. Eu nu vreau să fie cineva peste toți. De aceea eu cred că trebuie să păstrăm un sistem proporțional, o separare a puterilor în stat foarte corectă, să nu alunecăm în dictatură.

Barna: Discuția despre ce tip de România vom avea e foarte importantă. Ne rostogolim dintr-o criză în cealaltă. Trebuie să ne asumăm un anumit tip de conducere. Este nevoie de mai multă forță la președinte pentru că este singurul votat direct de cetățeni. Altfel rămânem în acest tip de baronism parlamentar.

Kelemen: Nu este vorba de baronism parlamentar. Ceea ce spune domnul Barna legat de puteri sporite de președinte, nu ne duce spre Franța, ne duce spre Moscova. Eu nu doresc acest lucru.

Este responsabil președintele României de faptele Guvernului pe care îl numește?

Kelemen: Actuala noastră Constituție presupune coabitare. Este responsabil, bineînțeles. Poți să pui un Guvern o dată, că nu ai majoritate, dar a doua oară, a treia, a patra, nu. Eu dacă aș fi fost în locul președintelui Iohannis, eu aș fi forțat după Grindeanu o altă formulă de guvernare.

Paleologu: Un guvern diferit nu e neapărat un guvern ostil. Legat de domnul Iohannis: a câștigat în 2014 cu peste 1 milion de voturi peste Victor Ponta și ne-am trezit după 2 ani cu o majoritate covârșitoare PSD. Este o contraperformanță extraordinară. Au fost guverne din ce în ce mai proaste ale PSD și, evident, nu trebuia să continuie să dea mereu șanse PSD. Nu trebuia să facă acest lucru.

Barna: Prea multe șanse date PSD. Responsabilitatea este împărțită. Cele 6 milioane de voturi ale președintelui au dat votul așteptând ca președintele să-și asume o prezență activă. Or responsabilitatea a fost împărțită. Dăncilă trebuia să nu existe. Tudose trebuia să fie ultima șansă a PSD (…) Cetățenii te aleg președinte să joci cărțile pe care ți le-au dat în mână, nu să te temi de suspendare. Un președinte trebuie să își asume jocul, riscurile. Eu voi fi un astfel de președinte.

Paleologu: Domnului Iohannis i-a și convenit să o numească pe doamna Dăncilă gândindu-se că va înmormânta PSD și își va asigura succesul.

Kelemen: Președintele trebuia să își asume inclusiv suspendarea. Eu nu aș mai fi dat șansa după Grindeanu, aș fi negociat o altă guvernare cu riscul suspendării. (de ce UDMR a susținut PSD în tot acest timp, n.red.) M-ați fi întrebat ce aș fi făcut dacă eram președinte. Nu a depins de noi această majoritate. Nu am fost de acord cu OUG13, am spus, orice ordonanță în Justiție distruge ceva, tot timpul. Dar în calitate de lider UDMR am căutat tot timpul parteneri.

Ar trebui considerată corupția o amenințare la siguranța națională?

Paleologu: Da, categoric da. Și trebuie relansată activitatea DNA, care a fost încetinită. Trebuie reflectat asupra cauzelor și trebuie prevenție. Cauzele corupției sunt excesiva reglementare care face oamenii vulnerabili și îi determină la corupție. Și prostia face multe ravagii.

Barna: Este clar o amenințare la siguranța națională. România a ajuns aici având o problemă peste medie de corupție. În toate statele europene există acest flagel, doar că în România a ajuns să ni se spună că ea este legitimă.

Kelemen: Da, este o amenințare la siguranța națională. Reglementările trebuie să fie făcute ca să nu lași portițe mici, omul cade în această capcană de multe ori. Orice demnitare care s-a atins de averea publică trebuie pedepsit drastic, trebuie să construim un sistem în care să avem încredere mult mai mare. Magistrații nu trebuie să fie jucători politici.

Inclusiv implicarea serviciilor secrete în combaterea corupției?

Paleologu: Da. Dar avem nevoie de noi legi care să reglementeze funcționarea serviciilor secrete. Nu control parlamentar ca acum.

Barna: Mă bucur că avem un consens așa consistent. Fără îndoială da. Costul corupției este uriaș pentru statul român. Corupția este aceea în care milioane de euro în contracte mari dispar sau sunt risipite. Acolo statul trebuie să își folosească toate instituțiile, inclusiv serviciile secrete. Dar trebuie să avem un control civil real asupra serviciilor de informații. E o chestiune de igienă, foarte important în orice stat european și NATO.

Kelemen: Fără protocoale secrete. Pentru serviciile secrete Justiția nu trebuie să fie un câmp tactic, serviciile secrete nu trebuie să ajungă la judecători. Trebuie să avertizeze, să atenționeze, să îi ajute pe cei care luptă împotriva corupției, dar nu trebuie să fie jucători. Trebuie o reformă a justiției, inclusiv tot ce înseamnă tehnnica, înregistrările (…) Nu folosesc serviciul secret în derularea anchetei. Nu vreau un stat în care să se implice serviciile în Justiție. Ajută cu informații, cu tehnică, cu altceva.

Paleologu: Aș vrea să spun că nu trebuie să uităm mica corupție. Pentru că pe cei mai mulți români mica corupție îi doare. Or aici trebuie să acționăm asupra cauzelor. Vrei să deschizi o cafenea? Îți trebuie tot felul de reguli și avize care nu există în altă parte. Și acest lucru te face vulnerabil și te face să dai șpagă ca să scapi.

Considerați că pedepsele prevăzute pentru fapte de corupție sunt prea mici, mari sau așa cum trebuie?

Paleologu: Nu am o opinie pe această chestiune. Mă voi consulta cu juriști.

Barna: Problema nu e mărimea pedepselor. Problema e recuperarea prejudiciului care nu se întâmplă. Confiscarea averilor nejustificate este un lucru necesar. Unii acceptă 2 ani de închisoare pentru că rămâne cu niște milioane de euro într-un cont dintr-o insulă. Pot fi mărite pedepsele, dar nu se va schimba nimic, dacă nu sunt însoțite de recuperarea prejudiciului.

Kelemen: Nu vreau să îmi consum timpul degeaba. Sunt de acord cu Dan Barna. Rareori, dar acum sunt.

Paleologu: Am o propunere. Să ne luăm un angajament ferm toți trei pentru recuperarea prejudiciului.

(Cum se poate face recuperarea prejudiciului?)

Barna: Prin funcționarea reală a instrumentelor de recuperare a prejudiciului. Asta trebuie să fie o prioritate. Și, exact în aceeași logică, și confiscarea averilor nejustificate. Cum poate un funcționar, dintr-un salariu la stat toată viața, 7 vile și 5 mașini? E o întrebare legitimă. În statele civilizate, această întrebare este adresată de FISC (…) Prezumția de avere licită e un aspect, nejustificarea averilor este altceva. Asta trebuie să facă FISC-ul, nu să fugărească antreprenori.

Paleologu: Am o curiozitate, dar păcat că nu e domnul Iohannis aici, pentru că poate detalia și dumnealui despre averea sa.

Ce ați fi făcut în momentul în care Iohannis a fost obligat de CCR să o demită pe Laura Codruța Kovesi?

Barna: (face aluzie ironică la replica ”Dacă aș fi fost eu președinte”, n.red.) Vreau să cred că dacă aș fi fost președinte, nu aș fi ajuns niciodată în situația respectivă, pentru că doamna Dăncilă nu ar mai fi primit nicio șansă. Președintele a ajuns într-o situație de neieșit pentru că de fiecare dată când a putut ieși, nu a vrut să iasă (…) Președintele trebuie să respecte deciziile CCR, dar CCR ia decizii într-un context politic, așa că o prioritate este inclusiv aceasta: depolitizarea CCR. Este inadmisibil ca președintele CCR să fie președintele Camerei Deputaților din partea PSD.

Kelemen: Eu aș respecta toate deciziile CCR, altfel nu se poate. Dacă tu spui că unele sunt bune, altele nu, distrugem statul român, acea mică parte care a mai rămas din respect. Iohannis a mers până la zid, dar când a venit decizia, a respectat-o. Dacă tu ca șef al statului nu respecți Constituția, distrugi tot ce înseamnă încredere în instituțiile statului.

Paleologu: Sunt de acord că CCR e complet politizată. Aș fi asumat riscul unei suspendări de către majoritatea PSD. Nu mi-aș fi ales această bătălie, dar mi-aș fi ales o bătălie principială, conștient fiind că am poporul de partea mea. Aș fi asumat riscul unei suspendări înainte ca acest lucru să se întâmple (să fie obligat de CCR să o demită pe Kovesi, n.red.)

Cum depolitizăm Educația?

Barna: Puterea la cetățeni. În cazul educației, înseamnă puterea la școală și la părinți, desființarea Inspectoratelor Școlare care sunt centre sinecurale de alocat funcții politice. Dacă ne uităm la Finlanda, un model de bună practică, a ajuns la concluzia că atunci când e inspecție de la ISJ, e Ziua Națională în școală. Asta ar trebui să fie tot timpul. Consiliile de părinți și profesorii trebuie să aibă puterea, ISJ pot avea doar un rol metodologic, de integrare curriculară.

Kelemen: Inspectoaratele ar trebui să ajungă la autoritățile locale. Copilul trebuie să fie în centrul interesului. Apoi, bineînțeles, alocarea sumelor necesare de la bugetul de stat. În fiecare an găsim pretexte să nu alocăm bani la Educație. Avem 1700 de școli care nu au toaletă în interior. Dacă nu reușim în secolul al XXI-lea un lucru atât de simplu… Și investiții în Cercetare, în Inovare. Profesorul nu trebuie să fie administrator, trebuie să fie pedagog. Apoi, trebuie să ne concentrăm pe competitivitate. Fără o nouă lege, fără descentralizare, nu putem să depolitizăm Educația.

Paleologu: Desființarea inspectoratelor școlare, cel puțin în forma actuală. Apoi, figura rectorului-politician. Această politizare canceroasă este posibilă din cauza soclului etatist. Eu cred în libertate și doar prin competiție putem avea calitate. Nu sunt de acord ca directorii de instituții să facă atâta administrație, stau sub mormane de hârtii.

Să spunem că Guvernul trebuie să aleagă între 6% pentru Educație și 2% pentru Apărare. De unde tăiați mai întâi?

Kelemen: Pentru 2020 aleg 6% pentru Educație. Dacă ne gândim la viitorul României, la tinerii care au nevoie de educație, mergi acolo. Securitatea națională, Apărarea trebuie să fie o prioritate, dar nu suntem sub amenințare directă și poate să mai aștept un an.

Paleologu: Este un răspuns ușor să spui Educația. Eu cred că dacă dublăm sau triplăm bugetul și continuăm în felul în care o facem acum nu o să ajungem nicăieri. Nu cred că se poate dubla atât de repede, eu cred într-o creștere progresivă a bugetului. Dar bugetul militar e o urgență, nu poți tăia de acolo pentru că avem niște angajamente față de partenerii noștri. Iar la Educație degeaba dublăm bugetul dacă nu reformăm:

Barna: Realist nu se va putea 6% într-un singur an la Educație, de-asta am trecut Educația ca obiectiv de mandat. Însă cu cei 2% poți angaja o dezvoltare a țării care apoi să te ducă spre 6% în Educație.

România alocă 2% pentru Apărare de câțiva ani. Ce mai e de făcut totuși, ca să i se ridice vizele pentru SUA sau să poată intra în Schengen?

Paleologu: Legat de vize, nu e vorba de cât alocă România pentru Apărare, ci de credibilitatea statului pe plan extern care, din păcate a fost distrusă în ultimii ani.

Barna: Eu sunt surprins că domnul Paleologu, diplomat de carieră, nu vede soluția. E refuzul României de a folosi diaspora. Succesul Poloniei, succesul Ungariei se datorează fix implicării diasporei lor.

Paleologu: Observ că vizita domnului Barna la Washington a fost un curs scurt de politică externă. Evident că diaspora e esențială și eu am lucrat cu diaspora în Danemarca.

Kelemen: Am îndeplinit criteriile tehnice pentru Schengen, tot ce este peste criteriile tehnice este dublă măsură. Pierdem bani, pierdem nervi și suntem considerați un stat de mâna a doua. Schengen se poate rezolva foarte repede (…) Trebuie să faci lobby, să crești credibilitatea prin politică internă, spre exemplu nu trebuie să îți bați joc de investitorii americani.

Măsuri concrete pentru combaterea tăierii ilegale a pădurilor

Barna: Subiectul a fost ignorat și am privit tăierea pădurilor ca pe un fapt: Așa se întâmplă și n-ai ce să faci. Totul e privit ca o fatalitate. Am explicit în program. Subiectul pădurilor trebuie să fie o temă majoră. Măsurile trebuie să privească reîntoarcerea la mecanismele de monitorizare, radarul pădurilor din Guvernul Cioloș. Furtul este industrial. supravegheat de autoritățile statului. În Suceava, la Moldovița, e un cimitir de rădăcini. Există supraveghere prin satelit, cu drone, multe mecanisme pe care un președinte trebuie să le ceară Guvernului.

Kelemen: Cea mai eficientă modalitate ar fi stoparea tăierii pădurilor în scopuri economice pentru următorii 10 ani de zile. Adică pentru industria mare, ci doar pentru încălzirea populației. Știu că este o chestiune radicală, controversată, dar cred că ar fi cea mai bună soluție. Alături de aceasta, aș opta pentru un program de împădurire (mult lemn de foc ajunge în Ungaria, n.red.) Nu, deloc de acord cu exportul. Se poate, nu e nicio problemă, au făcut-o și austriecii (industria mobilei nu consumă mult lemn și produce câteva cifre importante din PIB, n.red.) În industria mobilei se lucrează acum cu mult lemn din Ucraina, Belarus. Poți să imporți. Poți să găsești surse alternative dacă dorești.

Barna: Consider un scenariu nerealist. Rezolvi o criză printr-o altă criză. Aruncăm niște comunități într-o criză pentru care n-avem alte soluții. Exploatarea rațională și monitorizarea, oprirea furtului, acelea sunt soluțiile. Nu putem să omorâm o industrie ca să oprim furtul de lemn.

Kelemen: Nu este nerealistă. Trebuie să umblăm cu măsurile acolo unde un stat poate să intervină. Cu pădurile trebuie să intervii brutal.

Paleologu: Exportul de mobilă aduce mult și consumă puțin, deci nu sunt de acord cu domnul Kelemen. E o mare problemă de corupție, ajungem la problema combaterii corupției. Sunt de acord cu ce s-a spus despre programul de împădurire, este o opțiune pe care o avem, din fonduri europene. Când era domnul Verestoy, nu era așa de vehement.

Kelemen: Este o legendă urbană că Attila Verestoy tăia păduri. E un om care nu mai este printre noi și eu nu vreau să îl întreb pe domnul Paleologu despre Petrov, care este printre noi.

Pentru sau împotriva reformei administrative, comasarea județelor și a localităților? 

Kelemen: Sunt pentru reogranizarea județelor, avem nevoie de unități administrative mai mari. Avem nevoie de regiuni mai coerente, 15-16 regiuni. Sunt de acord să regândim și reorganizarea comunelor mai mici, dar aici nu poți merge mecanic, trebuie să te adaptezi realităților din teritoriu. Sunt zone unde se poate face, altele unde trebuie să muți sate de la 40 de kilometri. Prin reforma administrativă nu poți să schimb raportul etnic din acea zonă. Trebuie să ții cont, să respecți tratatele semnate. Se pot găsi soluții astfel încât să respecți tratatele.

Paleologu: Comasarea comunelor, categoric da. În foarte multe cazuri nu-și pot permite plata salariilor. Pe de altă parte, avem modelul francez de grupare pe regiuni. Deci pot fi grupate pe regiuni care să acceseze fonduri europene și să aibă acces la alte beneficii. În ceea ce privește județele, problema este că la nivel regional e mai eficient în atragerea fondurilor europene și e nevoie de o coordonare regională. Nu cred că președintele trebuie să dea indicații și să fie un nou Ceaușescu care așa cum a creat județele să le și desființeze.

Barna: Dacă vorbim de o Românie care se modernizează trebuie să acceptăm că județele sunt un mecanism care nu mai funcționează. Trebuie să facem o reformă administrativă profundă.

Fiecare candidat adresează o întrebare unui singur contracandidat din platou:

Paleologu pentru Barna: Legat de anonimizarea contractelor pe fonduri europene. Când era domnul Ghinea ministru la Fonduri Europene, cum se prezintă lucrul acesta din punct de vedere etic, politic față de colegii din USR?

Barna: Cât am fost secretar de stat la fonduri europene și domnul ministru a fost Ghinea, a fost o luptă teribilă pentru a desecretiza toate contractele. Sunt un om care crede în transparență. În interviul cu RISE am aflat că contractele mele au fost secretizate de cei din minister pentru că se încălca o prevedere de protecția datelor. Habar n-aveam. Noi am luptat cu juridicul din minister să desecretizăm și am făcut mult mai mult decât a făcut vreodată un politician. Jurnaliștii au complet dosarul, cu tot cu rambursări până la biletul de autobuz. Nu este nicio taină.

Barna pentru Paleologu: Cu cine veți vota în turul doi?

Paleologu: Cu mine, evident.

Barna: Eu întrebam serios.

Paleologu; Serios.

Barna: Atunci ipotetic, dacă nu ajungeți?

Paleologu: Acreditați ideea că o să fiți finalist cu domnul Iohannis. Nimic nu este mai puțin sigur. Să vedem ce vor decide cetățenii pe 10 noiembrie și vă răspund atunci. Barna-Iohannis este o ipoteză fantezistă. În spate este dorința de a acredita ideea că un tur 2 fără PSD înseamnă automat Dan Barna. Nu răspund la această întrebare ipotetică dar vă spun altceva. Din 1992 de când am drept de vot întotdeauna am votat împotriva FSN, PDSR, PSD și așa mai departe.

Kelemen pentru Barna: Pe mine m-a uimit reforma Constituțională în sensul de creștere a prerogativelor președintelui. De ce vă e așa drag modelul lui Putin?

Barna: Nu este nici pe departe modelul lui Putin. Este o reformă, șeful statului, tocmai pentru că este ales de cetățeni, trebuie să poată să fie arbitru. Este nevoie de o perspectivă de leadership, este nevoie de o variantă de reprezentare. Gândiți-vă cât de simplu ar fi fost să putem să facem alegeri anticipate imediat după moțiunea de cenzură.

Întrebări din partea redacției Europa FM:

Pentru Kelemen: UDMR a susținut guvernele Dragnea și a participat activ la susținerea modificărilor legislative. Ați proceda altfel dacă am retrăi ultimii 3 ani? 

Kelemen: 90% aș susține din nou ceea ce am susținut pe legile Justiției. Codul Penal nu am votat, nu am fost de acord inclusiv cu abuzul. Probabil pe procedura penală nu aș mai vota așa cum am votat, am reținerile mele. În iunie am votat pentru moțiunea de cenzură, am și semnat, împreună cu colegii cu care am semnat și în octombrie și nu a trecut. Dacă e vorba de moțiunea de cenzură, penultima moțiune aș fi votat acum, da.

Pentru Paleologu: 16 septembrie, cu 4 zile înainte de decizia Curții de Apel care decide că Traian Băsescu a fost informator al Securității. V-ați mai fi anunțat candidatura din partea PMP dacă știați ce urmează?

Paleologu: Da, categoric da, pentru că nu domnul Băsescu candidează. Sunt și alți susținători ai mei, nu dau socoteală pentru nimeni, nu sunt avocatul domnului Băsescu.

Pentru Barna: Suntem înainte de 2016, dumneavoastră sunteți consultant și manager pe fonduri europene. Ați face ceva diferit față de atunci?

Barna: Probabil că aș fi muncit și mai mult la acele petiții și adrese ale beneficiarilor pentru care am luptat la minister. Poate puteam să fac mai mult. Am reușit la ministerul Finanțelor să ajutăm comunitatea pe care am creat-o și piața pe care am creat-o, atunci când reglementările erau foarte puține. Poate puteam să muncesc mai mult, asta pot să-mi reproșez. Nimic altceva.