LIVE VIDEO Dezbatere G4Media, ora 11:00/ Care sunt știrile false pe care le identifică tinerii și cum reacționează la acestea? Soluții și recomandări pentru a evita capcanele

De la petrecerea lui Elon Musk la Bran, vindecarea de COVID cu usturoi, până la vaccinul cu cip 5G și, mai departe, la „de-nazificarea” Ucrainei sunt numai câțiva pași în capcana dezinformării pe care oricare dintre noi îi poate face fără să-și dea seama. Mai ales tinerii, care citesc zi de zi social media sau deschid televizorul, sunt extrem de expuși la dezinformare. 

Circa 200 de elevi și studenți au participat în octombrie la trei dezbateri organizate de G4Media în Alba Iulia, Constanța și Cluj Napoca și au răspuns la întrebările primite, despre temele care îi interesează, sursele din care se informează și exemple de fake news peste care au dat, în timp ce se uitau pe Facebook sau la TV.  

 

 

Vineri, 4 noiembrie, de la ora 11.00 G4Media dezbate LIVE pe Facebook cele mai interesante lucruri care reies din interacțiunea cu tinerii și formulează o serie de concluzii, în cadrul proiectului „Tinerii acționează împotriva știrilor false”, derulat cu sprijinul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos.

Vor discuta:

• Cristian PANTAZI, redactor șef G4Media, managerul proiectului „Tinerii acționează împotriva știrilor false”,
• Bogdan OPREA, doctor în Doctor în Științe ale Comunicării și profesor la Facultatea de Jurnalism, Universitatea București
• Cosmina FERNOAGĂ, jurnalist G4Media și „Actual de Cluj”
• Ovidiu HAȚEGAN, jurnalist G4Media și Alba24
• Cristian LEONTE, jurnalist G4Media și InfoSud-Est

Dezbaterea este moderată de Mihai PETICILĂ, jurnalist și publisher EduPedu.

Principalele idei din dezbatere: 

Cristian Pantazi: 

• Au cerut din partea noastră mai multe instrumente decât ne-am fi așteptat pentru a lupta, pentru a combate acest fenomen și au venit cu un feedback pe care îl cunoșteam parțial privind modul în care acest fenomen nociv afectează modul în acre ei se raportează la selectarea informației;
• E un schimb de generații, noi trebuie acum să ne adaptăm la modul lor de selectare a informației
• O categorie aparte de știri false identificate se referă la interesele specifice vârstei, vorbim de elevi și studenți, dat fiind că există o deschidere mai mare spre entertainment, ei au o privire ludică asupra acestui fenomen fără să însemne că nu înțeleg gravitatea lui
• Luând în calcul răspunsurile lor, cererile lor, inclusiv pentru prelungirea proiectului sau crearea unei noi etape, concluzia este că tema s-a potrivit și a răspuns unor așteptări și nevoi ale lor. Au cerut mai multe instrumente, au cerut ghidaj din partea noastră atât pentru ei cât și pentru familiile lor. Probabil că discuțiile domestice i-au făcut să remarce necesitatea acestor instrumente, să ducă cumva la adulți acest instrumentar de discernere a adevărului pe care noi îl putem pune la dispoziție, ca jurnaliști.

Bogdan Oprea: 

• La Universitatea din București avem de 3 ani un curs dedicat studiului dezinformării, este facultativ, au venit până acum în jur de 250 de studenți; ceea ce arată un interes și pentru viitorii jurnaliști, profesioniști în științele comunicării.
• Dacă vorbim despre acest fenomen aș pleca de la câteva premise importante: studiile arată că românii petrec 7 ore în medie (date din 2021), asta înseamnă, din 16 ore de stare de veghe, jumătate din timp suntem pe internet
•  Întrebarea este: suntem pregătiți pentru capcanele din zona internetului? Căci nu vine numai cu facilitățile fantastice de cercetare, de cunoaștere, vine și cu niște capcane pe care le trăim cu toții și din păcate și noi, adulții, cădem în ele
• Nimic din sistemul de educație până în prezent nu ne învață cum să ne ferim de un email capcană, să nu deschidem sau să verificăm adresa de email
• Cred că unul dintre lucrurile ce trebuie făcute este acesta, proiectul pe care îl derulați, tinerii sunt categoria cea mai importantă, ei petrec și mai mult decât jumătate din timp pe Internet.
• Mai mult de 40% din traficul de pe internet este făcut de boți; sunt făcute să imite comportamentul uman, să-i înșele pe cei cu care interacționează, interacțiunile sunt făcute așa încât să imite ființele umane
• Facebook a raportat oficial în aproape 4 ani ștergerea aproape a 25 miliarde de conturi false, numai în această rețea identifică un număr imens de conturi false
• Putem continua, ideea este că aceste capcane le întâlnim oriunde în sistemul online.
• Primul pas este ca oamenii să conștientizeze fenomenul, spre bucuria mea tinerii văd că încep să înțeleagă că există pericole în zona digitală și că nu sunt suficient pregătiți să identifice capcanele, apoi trebuie să învețe cum să identifice
• Sunt multe instrumente online, se lucrează în multe colțuri din lume la instrumente, se lucrează la un algoritm electronic care să te ajute, dar încă se lucrează
• Deja pentru tineri sunt niște add-on-uri, niște plug-in-uri pe care le adaugi la browser și când ai dubii privind un conținut poți obține cu o simplă apăsare de tastă niște informații viabile legate de câtă acuratețe are informația, dacă e o știre falsă sau parțial falsă
• E bine ca tinerii să descarce astfel de instrumente în telefoanele lor.
• Am lansat un manual de combatere a știrilor false, sunt acolo 81 de instrumente care te ajută, pe tine ca utilizator cât și pe profesioniștii din media.

Cosmina Fernoagă: 

• a fost o surpriză că constat că majoritatea dintre ei știu ce înseamnă fake news-ul
• m-a impresionat să aud că sunt la curent cu marile proteste din OUG13 , câțiva au sesizat că televiziunile au relatat în mod total diferit
• discuția a ajuns și la modul în care sunt finanțate instituțiile de presă
• din păcate nu știm cum să procedăm ca să fie mai apropiați de presa quality și nu e =rețele, Tik-Tok-ul este în opinia mea cât se poate de nopciv; unii se întrebau dacă poate înlocui presa;
• deja am înțeles că există conturi care ar putea ănlocui site-urile de știri; ar fi util să-i ducem mai mult către publicațiile online unde lucrează jurnaliști profesioniști sau cel puțin rețelele sociale să rămână ca mijloc de entertainment.

Mihai Peticilă: Întrebarea este – cât este informare pe rețelele de socializare?

Cristi Pantazi

• Scopul rețelelor de socializare nu este de a-i informa pe utilizatori, dimpotrivă ci de a-i ține cât mai mult, pentru a le servi reclamele în baza cărora se monetizează aceste business-uri.
• Nu au avut niciodată în vedere interesul public, ci interesul publicului, este o diferențiere pe care am făcut-o tot timpul ca jurnaliști. Este evident că interesul publicului este de fapt mult diferit de interesul public
• Așadar e normal ca atenția tinerilor să fie atrasă de rețele sopciale, pentru că sunt un amalgam de informații, de interese personale dar la fel de normal este ca anturajul să le transmită această informație: rețelele sociale nu sunt presă. 

Bogdan Oprea

• sunt un spațiu de petrecere a timpului liber, de amuzament, oamenii trebuie să înțeleagă că nu ne informăm din locul unde petrecem timpul liber.
• ne informăm acolo unde se găsesc știrile: pe platforme, la TV; presa scrisă, radio
• Este primul pas pe care trebuie să-l facem: menirea rețelelor sociale nu este să informeze. Nici autorii lor nu își permit, deși instrumentalizează
• 39% dintre români declară că se informează de pe rețele sociale sau aplicațiile de conversații online.
• Confuzia este destul de mare, Trebuie să învățăm să distingem: sunt platforme de entertainment, platforme de comunicare și este presa.

Ovidiu Hațegan: 

• Fiind un liceu militar, au fost foarte conștienți de importanța informației în ceea ce privește luarea deciziilor; este foarte important opentru că urmează apoi o facultate mjliltară. și ajung să ia decizii într-un sistem destul de rigid unde este foarte important ca infoprmațiile pe care le au să fie corecte
• mi-a plăcut că ei au fost destul de conștienți de acest aspect și chiar mi s-a părut că vor informații despre cum să filtreze știrile, cum să se protejeze de informații false;
• am, avut impresia că le lipsesc instrumente simple de navigare pe internet și am avut o discuție despre faptul că informația falsă pe care o accesezi te influențează chiar dacă știi că este falsă

Mihai Peticilă: 

• Avem o informație, confirmăm că e falsă, totuși ea a produs efecte, Zilele trecute  circulat o informație falsă, legat de presupusa venire a lui Elon Musk care ar fi participat la un eveniment. Până acum am aflat că nu s-a întâmplat dar foarte puține redacții au recunoscut că informația a fost falsă. Ce facem în cazul acesta, pentru că s-ar putea să rămânem cu ea?

Bogdan Oprea: 

• Aici este o responsabilitate a presei. Nu mai ține de educație, ține de modul cum fiecare redacție se raportează la adevăr și cât de mult își respectă publicul.
• Ca simplu utilizator, dacă găsim un conținut fals, în primul rând nici măcar nu îl distribuim. Dacă vrem să îl comentăm cu prietenii, pentru amuzament, un print screen este suficient pentru că în momntul în care îl distribuim algoritmii identifică produsul ca fiind unul de succes și îl viralizează și mai mult, nu facem decât să amplificăm efectul de extindere către public, ultimul lucru pe care îl dorim
• Eu îmi sfătuiesc studenții să raporteze fiecare astfel de conținut. Algoritmii rețelelor de socializare le scapă un astfel de conținut și este bine să-l raportăm pentru că astfel el va fi șters sau măcar distribuirea pe rețelele sociale este diminuată așa cum sunt politicile acestor platforme.
• Individual, ce putem face, eu le spun: dacă v-ați fript o dată, de 2 ori, nu mai mâncați di ciorba respectivă. Dacă televiziunea sau un site vă furnizează informații cu lejeritate care sunt măcar parțial false, de ce mai intrați acolo?
• Căutați surse de calitate, timpul vostru e foarte prețios și toți încearcă să vă fure din timp.
• Dacă ai mâncat o prăjitură stricată de la o cofetărie, de ce te întorci acolo? Să ne protejăm și de lucrurile acestea mai puțin palpabile

Cristian Leonte: 

• am avut o aulă plină cu 120 de studenți și elevi
• a fost o discuție foarte bună, cu foarte multe întrebări și curiozități
• am făcut o listă cu 4 mari preocupări pe care elevii și studenții ni le-au transmis și ele se leagă de instrumentele cu care se pot proteja, apoi referitor la rețelele sociale
• Am primit întrebarea cum facem noi să îi convingem pe părinții și bunicii noștri să nu se mai uite la, citez, televiziunile toxice, asta  fost una dintre preocupările multor tineri din sală
• deși folosesc f mult rețelele sociale au vrut să înțeleagă cum funcționează, cum ajung fake news-urile în bula lor, de ce sunt targetați și care sunt mecanismele
• am avut și studenți care au spus că se pricep la asta dar și f mulți care au spus că nu stăpânesc
• a treia întrebare – legată de fake news-ul îmbrăcat în umor, în satiră, în ironie – acele filmulețe care circulă tot mai mult pe rețelele sociale, pe TikTok în special și unde confunzi puțin umorul cu știrea falsă și întrebau cum procedăm cu ele, cum ne poziționăm
• întrebarea tuturor a fost ok noi cei din sală știm cam cum să identificăm fake news, cum facem să îl combatem, să limităm acest fenomen

Bogdan Oprea

• ca jurnaliști, în primul rând cu proiecte de henul acesta, presa din fericire are o credibilitate destul de mare
• sunt convinsă că mesajele acestea venind de la jurnaliști cu credibilitate au prins foarte bine la public și la tinerii din audoiență
• nu există o soluție miracol, nu este ceva ce se poate face de azi pe mâine. Până când guvernanții noștri vor înțelege că informarea media, alfabetizarea media și nu doar legate de conținutul de informare sunt un skill, o deprindere pe care omul din viitor ar trebui s-o aibă, chiar la un nivel mul mai profund decât cel pe care îl avem noi, cei care am prins epoca telefonului cu disc.
• până când va deveni o disciplină de sine stătătoare, practic skill-urile de aici îți vor folosi în toate celelalte discipline, până atunci inițiative precum cea de aici; acțiuni pe care le face societatea civilă și mă bucur că sunt destul de multe, finanțate de instituții internaționale, ambasade străine, UNESCO – acestea sunt prima soluție.
• Cristian Leonte a avut câteva observații foarte interesante, tinerii trebuie să înțeleagă că ei sunt cei care pot să-și convingă bunicii mai bine decât oricine pe lume. Dacă ei au înțeles despre pericolul acesta, să vorbească cu bunicii și să-i desprindă de acele surse
• Mai sunt oamenii cu credibilitate din comunitățile respective ; eu am ținut și traininguri în biserici. Sunt convins că oamenii de acolo au înțeles că se întâmplă astfel de fenomene
• E importat de reținut vulnerabilitatea noastră psihologică – trebuie să înțelegem că suntem vulnerabili psihologic la dezinformare iar oamenii care vor să ne înșele știu asta foarte bine, sunt fie psihologi , fie cu instruire fie din instinct și noi trebuie să învățăm să nu mai cădem în capcană doar pentru că vedem titluri cu cuvinte cheie – șoc, fantastic, exclusiv ; deschidem știrea și dacă nu regăsim informația , data viitoare nu mai revenim la sursa respectivă
• Toate acestea țin de apanajul vieții noastre de zi cu zi, bunul simț e primul pe care trebuie să-l folosim

Exemple de știri false menționate de tinerii ce au participat la dezbaterile din țară:

• Moartea lui Florin Salam (menționată de aproape o treime dintre participanți)
• Cursurile care se vor ține numai online din cauza prețurilor la energie (Fb, whatsapp) (inca 20%)
• Rusia are de gand să atace cu bombe nucleare
• Deepfakes cu Putin și Zelenski , declarații falsificate privind războiul – conturi Twitter de boți
• Cei de la NASA au confirmat! În 3 zile vine sfârșitul lumii
• Vaccinul pentru COVID cauzează autism
• David Popovici și-a cumpărat un bolid de lux
• Guvernul are înțelegere cu SUA pentru prin care vor testa viruși letali în laboratoare
• Șoc pentru România! Bărbații între 18 și 55 de ani trebuie să de pregătească de război
• Pană de curent europeană