LIVE VIDEO Conferință G4Media/ Noile tehnologii, rețelele sociale și riscurile dezinformării

În țară și în Uniunea Europeană vor urma alegeri importante în 2024, românii având nu mai puțin de patru scrutinuri anul viitor. Mesajele propagate pe toate mediile online și audiovizuale vor fi cruciale pentru rezultatul acestor alegeri, așadar o miză uriașă pe impactul și regulile legate de generarea și transmiterea acestor mesaje.

G4Media organizează în data de 20 octombrie, la Teatrul Excelsior, începând cu ora 10.00 conferința „Noile tehnologii, rețelele sociale și riscurile dezinformării”, cu scopul de a puncta riscurile și posibilele soluții legate de impactul  instrumentelor de inteligență artificială generativă, în tandem cu influența rețelelor sociale, în super anul electoral care ne așteaptă.

Evenimentul este organizat în cadrul proiectului „Cine și cum: combaterea dezinformării care îndepărtează cetățenii de proiectul european”, sprijinit de Comisia Europeană și este gândit sub pe format „dialog cu cetățenii”, astfel ca o componentă esențială o reprezintă interacțiunea cu publicul din sală, prin intervenții directe și prin platforme interactive în timp real unde vor fi transmise comentarii și vor avea loc sesiuni de votare.

Speakeri:

Dan TĂPĂLAGĂ, jurnalist, G4Media (Welcome speech); Marian VOICU, jurnalist, publisher Veridica.ro:  moderator al evenimentului

Mircea NANCĂ, Stratcom Officer, Contact Point for Ukraine and Belarus, European Commission

Principalele declarații:

• Abordarea UE vizavi de contracararea dezinformării. De 20 de luni de la invadarea Ucrainei suntem într-o stare permanentă de vigilență. Senzația mea este că nicăieri în UE nu suntem la adăpost față de pericolul dezinformării; ar trebui să ne dea bătaie de cap faptul că în sondaje vedem cum în ultimele luni și în ultimii ani narativele anti-occidentale și anti-UE au priză în rândul tinerilor.
• Rolul UE nu se pretinde a fi unul central, mai degrabă un rol complementar sau de sprijin, cel mai bine aș putea să-l descriu ca pe un catalizator, cuprinzând totul, societatea civilă, Guvernele statelor membre, organizațiile de media, sectorul educativ și cultural, sectorul tech.
• Ce consider eu că este steaua polară a abordării noastre: Colaborarea cu societatea civilă: nu facem nimic fără să colaborăm și fără să ne consultăm cu societatea civilă, contribuie activ la tot ceea ce facem noi. Cred că sunteți familiari cu proiectul UE vs Disinfo
• Exemplu din Ucraina: în urmă cu 2 ani (înainte de invazia Rusiei) două echipe de cercetători au adunat dovezi despre încplcarea regulilor de conduită Youtube de vreo 120 de canale care propagau narațiuni pro-ruse, au semnalat la Google, reacția nu a fost chiar cea dorită inițial, apoi ao semnalat autorităților din Ucraina care au semnalat la Google apoi a fost nevoie de intervenția noastră de la Bruxelles apoi în cele din urmă acele canale au fost demonetizate sau închise, apoi datoprită unui transfer de încredere. Cercetătorii din Ucraina au putut semnala dezinformările direct către Google;
• Un alt exemplu din Slovacia – un partener a descoperit adus dovezi că partide din Slovacia au folosit instrumente de AI generativă, voice over și altele, au eveluat că materialele respective au ajuns la circa 200,000 de oameni. E o picătură în oceanul de dezinformare în contextul alegerilor din Slovacia dar e demn de luat în seamă; vedem în Slovacia dominanța în rândul alegătorilor, a anumitor partide a narativelor pro-ruse sau anti-occidentale, care din nou ar trebui să ne pună pe gânduri deși sunt cointexte diferite,ambele societăți sunt țintele campaniilor de manioulare pro-ruse și tehnicile și narativele sunt cam aceleași, vulnerabilitățile sunt cam aceleași, cred că nu ne mai suprinde nici măcar că există o aliniere între anumite partide de aici de la noi și cel de guvernare din Ungaria.
• Actul privind piețele și respectiv serviciile digitale: putem discuta cât de necesare și eficiente vpr fi ele; dar vor veni din punct de vedere al unui consumator, e greu de negat că vin cu reponsabilitate sporită pentru actorii din piață șo pot oferi mai multă protecție celor care navighează domeniul digital
• să ne întrebăm unde ne situăm în acest răsboi de nervi între comisarii europeni și directorul X fost Twitter
• Se lucrează și la un EU – AI Act, premisa este că UE își poate asuma un rol de lider în ceea ce privește dezvoltarea și utilizarea AI, în scopuri bune. UE vrea să puncteze în acest sens. Văd acest act ca un motor pentru inovație dar dacă va fi nevoie va include și obligația platformelor de a semnala utilizatorilor conținutul generat prin AI și prevederi privind guvernanța mecanismelor de depistare, transparență sau protejarea interesului utilizatorilor.
• În propria noastră practică analiștii noștri utilizează AI pentru a îmbunătăți capacitatea noastră de depistare și reacție rapidă
• Baza noastră de date – peste 16.000 de incidente de dezinformare și tehnici de manioulare- este deschisă oricui este dispus să hrănească AI privind narative și tehnici iar un număr mare de cercetători și Universități deja contribuie și rezultatele sunt încurajatoare
• experimentăm de ceva vreme cu AI generativ și în produsele noastre publice dar trebuie precizat că produsul final este întotdeauna în mâinile editorilor noștri și niciodată ce publicăm nu este automatizat sau amplificat artificial sau micro-targetat
• Sper că nu idealizez spunând că ne îndreptăm spre acel răspuns total, atunci când nimeni în guvernanță și societate nu mai are niciun dubiu privind prejudiciile aduse de dezinformare securității colective, stării de sănătate a discursului public, coeziunii între societate și instituții. Cred că suntem pe drumul cel bun;
• N-ar fi o ideea rea ca România să țină aproape cu Moldova și Ucraina pe toate palierele: instituții publice, ONG-uri, analiști de date, hi-tech
• UE rămâne pregătită să ajute în acest sens

Elisabeta MORARU, Country Director Google România

Principalele declarații

• O cifră – in fiecare oră se încarcă pe Youtube 90 de ani de televiziune. Apreciez poziționarea dv, tehnologia poate fi solosită în scopuri bune – cercetare anti-cancer, prevenirea inundațiilor
• Cel mai important element: avem nevoie să lucrăm împreună, cel mai important este să învățăm din exemple și cum să-i învățăm pe ceilalți, sunt mulți cetățeni care au parcurs cursurile noastre de media literacy și digital literacy, ne ducem mult și către zona rurală
• eforul nostru este pentru a îmbunătăți constant produsele
• exemple: În 2020 au fost blocate 20,6 milioane reclame pentru produse violente; În 2022 a fost lansat Google safety center pentru a lupta impotriva acestor utilizări; pe Youtube este ranforsare permanentă pe 4 direcții: remove, reduce, raise-up – continutul bun, reward – elementele de încredere.
• A fost eliminat Russia Today si Sputnik de la rezultatele căutărilor, au fost blocate canale, peste 275 publicații media identificate
• In ultimele zile a fost eliminat conținut legate de Hamas si Hezbollah, am remarcat o creștere a conținutului anti-semit și legate de ură
• protocol întărit pe zona de conținut pe orice limbă și în orice țară pentru conținutul urii; actori negativi identificați
• peste 100.000 videouri eliminate intr-un singur trimestru din 2022 pentru că aveau fake news legate de Ucraina
• se folosesc 80 milioane de inputuri sunt folosite pentru a identifica conținutul vizat;
• Primul lucru cu care Google a inceput să lucreze pe AI cu mai mulți ani în urmă a fost în zona AI ; iar Google maps, Google translate au în spate zona de AI

Ileana ROTARU, conferențiar universitar, Universitatea Vest, Timișoara

• Percepția și înțelegerea superficială a dezinformării (old fashion way), inclusiv prin retorica teoriilor conspiraționiste;
• Ignorarea mecanismelor de funcționare a platformelor social media;
• Disinformation fatigue!!! Impact și amenințarea față de democrație;
• Confirmă trenduri expuse prin sondaje naționale:
• 56,4% din populația României consideră mass-media responsabilă de răspândirea dezinformării din care 69% au între 18-29 ani; 64% sunt în categoria NEET;
• 83,5% din populația României nu folosesc instrumente de fact-cheking, din care 65% sunt în categoria 18-29 ani;
• Peste 50% din populația României nu au încredere în media de informare/știri, iar 28,7% (din care 40% tineri) consideră că fiecare persoană ar trebui să fie responsabilă de propria protecție în fața dezinformării

Bianca TOMA, director Centrul Român de Politici Europene

• Narativele anti-europene: Ce-i îndepărtează pe români de UE? au existat momente de exemplu pe energie în care narativele false au generat crize, precum criza prețurilor la benzină;
• ne-am uitat că acele teme, măsuri care afectează cetățeanul direct sunt cele mai ventilate
• Noile tehnologii și rețelele sociale – avem circumstanțe naționale agravante, rezistența societală la dezinformare este extrem de scăzută, sub media Uniunii Europene
• identitatea digitală europeană ; UE ne obligă să mâncăm insecte, orașul de 15 minute ; UE ne va obliga să mâncăm carne artificală
• surpriza a fost că nu ne așteptam să existe un astfel de impact ; dacă le-am găsi din timp ar fi instrumente foarte bune pentru jurnaliști
• Orașul de 15 minute – chiar am avut decizii de politică publică blocate
• Moneda digitală – control total al persoanei 7518 apariții într-un an
• fact-checking – cred că trebuie consolidat; cred că rămâne un exercițiu necesar dar nu suficient; poveștile în oglindă deși foarte bine explicate, nu au același impact ; comunicarea oficială rămâne încă în urmă

Bogdan MANOLEA, Director Executiv, Asociația pentru Tehnologie și Internet

• Două știri din ultimele zile: comisarul Breton a trimis o scrisoare către X prin care a cerut să ia măsuri urgente privind dezinformarea. ieri a apărut o știre prin care Breton anunță că s-a deschis o investigație.  Ceea ce nu se știe sunt limitele acestei comunicări, dl Breton este om politic ;
• Identitatea digitală control absolut – fals – dar ca și la celelalte teme, pornește prin a specula existența unui sâmbure de adevăr;
• Nu sunt toate lucrurile pozitive dar dacă ne gândim să criticăm, vin mulți care ne fură discursul cu niște petarde astfel încât te întrebi dacă e mai bine să pui în discuție sau nu
• Dezinformarea nu este conținut ilegal; iar în legătură cu dialogul dintre Elon Musk comisarul european, solicitarea de a transmite un răspuns în 24 h – nu există în Digital Service Act. Atunci cum vii tu, Comisar European să dai să respecte niște obligații care nu există
• Pana în momentul actual România nu a discutat deloc despre implementarea DSA la nivel național; vedem că discuția lipsește și teama mea este că anul viitor vom da niște instrumente oamenilor politici
• DSA nu este despre reglementarea întregului internet;
• Fie că ne place sau nu, dezinformarea nu este conținut ilegal, nu apare în textul regulamentului, pentru că îl include în categoria largă a moderării conținutului pe baza regulilor fiecărei platforme în parte; platformele trebuie să stabilească aceste condiții, trebuie să implementeze ; trebuie să înțelegem care sunt limitele legislative

Mircea TOMA, membru CNA

• coeficientul de corelație este semnificativ între țările cu media literacy ridicat și persoanela vaccinate anti-Covid, ceea ce denotă vulnerabilitatea discursului, aceste țări (precum România și Bulgaria) nu au apărat de depistarea fake news
• alta statistică din SUA – in statele cu guvernare republicană s-a murit mai mult de COVID
• Exemplul Myanmar: există acolo o minoritate, cu alta etnie si alta religie. Populația din Myanmar nu a avut mult timp acces la Facebook fiind o dictatură militară, dar a fost o scurtă fereastră de democrație, unde o campanie dirijată față de populația minoritară a dus la cea mai mare catastrofă umanitară din deceniul trecut. Facebook a fost investigat de Reuters pentru a vedea de ce nu au moderat, erau doar 2 persoane care vorbeau limba de acolo și efectiv nu s-au descurcat. Iată cât de amplu poate fi impactul acestor dezinformări, cât de periculoase sunt instrumentele
• Nu este ușor să decizi; sunt decizii majore care sunt influențate. / ex în UK – o serie de dezinformări, precum că bancnota de 5 euro produce impotența
• Ce putem face în Ro? Suprareglementarea este ultima soluție; ce mai bună soluție – educația media. Ar fi nevoie aproximativ de 2 generații. Educația media este inclusă în strategia națională de apărare a țării, prin CSAT